FARA SRI, DNA E IN AER – Procurorii anticoruptie au ramas cu buzele umflate in dosarul ex-presedintelui CJ Arad Nicolae Iotcu, dupa eliminarea “probelor” obtinute cu sprijinul SRI: “Ca urmare a excluderii proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate, probele ramase in acuzare sunt reprezentate de declaratiile martorului denuntator si ale celorlalti martori audiati in cauza... Acestea nu sunt apte sa conduca, dincolo de orice dubiu, la stabilirea vinovatiei inculpatilor” (Decizia)

Scris de: Bogdan GALCA

07.02.2021 12:21
Vizualizari: 7482

DNA este la pamant fara asa-zisele probe obtinute cu sprijinul SRI. O arata si achitarea presedintelui Consiliului Judetean Arad Nicolae Iotcu.


Lumea Justitiei publica decizia penala nr. 1063/A din 4 noiembrie 2020, prin care judecatoarele Monica Badescu si Georgiana Roxana Glavan  de la Curtea de Apel Timisoara au dispus achitarea definitiva a fostului presedinte al Consiliului Judetean Arad Nicolae Iotcu, trimis in judecata pentru un inchipuit trafic de influenta. In acelasi dosar, au fost declarati nevinovati si alti doi inculpati.

Extrem de grav pentru vestitii procurori anticoruptie, achitarile au fost date in baza art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedura penala - “fapta nu exista”.

 

Probele obtinute de DNA cu partenerul SRI, nulitate absoluta


Nicolae Iotcu a fost acuzat ca in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Arad, printr-un intermediar, ar fi pretins si primit de la doi oameni de afaceri 35.000 lei, bani ce urmau a fi folositi pentru realizarea unei campanii de imagine. Rechizitoriul a fost trimis in instanta  in septembrie 2017, pe vremea cand parchetul anticoruptie era condus de Laura Kovesi (foto dreapta, langa fostul adjunct al SRI Florian Coldea).

In prima instanta, la Tribunalul Arad, in camera preliminara, s-a constatat incidenta nulitatii absolute a mijloacelor de proba obtinute ca urmare a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica, prin raportare la decizia Curtii Constitutionale 51/2016, sanctionand cu nulitatea absoluta probele obtinute cu sprijinul SRI, urmata de excluderea acestora din materialul probator al cauzei. Ulterior, Tribunalul Arad a pronuntat achitari pe linie, DNA a facut apel, dar fara succes.

Judecatoarele Monica Badescu si Georgiana Roxana Glavan de la Curtea de Apel Timisoara explica in motivarea deciziei de achitare ca probele administrate in cursul urmaririi penale si care au trecut prin filtrul verificarii legalitatii in procedura de camera preliminara nu sunt apte sa conduca la retinerea existentei infractiunilor pentru care cei trei inculpati au fost trimisi in judecata. In plus, Curtea de Apel Timisoara arata ca materialul probator pe care se intemeiaza acuzatia penala formulata cu privire la cei trei inculpati a fost compus intr-o masura determinanta din procesele verbale de redare a convorbirilor ambientale purtate de inculpati cu martorul denuntator, convorbiri interceptate de SRI: “Ponderea considerabila pe care o au procesele verbale de consemnare a activitalor de supraveghere tehnica in economia materialului probator este demostrata si de faptul ca in motivarea apelului formulat, Directia Nationala Anticoruptie se axeaza, in sustinerea temeiniciei acuzatiei, intr-o mare masura, pe continutul acelor procese verbale de redare a convorbirilor ambientale”.

 

Iata pasaje din decizia Curtii de Apel Timisoara, pe care o atasam integral la finalul articolului:


"In motivarea apelului formulat, Directia Nationala Anticoruptie a solicitat instantei de apel sa constate ca instanta de fond a dispus in mod gresit achitarea celor trei inculpati intimati, apelanta apreciind ca probele administrate in cauza erau suficiente pentru a dispune condamnarea inculpatilor, cu atat mai mult cu cat in mod eronat judecatorul de camera preliminara de la prima instanta a inlaturat o buna parte din materialul probator obtinut prin intermediul masurilor de supraveghere tehnica. In sustinerea acestui motiv de apel, Directia Nationala Anticoruptie a solicitat reanalizarea legalitatii sanctionarii cu nulitatea absoluta si apoi excluderea de la dosar a probelor relevante in solutionarea cauzei, respectiv a proceselor verbale de consemnare a rezultatelor activitatilor de supraveghere tehnica, astfel cum a dispus judecatorul de camera preliminara de la prima instanta, precum si completul de judecatori de camera preliminara de la Curtea de apel investit cu solutionarea contestatiei impotriva incheierii de camera preliminara.

In prezenta cauza, Curtea retine ca judecatorii de camera preliminara au constatat incidenta nulitatii absolute a mijloacelor de proba obtinute ca urmare a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica, prin raportare la decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2016, sanctionand cu nulitatea absoluta probele obtinute cu sprijinul lucratorilor Serviciului Roman de Informatii, urmata de excluderea acestora din materialul probator al cauzei.
Asadar, o noua apreciere asupra legalitatii sanctionarii cu nulitatea absoluta a unor probe din dosar, in aceasta etapa a procesului penal nu poate fi justificata nici prin dispozitiile Codului de procedura penala si nici in lumina jurisprudentei Curtii Constitutionale, care a statuat posibilitatea de a reanaliza incheierea definitiva a judecatorului de camera preliminara strict in ipoteza constatarii incidentei unui caz de nulitate, constatare ce a avut loc, in prezenta cauza, inca din faza de camera preliminara.


In ceea ce priveste motivul de apel constand in netemeinicia solutiei de achitare a inculpatilor, Curtea retine ca acesta este nefondat, hotararea primei instantei fiind legala si temeinica, aceasta retinand in mod corect ca probele administrate in cursul urmaririi penale si care au trecut prin filtrul verificarii legalitatii in procedura de camera preliminara, nu sunt apte sa conduca la retinerea existentei infractiunilor pentru care cei trei inculpati au fost trimisi in judecata.

Curtea retine ca materialul probator pe care se intemeiaza acuzatia penala formulata cu privire la cei trei inculpati a fost compus intr-o masura determinanta din procesele verbale de redare a convorbirilor ambientale purtate de inculpati cu martorul denuntator. In acest sens, din cuprinsul actului de sesizare rezulta ca, in stabilirea situatiei de fapt procurorul de caz, pornind de la denunturile formulate de martorul (...), a redat continutul conversatiilor purtate in mediul ambiental de catre denuntator cu fiecare din cei trei inculpati, discutii ce sustin, in opinia acuzarii, invinuirile aduse, coroborand aceste probe cu inscrisurile din dosarul de urmarire penala ce atesta existenta unor contracte de achizitie publica incheiate de societatile comerciale ale inculpatilor F. si D.D. cu Consiliul Judetean Arad.

De asemenea, au mai fost audiati in cauza martorii..., care fie erau angajati ai Consiliului Judetean, fie erau persoane care au colaborat cu inculpatul I. la derularea campaniei de imagine privindu-l pe acesta.

Ponderea considerabila pe care o au procesele verbale de consemnare a activitalor de supraveghere tehnica in economia materialului probator este demostrata si de faptul ca in motivarea apelului formulat, Directia Nationala Anticoruptie – I  I _ Timisoara se axeaza, in sustinerea temeiniciei acuzatiei, intr-o mare masura, pe continutul acelor procese verbale de redare a convorbirilor ambientale, a caror nulitate a fost constatata de catre judecatorul de camera preliminara, fiind excluse de la dosarul cauzei.

Ca urmare a excluderii proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate, in procedura de camera preliminara, probele ramase in acuzare sunt reprezentate de declaratiile martorului denuntator si ale celorlalti martori audiati in cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de judecata la prima instanta, precum si inscrisurile existente la dosar.
Or, astfel cum in mod corect a retinut si prima instanta, acestea nu sunt apte sa conduca, dincolo de orice dubiu, la stabilirea vinovatiei inculpatilor raportat la acuzatiile aduse acestora prin actul de sesizare a instantei
”.


*Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Timisoara

sursa: rolii

Comentarii

# Gilu date 7 February 2021 13:58 +14

Uită-te la cabotinii ăștia si te minunează! Ăștia chiar credeau că în anii lor de glorie existau în România peste o jumătate de milion de teroriști,carora le interceptau telefoanele pe mandat de siguranță națională...care teroriști erau: politicieni de stanga,magistrați, profesori universitari,medici de renume,oameni de afaceri romani...urmăriți,de cine? De niste nimicosi,agramati chiar si in materie de drept penal ,considerand ca acestea sunt mai putin importante fata de ordinele primite din exterior ,fie prin ambasade,fie prin intermediul vreunuia dintre ultimii doi presedinti,cei mai nedemni din istoria nefericitei tari(fosta a noastra)...Singurii teroriști erau ei si gasca lor.

# mitica date 7 February 2021 18:47 +4

Probema este daca acesti "procurori " DNA au absolvit facultatea de drept Sau au confectionat diplome ca multi din guvernele expirate conduse de sica mandolina si (alt suspect)florin citu?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii