Continua criticile la adresa lui Klaus Iohannis (foto dreapta) in cazul diversiunii “cedarea Ardealului ungurilor”. Iar ultimele vin, surprinzator, chiar din Germania.

Dupa ce presedintele Romaniei a acuzat PSD ca face manevre secrete „ca sa dea Ardealul ungurilor", una din cele mai prestigioase publicatii din lume, Der Spiegel, pur si simplu l-a calcat in picioare pe Iohannis. Sub titlul „Un agitator pe post de laureat”, jurnalistii germani amintesc ca presedintele Romaniei a primit premiul Charlemagne (Carol cel Mare), care se acorda pentru promovarea valorilor europene.

Der Spiegel titreaza ca acum, Iohannis, castigator al acestui premiu de exceptie, incita minoritatea maghiara din Romania: „Acest lucru aminteste de unele vremuri intunecate”.

Publicatia germana mai mentioneaza ca presedintele Romaniei face un joc politic cu unul dintre cele mai grave clisee ale nationalistilor romani. Der Spiegel subliniaza ca ”ultima aparitie a lui Iohannis este fara precedent in Romania post-comunista. Este fara precedent ca un sef de stat dintr-o tara UE sa acuze un alt vecin membru UE ca urmareste planuri separatiste in plina criza generata de coronavirus”.

Iata articolul publicat in Der Spiegel:

„Un agitator pe post de laureat

Premiul Charlemagne acordat de municipalitatea din Aachen ar trebui sa onoreze serviciile aduse in sensul unificarii europene. Insa acum, actualul castigator al premiului, Klaus Iohannis (n.r. Der Spiegel il scrie „Johannis”), instiga impotriva minoritatii maghiare din Romania. Acest lucru aminteste intr-o oarecare masura de vremuri intunecate.

Presedintele Romaniei, Klaus Johannis, a fost vazut pana acum ca un politician care a rezistat tentatiilor nationaliste. In Europa de Est, aceasta a incetat de mult sa fie o regula in randurile sefilor de state si de guverne. Acesta este motivul pentru care Johannis primeste anul acesta Premiul Charlemagne din partea orasului Aachen - o distinctie care li se acorda personalitatilor de rang inalt pentru servicii speciale aduse in sensul concordiei europene.

In Romania, Johannis apartine minoritatii sasilor transilvaneni, care dupa Al Doilea Razboi Mondial au fost suspectati suspectati de fascism la nivel de comunitate si, ca toate minoritatile din tara, au trebuit sa traiasca experiente dureroase legate de nationalismul grotesc al dictaturii Ceausescu. Insa acum Johannis insusi practica un joc politic cu unul dintre cele mai neplacute clisee ale nationalistilor romani - mitul ca Ungaria nazuieste sa rupa regiunea Transilvaniei si foloseste minoritatea maghiara a Romaniei pe post de a cincea coloana (n.r. pe post de sabotori din interior).

Saptamana trecuta, Johannis a folosit disputa privind un proiect de lege legat de autonomia pentru minoritatea maghiara ca motiv pentru o declaratie dramatica, prin care a declansat un scandal politic in tara. In timp ce, in calitate de presedinte, incerca sa lupte  alaturi de Guvern impotriva pandemiei coronavirusului, Johannis a spus ca reprezentantii minoritatii maghiare au urzit un complot impreuna cu social-democratii din opozitie. ‘Se lupta in birourile secrete ale Parlamentului pentru a da Transilvania maghiarilor’, a spus Johannis.

La o privire superficiala, iesirea sa (n.r. a lui Klaus Iohannis) s-a referit la un controversat statut de autonomie pentru minoritatea maghiara din regiunea Tinutului Secuiesc din estul Transilvaniei. O lege pe aceasta tema a fost adoptata recent de camera inferioara a Parlamentului Romaniei, deoarece, dupa o anumita perioada de timp, fara o dezbatere in plen, se considera ca este adoptata automat. Cu toate acestea, era clar din start ca urma ca legea sa fie respinsa in camera superioara - ceea ce s-a intamplat saptamana trecuta, in ziua mult-discutatului discurs al lui Johannis.

Cu toate acestea, el (n.r. Iohannis) i s-a adresat personal sefului social-democratilor, Marcel Ciolacu: ‘Ce le-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, pentru asta?’. In discursul sau, seful statului a rostit chiar si cateva cuvinte maghiare intr-o maniera malitios-parodica - si aceasta fiind, de altfel, o piesa de rezistenta de la temelia nationalismului romanesc.

Teoriile conspiratiei despre secesiunea Transilvaniei au adus Romania in pragul razboiului civil in martie 1990. Pana in ziua de azi, nationalistilor romani le place sa instige colectiv impotriva celor aproape un milion si jumatate de maghiari din tara.

Si totusi, ultima aparitie a lui Johannis este fara precedent in Romania post-comunista. De asemenea, e fara precedent ca un sef de stat al unei tari din UE sa acuze un vecin al UE ca vrea sa puna in aplicare planuri separatiste in mijlocul crizei coronavirusului.

In consecinta, o mare parte din publicul roman a fost socat. Numerosi politicieni si publicisti de seama au condamnat declaratiile lui Johannis, considerandu-le un regres catre epoca agitatiei nationaliste dinainte de cumpana dintre milenii. Au pretins ca presedintele sa-si prezinte scuzele. De asemenea, autoritatea romana anti-discriminare CNCD este preocupata de declaratiile sale.

In Ungaria vecina, Viktor Orban a reactionat mai degraba calm. Ce-i drept, nu a auzit astfel de propozitii 'nici macar in Romania celor mai rele si confuze timpuri antidemocratice', a spus Orban. Cu toate acestea, pana la clarificarea declaratiilor lui Johannis, el ar recomanda sa nu ne aplecam ‘dupa manusa care ne-a fost aruncata in fata'".