FALSURILE BINOMULUI – Judecatoarea Brandusa Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti a prins in flagrant “Binomul DNA-SRI”: “Inserarea in procesele verbale a unor cuvinte neconforme celor folosite in discutiile inregistrate sau omisiunea redarii anumitor pasaje... In realitate, inculpatul a spus 'ca vroiam sa o fac pe asociatie, dar nu merge'... Din cele declarate de catre cei doi martori in fata instantei, rezulta ca initiativa prezentarii acestora la autoritati nu le-a apartinut” (Sentinta)

Scris de: Bogdan GALCA

01.11.2020 15:28
Vizualizari: 7676

Tinuti 8 luni in arest in baza a doua denunturi facute de persoane care ulterior au primit clasare, trimisi in judecata intr-un dosar facut de DNA pe vremea Laurei Kovesi (foto centru), dosar care s-a dovedit a fi o oribila facatura realizata cu sprijinul SRI, condus la acea vreme de George Maior (foto stanga) si generalul Florian Coldea (foto dreapta), dupa care achitati. Asta au patit fostul secretar general din ministerul Agriculturii Virgil Laurentiu Gaman, ex-secretarul de stat Tamas Peter Nagy si administratorul unei firme.


 


Lumea Justititiei prezinta Sentinta 1744/2019 din dosarul 34423/3/2015 prin care judecatoarea Brandusa Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti a dispus in 18 noiembrie 2019 achitarea lui Virgil Laurentiu Gaman, Tamas Peter Nagy si Jozsef Zoltan Haller in baza art. 16 alin. (1) lit. b) C.p.p - "fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.

 

Acuzatii inchipuite


Virgil Laurentiu Gaman a fost acuzat de luare de mita, instigare la spalare de bani si instigare la fals sub semnatura privata. De asemenea, Tamas Peter Nagy a fost inculpat pentru trafic de influenta, instigare la spalare de bani, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, luare de mita, participatie improprie la spalare de bani si participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata. In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut ca in cursul lunii octombrie 2014, cu ocazia organizarii unor evenimente agricole, "inculpatii Gaman Virgil-Laurentiu, in calitate de secretar general al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Nagy Peter Tamas, in calitate de secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in contextul indeplinirii unui act ce intra in atributiile de serviciu ale acestora, au pretins de la persoane din conducerea firmei organizatoare, suma de 40.000 euro".

Procurorii au sustinut ca aceasta suma de bani, ce reprezenta o parte din valoarea de 414.160 euro a contractului, incheiat intre firma organizatoare, in calitate de prestator, si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in calitate de beneficiar, urma sa fie virata catre cei doi inculpati prin intermediul unei firme agreate de acestia.


Sesizare din oficiu, denunt a doua zi


In acest caz, procurorul s-a sesizat din oficiu la 29.10.2014 si a facut un proces verbal in care a sustinut ca exista indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni de catre cei trei. Dupa care, au venit si denunturile. Doua la numar. Interesant este cand au fost facute: a doua zi dupa sesizarea din oficiu. A naibii coincidenta, ar spune unii. Sau poate ca parchetul condus la acea vreme de Kovesi se grabea sa-i trimita dupa gratii si in judecata pe fostul secretar general din ministerul Agriculturii Virgil Laurentiu Gaman, ex-secretarul de stat Tamas Peter Nagy. Pentru ca cei trei au fost trimisi in judecata 29 ianuarie 2015, adica la 20 de zile de la arestare, cu o rapiditate care nu ii caracterizeaza pe vestitii procurori anticoruptie.

Revenind la denunturi, iata ce arata judecatoarea  Brandusa Gheorghe:
“Din lecturarea celor doua denunturi, din  imprejurarea ca ele au fost facute in aceeasi zi (imediat urmatoare celei in care procurorul aflase despre savarsirea unor pretinse fapte penale) si chiar din cele declarate de catre cei doi martori in fata instantei, rezulta cu certitudine ca initiativa prezentarii acestora la autoritati si a relatarii acelor imprejurari in fata lor nu le-a apartinut”. Instanta mai arata si ca cei doi au primit clasare, dar ca, potrivit legii, aceasta masura se poate dispune daca denunta fapta mai  inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, “conditie care nu este realizata in cauza, tocmai prin prisma sesizarii anterioare, din oficiu, a organelor de urmarire  penala”.

 

DNA si-a gasit nasa


Sesizare din oficiu, denunt a doua zi, presa de casa (atat de iubitoare de catuse si de DNA) prezinta sustinerile parchetului anticoruptie si cat de "corupti" sunt cei trei, iar tavalugul se poneste. Fostul secretar general din ministerul Agriculturii Virgil Laurentiu Gaman si ex-secretarul de stat Tamas Peter Nagy sunt prezentati ca ultimii corupti, iar procurorii ca ingerii care lucreaza in interesul cetatenilor cinstiti si ii pedepsesc pe corupti. Poporul vrea corupti, propaganda DNA ii da pe tava, fara sa conteze ca sunt nevinovati. Iar la 20 de zile de la arestare, cei trei inculpati ajung in instanta. Numai ca aici n-a putut sa-si faca DNA regia, si si-a gasit “nasa”.

Judecatoarea Brandusa Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti n-a fost impresionata de lucrarea Binomului DNA - SRI si a dat parchetului anticoruptie cu dosarul in cap, devoaland oribila facatura. Nu i-a fost teama ca ar  putea fi “inhatata” cu un dosar fabricat fara probe, asa cum s-a intamplat in cazul altor judecatori cercetati sau acuzati fara probe si achitati definitiv in dosare ale DNA.

In motivarea sentintei de achitare sunt dezvaluite si falsurile Binomului. Astfel, in urma ascultarii in sedinta publica a inregistrarilor contestate de catre parti, s-a constatat si inserarea in procesele verbale a unor cuvinte neconforme celor folosite in discutiile inregistrate sau omisiunea redarii anumitor pasaje, desi calitatea auditiei permitea acest lucru. Mai grav, “fisiere in litigiu sunt incompatibile cu inregistrarile originale efectuate cu un reportofon digital (ex.: HAWK, OLYMPUS, Edic Tiny s.a) nu sunt autentice, nu reprezinta copii sau duplicate digitale ale unor inregistrari autentice si au fost generate cu programul de calculator Adobe A udition 1.5.4124.1”.

In  plus, cu ocazia audierii unei inregistrari in sedinta publica, s-a constatat ca in procesul verbal de transcriere a convorbirii s-a consemnat "in mod eronat ca afirmatia inculpatului ar fi fost  ' V.. s-o faca  pe asociatie', de unde si interpretarea ce are prin urmare un fundament gresit din rechizitoriu, in sensul ca inculpatul  ar fi solicitat incheierea contractului 'pe asociatie'.
In realitate, inculpatul a spus :'ca vroiam (voiam) sa o fac  pe asociatie, dar nu merge', rezultand cu evidenta ca optiunea i-a apartinut in totalitate".

In prezent, dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, in apel.

 

Iata pasaje din sentinta Tribunalului Bucuresti, mai multe nenorociri ale DNA din acest dosar putand fi citite in documentul integral atasat la finalul articolului:


“Constata astfel ca in cauza a fost intocmit la data de 29.10.2014, de catre procurorul D.G.B., procuror sef serviciu din  cadrul Sectia de combatere a coruptiei un proces verbal de  sesizare din oficiu, acesta fiind inregistrat in aceeasi data in registrul cauzelor penale si fiindu-i  atribuit nr. de dosar 487/P/2014 (din 29.10.2014).

In data de 30.10.2014 sunt inregistrate denunturile, care vizeaza in fapt aceeasi situatie privitor la care, cu o zi inainte, se sesizasera din oficiu organele de urmarire penala.

In cuprinsul rechizitoriului, la capitolul I 'In fapt', se face vorbire numai despre aceste denunturi,  prin care cei doi martori invederau savarsirea unor infractiuni de coruptie de catre inculpatul G.V.L., secretar general  MADR si N. P. Tomas,  secretar de stat in cadrul MADR, procesul verbal de sesizare din oficiu (care este atasat la dosarul de urmarire penala, vol.II, dupa cele doua denunturi, respectiv la  filele 11-12, contrar cronologiei), fiind mentionat in dosar in capitolul privitor la mijloacele de proba.

Prin rechizitoriu se dispune clasarea in ceea ce-i priveste pe... sub aspectul savarsirii infractiunilor de dare de mita si cumparare de influenta, fapte prev. de art.290 alin.(1) C.p. rap. la art.6 din Legea 78/2000 si 292 alin.(1) C.p. rap.la art.6 din Legea 78/2000, in conformitate cu  prevederile art.290 alin.(3) si 293 alin.(3) C.p., respectiv art.16 alin.(1) lit.h) C.p., privitoare la existenta unei cauze de nepedepsire.

Fara a cenzura aceasta solutie de netrimitere in judecata, intrucat excede competentei prezentei instante, Tribunalul constata ca, in conditiile textelor de lege mentionate  (art.290 alin.(3) si art.292 alin.(3) C.p.),  mituitorul /cumparatorul de influenta nu se pedepsesc daca denunta fapta mai  inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, conditie care nu este realizata in cauza, tocmai prin prisma sesizarii anterioare,  din oficiu, a organelor de urmarire  penala.

Aceasta imprejurare prezinta relevanta in cauza din perspectiva aprecierii pe care instanta este chemata sa o  faca asupra credibilitatii martorilor, respectiv a veridicitatii datelor si imprejurarilor ce rezulta din declaratiile acestora, inclusiv prin  evaluarea interesului pe care l-ar putea avea acestia. Aptitudinea probatorie a depozitiilor denuntatorilor nu poate face abstractie de contextul in care au   fost  facute denunturile  si, ulterior, declaratiile.

Din lecturarea celor doua denunturi, din  imprejurarea ca ele au fost facute in aceeasi zi (imediat urmatoare celei in care procurorul aflase despre savarsirea unor pretinse fapte penale) si chiar din cele declarate de catre cei doi martori in fata instantei,  rezulta cu certitudine ca initiativa prezentarii acestora la autoritati si a  relatarii acelor imprejurari in fata lor nu le-a apartinut (…).

Un  alt aspect ce a rezultat din materialul probator administrat in cauza este acela ca inregistrarile ambientale au fost realizate de catre martorii denuntatori care aveau asupra lor aparatura de inregistrare pusa la dispozitie de catre anchetatori, imprejurare atestata de continutul respectivelor inregistrari, de propriile sustineri ale martorilor facute cu ocazia audierii in sedinta publica si confirmata, de altfel, si de catre parchet, care prin adresa  din 27.03.2017 (fila 65  vol.III, d.i) a comunicat ca 'inregistrarea ambientala din data de 31.10.2014 a fost realizata de martorul T.C. in baza mandatelor de supraveghere tehnica emisa de Tribunalul Bucuresti. In cauza nu a fost emis e de procurorul de caz o ordonanta, in sensul autorizarii folosirii martorului in calitate de colaborator”.

In  masura in care s-ar fi apreciat  de catre  procurorul care efectua urmarirea penala ca este necesara utilizarea altor persoane decat cele care in virtutea legii au atributii  in efectuarea actelor de urmarire penala, ar fi trebuit ca acesta, constatand ca sunt indeplinite conditiile impuse de lege, sa autorizeze folosirea colaboratorilor , in conformitate cu disp.art.148 alin.(10), (2), (3) si (5) – (9) C.p.p.,  fiind  obligatoriu ca in ordonanta emisa sa se  indice activitatile pe care acestia sunt autorizati sa le desfasoare.

Existenta mandatelor de supraveghere tehnica emise de catre judecatorul de drepturi si libertati nu inlatura obligativitatea acestei autorizari, ci dimpotriva, in contextul in care se emite respectiva autorizare si procurorul apreciaza ca este necesar ca persoana autorizat a sa poata  folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, este sesizat judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica (art.148 alin.3 C.p.p.).

Activitatea de autorizare este o activitate  de relevare a activitatii  infractionale , care se pliaza pe comportamentul pur pasiv al autoritatilor, iar in conditiile desfasurarii unor activitati fara autorizare este incalcat principiul legalitatii.
Procurorul a inteles totusi sa autorizeze  semnarea de catre cei doi martori a contractelor cu cele trei societati comerciale si achitarea sumelor de bani aferente, ocazie cu care a atribuit acestora calitatea de colaboratori, in data de 08.12.2014. Se poate insa constata ca autorizarea reglementata de art.150 C.p.p., care se refera la participarea la anumite activitati, este distincta de  cea regleme ntata de art.148 C.p.p, care are drept scop culegerea de date si informatii, probele neputand fi obtinute in alt mod decat prin utilizarea colaboratorilor  (sau investigatorilor sub acoperire sau identitate reala) si raportat la scopul diferit al fiecare ia dintre aceste institutii nu se poate aprecia ca autorizarea reglementata de art.148 C.p.p. se realizeaza numai in  vederea desfasurarii activitatilor autorizate in conditiile art.150 C.p.p.(...)

Astfel, in urma ascultarii in sedinta publica a inregistrarilor contestate de catre parti, s-a constatat calitatea scazuta a auditiei unor parti din aceste inregistrari, ceea ce nu a permis verificarea concordantei intre semnalul sonor aflat pe suportii  tehnici pusi la dispozitie si cele redate in procesel e verbale existente in dosarul de urmarire pe nala (incheierea din 12.06.2017), precum si  inserarea in procesele verbal a unor cuvinte neconforme celor folosite in discutiile inregistrate sau omisiunea redarii anumitor pasaje, desi calitatea auditiei permitea acest  lucru.(...)

- fisiere 20141031 13.30 4867.WMA; xxxxxxxxxxxx EDCTNY.WMA; xxxxxxxxxxxx EDCTNY.WMA in litigiu sunt incompatibile cu inregistrarile originale efectuate cu un reportofon digital (ex.: HAWK, OLYMPUS, Edic Tiny s.a) nu sunt autentice, nu reprezinta copii sau duplicate digitale ale unor inregistrari autentice si au fost generate cu programul de calculator Adobe A udition 1.5.4124.1.


Datorita (re) compresiei distructive si ireversibile repetate, precum si a reconvertirii  semnalelor audio in alte formate intermediare, nu s-au putut identifica  urme suplimentare de editare. Este de remarcat ca aceasta ultima concluzie vizeaza tocmai inregistrarile ambientale, realizate cu colaborarea martorilor denuntatori si care constituie argumentul principal al acuzatiei concretizata prin rechizitoriu.(...)

Cu ocazia audierii acestei inregistrari in sedinta publica (12.06.2017) s-a constatat ca in procesul verbal de transcriere a convorbirii s-a consemnat in mod eronat ca afirmatia inculpatului H. ar fi fost  'V... s-o faca  pe asociatie',  de unde si interpretarea ce are prin urmare un fundament gresit din rechizitoriu, in sensul ca inculpatul Nagy P.T. ar fi solicitat incheierea contractului 'pe asociatie' (pag.10 a rechizitoriului). In realitate, inculpatul H. a spus :'ca vroiam (voiam) sa o fac  pe asociatie, dar nu merge”, rezultand cu evidenta ca optiunea i-a apartinut in totalitate”.


* Cititi aici integral sentinta Tribunalului Bucuresti

sursa: rolii

Comentarii

# Ion date 1 November 2020 22:00 +6

Asa ar trebui să fie toti judecătorii,dar mai sunt si unii coruptibil!

# REMEMBER...din practicile naziste date 2 November 2020 09:27 0

https://www.youtube.com/watch?v=mKPfXito_eg

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii