GINERELE LUI BASESCU A INVINS BINOMUL – ICCJ a mentinut sentinta Curtii de Apel Bucuresti de achitare a avocatului Radu Pricop, ginerele fostului presedinte Traian Basescu. Trimis in judecata pentru complicitate la santaj si instigare la fals in declaratii intr-un dosar facut de DNA cu sprijinul SRI, avocatul Pricop a fost achitat definitiv pe motiv ca “fapta nu exista”. Omul de afaceri Sergiu Luchinschi a fost condamnat la 2 ani si 4 luni de inchisoare cu executare (Minuta)

Scris de: Bogdan GALCA

05.04.2019 13:03
Vizualizari: 2550

Dosarul facut pe genunchi de vestitii procurori DNA cu sprijinul SRI in care a fost trimis in judecata avocatul Radu Pricop (foto), ginerele lui Traian Basescu, a ajuns la final. Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentinut joi, 4 aprilie 2019, sentinta de achitare a lui Pricop pronuntata in noiembrie 2017 de judecatoarea Carmen Constanta Balaci de la Curtea de Apel Bucuresti in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”.


In schimb, in acelasi dosar, judecatorii supremi au desfiintat sentinta CAB prin care omul de afaceri Sergiu Lucinschi, fiul fostului presedinte al Republicii Moldova, primise o pedeapsa de 3 ani cu suspendare. Astfel, ICCJ a dispus achitarea lui Luchinschi pentru santaj si fals in declaratii si condamnarea acestuia la 2 ani si 4 luni inchisoare cu executare pentru trafic de influenta si participatie improprie la fals intelectul.
La fond, judecatoarea Carmen Balaci constatat grave carente in dosarul DNA, explicand ca Radu Pricop a actionat in calitate de avocat si nu a incalcat vreo prevedere legala: Curtea constata ca, pentru a dispune trimiterea in judecata a inculpatului P.R.P. (Pricop Radu Petru-n.r.) sub aspectul infractiunilor anterior expuse, Parchetul a utilizat un rationament logico-juridic care excede atat deductiei fundamentate in urma evaluarii chintesentei probelor administrate in timpul urmaririi penale, cat si dispozitiilor legale din Codul penal ce reglementeaza infractiunile deduse judecatii, din punctul de vedere al insasi existentei faptelor in materialitatea lor.Prin urmare, Curtea constata ca rechizitoriul s-a bazat pe aprecieri generale asupra conduitei profesionale adoptate de inculpatul P.R.P. in calitatea sa de avocat, aprecieri care, astfel, nu pot fundamenta o solutie de condamnare a acestui inculpat”.

Iata minuta ICCJ din 4 aprilie 2019:

“Admite apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si inculpatul Lucinschi Sergiu impotriva sentintei penale nr. 210/F din data de 01 noiembrie 2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala. Desfiinteaza, in parte, sentinta penala apelata si, rejudecand: Descontopeste pedeapsa principala rezultanta de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor aplicate inculpatului Lucinschi Sergiu, in pedepsele componente, pe care le repune in individualitatea lor si inlatura aplicarea dispozitiilor art. 75 alin.2 lit. b raportat la art. 76 alin.1 Cod penal. Condamna pe inculpatul Lucinschi Sergiu la pedeapsa de 2 ani inchisoare, pentru infractiunea de trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Reduce la 3 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat. Mentine pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat. Condamna pe inculpatul Lucinschi Sergiu la pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru participatie improprie la infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal. Reduce la 1 an pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat. Mentine pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat. In baza art. 39 alin. 1 lit. b rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal, aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani inchisoare, la care adauga sporul obligatoriu de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 4 luni inchisoare
, urmand ca inculpatul Lucinschi Sergiu sa execute pedeapsa principala rezultanta, de 2 ani si 4 luni inchisoare, in regim de detentie.
In temeiul art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, aplica pedeapsa complementara cea mai grea a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o durata de 3 ani. In temeiul art. 45 alin. 5 Cod penal, aplica pedeapsa accesorie cea mai grea a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.
In temeiul art. 396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit. b teza I C.proc.pen., achita pe inculpatul Lucinschi Sergiu pentru infractiunea de santaj, prevazuta de art. 207 alin.1 si 3 Cod penal raportat la art. 13/1 din Legea nr.78/2000. In temeiul art. 396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit. a C.proc.pen., achita pe inculpatul Lucinschi Sergiu pentru infractiunea de fals in declaratii, prevazuta de art. 326 Cod penal. In temeiul art. 397 coroborat cu art.25 alin.5 C.proc.pen., lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partea civila Horpos Alexandru. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale care nu contravin prezentei decizii. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Onorariile partiale cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 500 lei, raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, azi, 04 aprilie 2019”.

Iata fragmente din motivarea CAB, pe care o atasam integral la finalul articolului:

Curtea constata ca, pentru a dispune trimiterea in judecata a inculpatului P.R.P. sub aspectul infractiunilor anterior expuse, Parchetul a utilizat un rationament logico-juridic care excede atat deductiei fundamentate in urma evaluarii chintesentei probelor administrate in timpul urmaririi penale, cat si dispozitiilor legale din Codul penal ce reglementeaza infractiunile deduse judecatii, din punctul de vedere al insasi existentei faptelor in materialitatea lor.

Prin urmare, Curtea constata ca rechizitoriul s-a bazat pe aprecieri generale asupra conduitei profesionale adoptate de inculpatul P.R.P. in calitatea sa de avocat, aprecieri care, astfel, nu pot fundamenta o solutie de condamnare a acestui inculpat. (...)

Asadar, din continutul tuturor convorbirilor ambientale si telefonice anterior prezentate, purtate atat intre partea civila H.A. si inculpatul L.S, cat si intre partea civila si martorul ..., intre inculpatii L.S si P.R.P., precum si intre inculpatul P.R.P. si martorul ..., Curtea constata – contrar situatiei de fapt expuse in rechizitoriu.

In acest context faptic, Curtea retine ca toate convorbirile pe care inculpatul P.R.P. le-a purtat, in calitate de avocat, cu inculpatul L.S au reprezentat recomandari, discutii prealabile, consultatii juridice generice – in raport, evident, de faptele prezentate in mod sumar de catre inculpatul L.S – expuse in conformitate cu legea si care se circumscriu uneia dintre activitatile pe care un avocat le realizeaza in profesia sa, constand in acordarea de consultatii cu caracter juridic, in scris sau verbal, in domenii de interes pentru client, precum redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata de catre client a fi analizata.

Aceasta stare de fapt explica, de altfel, imprejurarea constand in aceea ca inculpatul P.R.P. nu a incheiat vreun contract de asistenta juridica cu inculpatul L.S, din moment ce acesta din urma nu era decat un potential client cu care avocatul nu stabilise o relatie profesionala concreta, efectiva, privind contextul de fapt in raport de care avocatul sa ii fi putut acorda consultatia juridica aferenta.

In acelasi timp, Curtea constata ca acordarea de consultatii juridice inculpatului L.S de catre inculpatul P.R.P., atat in cadrul convorbirilor telefonice purtate, cat si prin intermediul martorului ...... a fost realizata cu respectarea intocmai a dispozitiilor legale aplicabile in raport de situatia de fapt sumar, generic prezentata de inculpatul L.S.

In concret, avand in vedere ca inculpatul L.S i-a relatat inculpatului P.R.P. ca partea civila H.A. a recunoscut ca are fata de el o datorie baneasca ce dateaza din perioada 2008 - 2010, inculpatul P.R.P. i-a recomandat inculpatul L.S, ca o eventuala modalitate prin care ar putea recupera suma de bani, incheierea unei conventii la notar, deoarece – conform situatiei expuse de inculpatul L.S– debitorul, respectiv partea civila H.A., recunostea creanta, chiar prescrisa fiind. Or, Curtea constata ca recomandarea juridica expusa de inculpatul P.R.P. este in conformitate cu dispozitiile legale prevazute atat in vechiul, cat si in noul Cod civil. In acelasi timp, Curtea constata ca dezaprobarea – exprimata in mod ferm – de catre inculpatul P.R.P. fata de anumite solicitari ale inculpatului L.S, expusa in cadrul convorbirilor telefonice, atat cele purtate intre cei doi inculpati, cat si cele purtate intre inculpatul L.S si martorul ...... - in sensul in care inculpatul P.R.P. s-a opus cererii inculpatului L.S de incheiere a unei conventii antedatate, din anul 2008 - reprezinta, in opinia Curtii, manifestarea neechivoca a inculpatului P.R.P. prin care acesta a inteles sa isi respecte obligatiile profesionale impuse prin art. 40 alin. 3 si 4 din Legea nr. 51/1995, potrivit caruia avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea unui client in realizarea de catre acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infractiuni; avocatul este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului in cazul in care actiunile si scopurile acestuia, aparent legale la inceputul asistentei si/sau al reprezentarii, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infractionale, precum si prin art. 111 din Statutul profesiei de avocat, conform caruia avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta.
In acelasi context, analizand in mod coroborat ansamblul probatoriu administrat in cauza atat in faza de urmarire penala, cat si in mod nemijlocit in faza de cercetare judecatoreasca, Curtea constata ca situatia de fapt anterior expusa corespunde intru-totul aspectelor relatate de inculpatul P.R.P. in ambele faze procesuale.

Astfel, audiat fiind in faza de urmarire penala, inculpatul P.R.P. (ale carei declaratii se afla la filele 81-83 si 99-103 din volumul 1 al dosarului de urmarire penala), a precizat ca nu a savarsit niciuna dintre infractiuni si a actionat in limitele legii si ale mandatului sau avocatial. Incupatul P.R.P. a mai aratat ca nu a cunoscut niciodata faptul ca suma vehiculata de inculpatul L.S nu ar fi datorata si nici nu a avut elemente care sa-i evidentieze acest lucru. Incupatul P.R.P. nu a stiut cand a fost inculpatul L.S cu partea civila H.A. la notar, nu a cunoscut ce tip de conventie au incheiat intre ei decat ulterior incheierii acesteia, cand martorul ...... a venit cu de la sine putere la biroul si i-a lasat pe birou o copie a respectivului act. Ulterior, inculpatul P.R.P. a vazut actul, l-a sunat pe martorul ...... si i-a spus ca e bine ca si-au rezolvat problema, ca s-au inteles.
La reticentele inculpatului L.S de a achita taxele notariale, lucru aflat de la martorul ......, inculpatul P.R.P. i-a transmis acestuia ca, din punctul sau de vedere, este o mare reusita recunoasterea unei creante in acest cuantum si care era prescrisa de ceva timp, ceea ce era oricum un beneficiu pentru inculpatul L.S.

Conform dialogului cu martorul ......, solutia oferita de inculpatul P.R.P., de recunoastere a datoriei la notar, ca unica solutie legala, le era cunoscuta celor doi, fiind discutata de aproximativ 1 an cu notarii dansilor. Inculpatul P.R.P. a mai declarat, detaliind contextul in care l-a cunoscut pe inculpatul L.S, ca l-a cunoscut pe acesta in octombrie 2014, fiind contactat de martorul ...... care i-a solicitat o intalnire pentru o colaborare. Astfel, martorul ...... si inculpatul L.S au venit la biroul inculpatului P.R.P. si i-au povestit ca aveau doua probleme : sa recupereze niste debite de la niste companii pe care le considerau partenere, pe ..... si pe alte societati din grup; sa vada ce pot recupera de la ......, pe care au prezent-o ca fiind devalizata de-a lungul timpului. Cei doi au adus niste acte si au venit cu o “poveste”. : contracte fictive, bani furati; au explicat ca inculpatul L.S a cumparat aceasta firma si ca a bagat in ea niste bani. Inculpatul P.R.P. i-a spus inculpatului L.S ca pe civil si comercial faptele sunt prescrise, intrucat datau de prin 2008 - 2010. La intrebarea inculpatului L.S daca mai e vreo sansa, inculpatul P.R.P. i-a spus ca singura solutie ar fi sa recunoasca omul debitul.

Inculpatul L.S i-a mai spus inculpatului P.R.P. ca a formulat si plangere penala, dandu-i un draft. S-au plans ca dosarul sta in nelucrare la D.I.I.C.O.T., iar inculpatul P.R.P. le-a spus ca sta in nelucrare fiindca, din punctul sau de vedere, este nefondata, mai spunandu-le si ca, daca il intreaba pe el, vor lua o mare clasare; le-a mai spus ca risca o acuzatie de denuntare calomnioasa daca nu isi fundamenteaza plangerea.Intrebandu-l ce sa faca, inculpatul P.R.P. le-a spus sa faca o plangere serioasa impotriva unor persoane potential responsabile. Acestia au fost de acord sa promoveze o plangere impotriva economistei societatii, ..........., care semnase facturi si efectuase plati, avand si drept de semnatura in banca. La baza plangerii au fost tot povestea si actele lor, in sensul ca aceasta directoare ar fi dispus plati pentru firme care nu aveau legatura cu societatea; au indicat si niste martori. Astfel, a fost incheiat contractul de asistenta juridica din data de 22.10.2014, avand ca obiect plangerea penala fata de ............ Plangerea a fost redactata si depusa la Sectia 5 - S.I.F. in acelasi context s-au mai incheiat 3 contracte de asistenta juridica cu firma ......
Inculpatul P.R.P. a mai relatat ca, printre problemele discutate, inculpatul L.S si martorul ...... ii solicitau puncte de vedere si sfaturi privind modalitatea de recuperare a prejudiciului din ......, invocand faptul ca au ajuns la o intelegere cu partea civila H.A., care ar vrea sa incheie toata problema, dar nu are disponibilitati financiare, avand bunurile puse sub sechestru.

Inculpatul P.R.P. i-a intrebat daca se inteleg bine cu partea civila, intrucat aceasta era in arest la domiciliu la acea vreme, si le-a spus ca, in masura in care partea civila recunoaste creanta, poate incheia orice act, avand in vedere dispozitiile legale care reglementau obligatiile imperfecte. In principal, inculpatul L.S a insistat sa mearga sa poarte discutii cu partea civila si cu avocatii sai pe aceasta tema, dar inculpatul P.R.P. i-a refuzat. Inculpatul a mai precizat ca, o data a fost sunat de la partea civila, inculpatul avand impresia unui dialog cu o alta persoana, intrebandu-l pe inculpat de o varianta de subcontractare sau vanzare de utilaje, probabil ca urmarea o supraevaluare a utilajelor, inculpatul recomandand sa nu faca acest lucru. Inculpatul le-a mai spus ca orice varianta agreata este posibila si ca pot analiza orice propunere venita de la avocatul partii civile, insa acestia nu l-au cautat pe inculpat. Practic, acesta era raspunsul dat de inculpatul P.R.P. la insistentele obositoare ale inculpatului L.S si martorului .......

Ulterior, martorul ...... l-a intrebat pe inculpatul P.R.P. daca se poate schimba incadrarea juridica ori daca plangerea se poate retrage, inculpatul raspunzand ca, in principiu, nu, dar, ca pot spune procurorului ca s-au inteles si ca nu mai insista in plangere. Martorul ...... i-a mai adus inculpatului P.R.P. un raport de lichidator prin care nu se retinuse raspunderea administratorului pentru devalizarea .......Inculpatul P.R.P. a precizat ca singura varianta legala era recunoasterea de catre partea civila a datoriei. Inculpatul P.R.P. a mai aratat ca raspunsurile pe care le-a dat au fost date in baza unor insistente ale inculpatului L.S si martorului ......, in considerarea calitatii lor de clienti ai sai, mai ales in civil. (...)

Inculpatul P.R.P. a mai relatat ca nu a intentionat sa ajute pe nimeni la comiterea unui santaj. Aceeasi atitudine procesuala a fost mentinuta de catre inculpatul P.R.P. si in faza de cercetare judecatoreasca, astfel ca, in declaratia data in cea de-a doua faza procesuala, inculpatul a precizat urmatoarele:
Isi mentine declaratiile date in timpul urmaririi penale.

Nu recunoaste savarsirea faptelor retinute in sarcina sa prin rechizitoriu, motiv pentru care nu a dorit sa se prevaleez de procedura recunoasterii invinuirii prevazute de art. 374 alin. 4 si art. 375 si 10 C.pr.pen.

In opinia sa, nu a savarsit niciun fel de infractiune, incriminarea fiind rezultatul a unei exagerate si fortate interpretari a unor mijloace de proba. (...)

Solutia nu este un artificiu avocatesc, ci este extrasa chiar din textele legale cu aplicabilitate in materia prescriptiei civile, sens in care inculpatul a invocat art. 20 din Decretul nr. 167/1958, art. 2506 alin. 3 si 4 C.civ. cu referire la art. 2508 C.civ., art. 1471 rap. la art. 1469 C.civ. si art. 1616 C.civ., toate aceste articole precizand ca, desi prescrisa, obligatia executata de buna-voie de catre debitor ramane valabil exercitata si castigata creditorului, intrucat raportul obligational generat de forta coercitiva a statului in reglementare dispare dupa ce prescriptia intervine, obligatia fiind astfel imperfecta, dar valabil indeplinita in masura in care debitorul o executa voluntar. Aceasta a fost propunerea inculpatului P.R.P. vis-a-vis de aceasta speta. Inculpatul a mai mentionat ca nici la acel moment si nici in prezent nu a cunoscut intinderea efectiva a prejudiciului a sumelor de bani datorate de catre partea civila H.A., inculpatul L.S nefurnizandu-i spre analiza documente edificatoare in acest sens. Situatia ramanand la nivelul unei recomandari juridice, inculpatul nu a incheiat nici contractul pe aceasta speta.

Inculpatul nu a avut elemente din care sa rezulte nici ca suma nu ar fi fost datorata, nici ca ar fi fost datorata. In plus, aceasta solutie le era deja cunoscuta, atat inculpatului L.S, cat si consilierului juridic al acestuia, martorul ......, cel din urma afirmand ca ii fusese furnizata de catre notar cu un an inainte. Dupa obtinerea si lecturarea plangerii penale, intr-una dintre intalnirile cu martorul ......, deoarece acesta din urma pastra legatura cu el, inculpatul a sesizat inadvertente intre ceea ce se discutase anterior cu privire la fluxul operatiunii intre societatile indicate si ceea ce era sris efectiv in plangere. De exemplu, se vorbea de prejudicii foarte mari provocate de anumite persoane responsabile, impotriva carora se formulase plangerea, dar nu erau corect, indeajuns circumstantiate, motiv pentru care inculpatul a apreciat ca acea plangere nu ar prea avea din punct de vedere al probatiunii sorti de izbanda, recomandandu-le celor 3 sa incerce o abordare orientata catre persoane impotriva carora au si anumite dovezi consistente.
Astfel, s-a ajuns inculpatul sa le redactez o plangere penala impotriva doamnei ..........., cea impotriva careia existau dovezi ca ar fi instrainat cateva utilaje catre alte societati pe care nici martorul ...... si nici inculpatul L.S nu le recunosteau la preturi mult subevaluate. Ulterior, orice discutie vis-a-vis de prejudiciul ...... devenea o chestiune cu totul pasagera, in sensul ca in cele alte cateva 3, 4 intalniri avute subiectul ...... s-a limitat doar la a intreba cum se poate concretiza acordul de vointa al celor doi in vederea stingerii acestei creante. La un moment dat, inculpatul L.S i-a solicitat inculpatului sa-l insoteasca la o intalnire cu partea civila, insa inculpatul P.R.P. l-a refuzat, argumentandu-i ca nu are ce cauta la acea intalnire, pozitia sa referitoare la speta fiind deja exprimata. (...)

Sustinerea inculpatului P.R.P. potrivit careia nu a savarsit nicio fapta penala este intarita chiar de stenograma discutiei telefonice, singura, de altfel, purtata in speta ...... cu inculpatul L.S, in care acesta il intreba vis-a-vis de modalitati de stingere a datoriei catre partea civila, iar el ii raspundea ca nu intelege exact ce intentioneaza sa faca. (...)

Inculpatul a mai precizat ca nu a avut niciun element care sa-i genereze vreo suspiciune de fictivitate a creantei, pentru urmatoarele argumente. Pe de o parte, pentru ca, inca de la prima discutie pe aceasta tema i-a fost furnizata ipoteza transferului de bani intre societati asa cum indica insusi inscrisul olograf la care a facut referire, anexa II din volumul VI al dosarului de urmarire penala, iar pe de alta parte, constatand caracterul prescris al creantei si, conturandu-se ca singura solutie intelegerea amiabila a celor doi, inculpatul a vazut in continuarea unor demersuri pe aceasta speta o risipa de timp, rezultatul ramanand acelasi, motiv pentru care a si declinat oferta de a face un contract de asistenta juridica pe aceasta speta. (...)

In consecinta, avand in vedere ansamblul probatoriu analizat si evaluat in mod coroborat in considerentele ce preced, Curtea constata ca, prin niciuna dintre activitatile profesionale realizate ca avocat, inculpatul P.R.P. nu l-a ajutat si nici nu l-a determinat in vreun fel pe inculpatul L.S sa savarseasca nici infractiunea de santaj si nici infractiunea de fals in declaratii, rezolutia infractionala in savarsirea acestor doua infractiuni, ca, de altfel, si a celorlalte doua infractiuni, apartinandu-i – in exclusivitate – inculpatului L.S.

Prin urmare, Curtea urmeaza a pronunta fata de inculpatul P.R.P. solutia de achitare. Referitor la temeiul juridic al solutiei de achitare, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. – fapta nu exista, Curtea are in vedere urmatoarele aspecte :Sintagma 'fapta nu exista' are in vedere inexistenta faptei din punct de vedere material, in sensul ca in cauza Parchetul nu a demonstrat ca, urmare a desfasurarii activitatii profesionale ca avocat, inculpatul P.R.P. ar fi realizat vreun act material, vreo actiune privita in materialitatea sa, prin care sa fi incalcat vreo dispozitie legala, nici dintre cele prevazute de Codul penal, in masura a se putea circumscrie complicitatii la infractiunea de santaj si instigarii la infractiunea de fals in declaratii, nici dintre cele prevazute de legislatia speciala ce reglementeaza profesia de avocat.
Curtea remarca, astfel, distinctia care trebuie facuta intre exercitarea de catre inculpatul P.R.P. a activitatilor specifice profesiei de avocat si inexistenta vreunui act, a vreunei actiuni contrare dispozitiilor legale din Codul penal sau din legislatia speciala aferenta profesiei de avocat, astfel ca aceasta din urma ipoteza se circumscrie cazul prevazut la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen”.

*Cititi aici integral motivarea CAB

foto:realitatea.net

Comentarii

# justitiaru date 5 April 2019 14:07 +4

Bataia de joc din justitie continua iar momentul ,,0'' este departe. Romania este rupta iar creierele netede(rezisti) nu vad si nu aud, anomaliile ,,sistemului''. Suntem vasalii stapanilor de la Bruxelles si mare pacat. Nu reusim sa ne depasim conditia de capete plecate. Felicitari ungurilor si polonezilor pentru verticalitate!

# Gilu date 5 April 2019 15:14 +1

Este 0 _ 0 ! Nu se pune , ca e de - al casei ! Cooperativa " Nufarul " , a nu se confunda !

# Pintea date 5 April 2019 19:42 +2

N-a invins nici un binom, binomul insuși, l-a ajutat! Doar nu credeti ca dosarul era facut ca escrocul asta superbogat sa primeasca vreo pedeapsa? Si tocmai la ICCJ! Nu, era facut ca noi sa credem ca kovesi era impartiala si le făcea dosare tuturor! Lui Basescu de ce nu i-a facut nici un dosar? Pentru ca nu poate! Si nici nu vrea! Pt ca au fost complici in toate atrocitatile, s-au infruptat impreuna din banii murdari, si stiu prea multe unul despre celalalt.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii