Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate un nou caz ridica problema constituirii completelor de judecata in mod nelegal, in care judecatorii sunt pusi cu mana, nu desemnati aleatoriu asa cum insasi CCR a cerut, considerand ca doar prin aceasta modalitate se asigura dreptul la un proces echitabil. Cazul dezvaluie cum intr-o situatie delicata, in care parchetul este pe cale sa sufere un esec, in complet ajunge sa fie introdus un judecator cunoscut ca fiind unul care da solutii pe placul procurorilor, dar si modul in care Regulamentul de ordine interioara al instantelor ajunge sa fie interpretat dupa bunul plac.

Concret, la ICCJ este programat joi, 10 ianuarie 2019, un nou termen din apelul formulat in cadrul unei contestatii in anulare de mai multi inculpati, printre care si iranianul Nalini Noori, nimeni altul decat cel care a reusit sa sparga “Binomul SRI-DNA” prin ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 142 din Codul de procedura penala care dadea dreptul SRI sa participe la anchetele DNA in calitate de organ specializat al statului. La prima vedere ar putea sa para ca este doar o alta contestatie in anulare, procedura la care apeleaza mai toti condamnatii definitiv. In realitate, dosarul dezvaluie aspecte extrem de interesante privind modul straniu in care a fost format completul de la Curtea de Apel Bucuresti care a dispus condamnarea lui Nalini Noori la 3 ani inchisoare cu executare pentru spalare de bani, acesta efectuandu-si de altfel pedeapsa.

Decizia de condamnare a iranianului care a rupt “Binomul” a fost pronuntata in 14 martie 2017, cu 2 la 1. Mai exact, in complet de divergenta. Initial, solutia trebuia anuntata in 14 decembrie 2016, insa la acea data judecatorii Ciprian Ghita si Daniela Panioglu au dispus repunerea cauzei pe rol dupa ce au constatat ca deciziile lor erau contrare, in sensul ca Ciprian Ghita considera ca trebuie pronuntata o condamnare, iar Daniela Panioglu facuse opinie pentru achitare. S-a format asadar complet de divergenta, urmatorul termen fiind stabilit pentru 18 ianuarie 2017. Data la care in complet a aparut vestitul judecator George Dorel Matei de la Curtea de Apel Bucuresti, unul dintre magistratii pe placul parchetelor, cu apetenta pentru trimiterea oamenilor la inchisoare.

Una prevede regulamentul, alta se intampla

Problema in discutie este fix modul in care a fost ales Dorel Matei sa intre in complet. Aparatorul lui Nalini Noori, avocatul Catalin Georgescu, a solicitat din partea Curtii de Apel Bucuresti explicatii in legatura cu procedura prin care s-a decis introducerea judecatorului Matei in completul de divergenta. In raspunsul trimis de Curtea de Apel Bucuresti prezenta lui Dorel Matei este justificata prin prevederile art. 111 alin. 9 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti care prevede compunerea completului de divergenta. Citind articolul invocat, lucrurile sunt cat se poate de clare:

“(9) Completul de divergenta se constituie prin includerea in completul de judecata a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta”.

Ce s-a intamplat in cazul de fata? In completul de divergenta nu a intrat nici presedintele Curtii de Apel Bucuresti, nici vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti, nici presedintele Sectiei I penale a Curtii de Apel Bucuresti, ci s-a ales direct a patra varianta, cea a judecatorului de permanenta.

Astfel, s-a decis ca judecatorul care va intra in complet sa fie judecatorul din ziua in care s-a constatat divergenta, respectiv 14 decembrie 2016. Numai ca judecatorul planificat de permanenta pentru acea data era chiar Daniela Panioglu, cea care solutionase in apel dosarul. Asa s-a hotarat ca noul judecator sa fie desemnat cel din ziua urmatoare, respectiv 15 decembrie 2016, adica Dorel Matei.

Observam ca desi Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti prevede o anumita ordine pentru intrarea in complet de divergenta – presedintele instantei, vicepresedintele instantei, presedintele sectiei si abia apoi judecatorul de permanenta – in acest caz s-a mers din start pe ultima varianta, cea a judecatorului de permamenta. De ce nu s-a respectat ordinea prevazuta din regulament, nimeni nu stie.

Procesul verbal lipseste, CAB se apara pentru 2016 cu o hotarare din 2017

Mai exista o problema invocata de aparatorul acestuia, avocatul Catalin Georgescu. Acesta acuza ca la dosar nu se afla niciun act in legatura cu desemnarea lui Dorel Matei, pana in momentul de fata Curtea de Apel Bucuresti nereusind sa prezinte procesul verbal prin care acest judecator a fost desemnat sa intre in completul de divergenta. Lucru recunoscut de Curtea de Apel Bucuresti intr-un raspuns acordat avocatului: “Nu exista o rezolutie scrisa privind desemnarea domnului judecator Matei Dorel George in compunerea completului de divergenta”. Or, art. 101 alin. 7 din Regumanet prevede ca: “In situatiile de modificare a compunerii completului de judecata, copiile dupa incheierile, hotararile colegiului de conducere si procesele verbale se pastrează in mape separate”. Avem in cazul de fata o modificare a compunerii completului, dar nu exista niciun act in legatura cu introducerea in cauza a lui Dorel Matei.

Totusi, Curtea de Apel Bucuresti a incercat sa justifice bagarea lui Dorel Matei in complet. A facut-o invocand o Hotarare a Colegiului de conducere in care se precizeaza ca pentru constituirea completului de divergenta se va include judecatorul din planificarea de permanenta a zilei in care s-a ivit divergenta. Ce se intampla daca, asa cum am vazut ca s-a intamplat, judecatorul de permanenta este acelasi cu cel care a ramas in divergenta nu se spune. Care este prevederea din lege sau regulament care sa stabileasca faptul ca in cazul in care judecatorul de permanenta este acelasi cu cel ramas in divergenta se alege urmatorul judecator de pe lista de permanenta? Daca judecatorul de permanenta era acelasi cu cel din divergenta, de ce s-a apelat la judecatorul din a doua zi si nu la sefii instantei sau la presedintele sectiei?

In plus, Hotararea Colegiului de conducere prezentata in aparare de CAB pentru justificarea desemnarii judecatorului Dorel Matei pentru divergenta ivita in 14 decembrie 2016 a fost emisa, atentie, in 5 ianuarie 2017. Asadar, Curtea de Apel Bucuresti justifica o decizie din 2016 cu o hotarare din 2017.

Nu in ultimul rand, in acelasi raspuns acordat avocatului Georgescu, Curtea de Apel Bucuresti face trimitere la un alt articol din Regulament, art. 110 alin. (7) potrivit caruia in cazul incidentelor procedurale intregirea completului se face cu judecatorul de permanenta din ziua in care au fost invocate: “Planificarea de permanenta se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se solutioneaza, de regula, in ziua in care au fost invocate. Intregirea completului se face cu judecatorul sau judecatorii din planificarea de permanenta din ziua in care acestea au fost invocate”. Ce sa vedeti insa, in Hotararea Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti din 5 ianuarie 2017 se recunoaste ca divergenta nu este incident procedural, dar cu toate acestea ea trebuie vazuta ca un incident procedural: “Faptul ca divergenta, desi nu este mentionata printre incidentele procedurale, totusi este o situatie care necesita schimbarea membrilor completului, ea putand fi asimilata incidentelor procedurale, astfel incat, si in acest caz, s-ar impune ca desemnarea judecatorului sa se faca avand in vedere planificarea de permanenta aferenta zilei in care completul a ramas in divergenta”. Deci divergenta nu e incident procedural, dar poate fi asimilata incidentelor procedurale...

Pe de alta parte, dupa cum se vede, transformand divergenta in incident procedural Curtea de Apel recunoaste implicit ca in caz de divergenta prin intrarea judecatorului de permanenta are loc modificarea completului de judecata. Or, art. 101 alin. 7 din Regulament prevede ca “in situatiile de modificare a compunerii completului de judecata, copiile dupa incheierile, hotararile colegiului de conducere si procesele verbale se pastrează in mape separate”, deci cu alte cuvinte trebuie sa existe un act referitor la modificarea completului de judecata. Ceea ce nu s-a intamplat in cazul de fata.

Practica neunitara

Desigur, situatia de la Curtea de Apel Bucuresti nu este singulara. La fel se procedeaza si in alte instante, unde judecatorul de permanenta este alesul pentru completul de divergenta, ignorandu-se ordinea din regulament. Totusi, nu putem vorbi despre o practica unitara, existand instante unde se respecta ordinea din Regulamentul de ordine interioara.

Va dam in acest sens un singur exemplu, din dosarul politistului Cristian Cioaca. In martie 2014, la Curtea de Apel Pitesti s-a judecat cererea de revocare a arestului preventiv formulata de politist. Completul initial investit a fost format din judecatoarele Anda Pluteanu si Elena Rusu, care nu s-au pus insa de acord, una pronuntandu-se pentru eliberarea din arest, cealalta pentru mentinerea in arest. Drept urmare s-a format complet de divergenta in care a intrat nu judecatorul de permanenta, ci chiar presedintele instantei de la acea vreme, judecatorul Gheorghe Diaconu, adica prima varianta stipulata de Regulamentul de ordine interioara.

CCR confirma: judecatorii care intra in complete trebuie desemnati aleatoriu

In final trebuie sa amintim o decizie recenta a Curtii Constitutionale care vine sa confirme in opinia noastra faptul ca desemnarea cu mana a judecatorilor care intra in complete in situatii exceptionale nu garanteaza impartialitatea instantei. In Decizia CCR 633 din 12 octombrie 2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Curtea a analizat modificarea privind desemnarea aleatorie a judecatorului care il inlocuieste pe judecatorul care a fost recuzat sau s-a abtinut. Iar concluzia a fost ca: “Optiunea Camerei decizionale de a adopta solutia desemnarii aleatorii a judecatorului care il inlocuieste pe judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat (art.I pct.34) reprezinta o garantie a impartialitatii instantei”. Este limpede ca situatia desmenarii judecatorului care intra in componenta completului de divergenta este identica cu cea analizata de CCR, fiind necesara la fel o desemnare aleatorie, tocmai pentru a exista garantia impartialitatii instantei.

Iata raspunsurile oferite de Curtea de Apel Bucuresti avocatului Catalin Georgescu: