29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GUVERNUL A RECUNOSCUT INCALCAREA LEGII – ICCJ a motivat decizia prin care a scos la lumina un nou abuz comis in numele luptei anti-Covid, mentinand sentinta CAB privind constatarea inexistentei hotararilor CNSU 28/2021 si 40/2021, prin care erau carantinati romanii intorsi din strainatate: „Faptul ca sanctiunea inexistentei a fost admisa chiar de leguitorul delegat e confirmat prin justificarea pentru introducerea expresa a conditiei publicarii in MO, mentionata in preambulul OUG 63/2021”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

29 August 2021 12:49
Vizualizari: 4330

Guvernul Romaniei a recunoscut el insusi nelegalitatea hotararilor Comitetului National pentru Situatii de Urgenta pe care nu a catadicsit sa le publice in Monitorul Oficial. Vorbim despre hotararile CNSU 28/2021 si 40/2021, prin care romanii intorsi din strainatate au fost carantinati abuziv si pe care sase judecatori le-au catalogat drept inexistente, din acelasi motiv al nepublicarii in MO: in primul rand magistratul Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti, iar in al doilea rand judecatoarele Denisa Angelica Stanisor, Beatrice Maris, Doina Visan, Maria Andries si Alina Nicoleta Ghica (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.



Lumea Justitiei v-a prezentat in detaliu atat argumentele studentului la Drept Adrian-Cristian Secu (care a atacat la Curtea de Apel Bucuresti HCNSU 28/2021 si art. 1 din HCNSU 40/2021), cat si motivarea sentintei pronuntate de catre judecatorii CAB Amer Jabre, Alina Pohrib si Ioana Raluca Carpen. De data aceasta, va aratam motivarea deciziei definitive nr. 3883 din 20 iulie 2021 pronuntate de catre completul de 5 de la ICCJ in dosarul nr. 4331/2/2021.

In esenta, cele cinci magistrate supreme arata ca abuzul autoritatilor a fost cu atat mai mare, cu cat Guvernul insusi a recunoscut nelegalitatea oricarei hotarari CNSU nepublicate in Monitorul Oficial – si anume: in preambulul Ordonantei de Urgenta nr. 63/2021, unde Executivul scrie negru pe alb ca a emis-o „observand faptul ca nepublicarea hotararilor emise de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta atrage o sanctiune drastica prin efectele ei, si anume inexistenta acestor hotarari” si „tinand cont ca prin acest efect de inexistenta a hotararilor Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, destinatarii acestora urmeaza sa se raporteze la cadrul legal in vigoare ca si cand nu ar produce niciun fel de efecte juridice si, implicit, nu pot fi tinuti sa aplice prevederile continute de hotararile emise”.

Ca o ironie, remarcam faptul ca OUG 63/2021 a fost emisa la 29 iunie 2021, iar Adrian Secu a obtinut victoria in prima instanta (la CAB) in data de 1 iulie 2021.

Nu incheiem inainte de a va aminti ca aceasta decizie definitiva a ICCJ a fost invocata de catre avocatul Iulian Urban in instanta cand a contestat abuziva carantinare la care a fost supus impreuna cu intreaga familie la intoarcerea din Grecia (click aici pentru a citi).


Redam principalul fragment din decizia 3883/2021:


Pe fondul recursului promovat, instanta de control judiciar constata ca reclamantul Secu Cristian Adrian, in contradictoriu cu paratul Comitetul National de Situatii de Urgenta, a investit instanta de contencios administrativ si fiscal cu solicitarea de a se constata inexistenta art. 1 din Hotararea CNSU nr. 40/2021 si a anexelor acesteia, precum si a Hotararii CNSU nr. 28/2021 si a anexelor acesteia.

Prima instanta a admis in parte actiunea si a constatat inexistenta art. 1 din HCNSU nr. 40/2021 si a Anexelor aferente, precum si inexistenta HCNSU nr. 28/2021 si a Anexelor la aceasta, paratul intelegand sa critice aceasta solutie prin prisma cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura civila.

Aminteste Inalta Curte ca potrivit acestor dispozitii legale, casarea unei hotarari se poate cere cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocata numai incalcarea sau aplicarea gresita a legii materiale, nu si a legii procesuale. Hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii atunci cand instanta a recurs la textele de lege aplicabile spetei dar, fie le-a incalcat, in litera sau spiritul lor, adaugand sau omitand unele conditii pe care textele nu le prevad, fie le-a aplicat gresit.

O prima critica adusa de recurentul-parat vizeaza exceptia lipsei de interes a reclamantului in promovarea actiunii raportat la faptul ca acesta nu face dovada vatamarii efective a drepturilor sale, acesta nefiind pana in prezent suspus carantinarii, invocand un interes viitor si incert in contextul pandemic actual.

Instanta de recurs retine ca potrivit art.32 alin.(1) lit. d) din Codul de procedura civila, una dintre cele patru conditii de exercitare a actiunii civile este cea privind interesul de a promova actiunea, conditie generala care vizeaza orice cerere formulata in justitie si care se impune a fi indeplinita in cadrul oricarui proces civil, pe tot parcursul solutionarii cauzei, atat la momentul introducerii cererii de chemare in judecata, cat si la momentul exercitarii cailor de atac.

Totodata, art. 33 din acelasi cod prevede ca: 'Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara'.

Avand in vedere, pe de o parte, ca argumentele recurentului in sustinerea lipsei interesului reclamantului in formularea actiunii, vizeaza, in fapt aspecte care antameaza chestiuni legate indisolubil de fondul actiunii, iar pe de alta parte, ca in cauza este indeplinita conditia prevazuta la art. 15 alin. 4 din Legea nr. 136/2020 prin raportare la art. 33 teza a II- a Cod procedura civila, care are in vedere existenta unui interes preventiv cu privire la incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, Inalta Curte constata ca se impune inlaturarea acestei critici.

Dincolo de aceste aspecte, se observa ca exceptia lipsei de interes in promovarea actiunii a fost invocata si de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne in cadrul cererii de interventie accesorie depusa la fond (filele 52-58), cerere ce a fost respinsa de instanta ca inadmisibila in principiu, iar Departamentul pentru Situatii de Urgenta nu a inteles sa atace aceasta solutie.

Recurentul (n.r. Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, reprezentat de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul MAI) mai critica sentinta atacata, sustinand ca instanta a retinut gresit temeiul nepublicarii actelor atacate ca unic motiv al inexistentei acestora, in opinia sa, acesta trebuind promovat in coroborare cu un altul, iar nu se sine statator, aratand, totodata, ca a incalcat si prevederile art. 25 alin. (1) Cod procedura civila cand a invocat O.U.G. nr. 63/2021 pentru a justifica inexistenta, argumente ce urmeaza a fi inlaturate de instanta de control judiciar.

Astfel, potrivit art. 11, alin.1, 2 si 5 din Legea nr. 24/2000:

'(1) In vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei:

a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;

b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum si cele cu caracter individual, emise de autoritatile administrative autonome si de organele administratiei publice centrale de specialitate. (...)

(5) Celelalte acte normative se publica dupa ce au fost semnate de emitent'.

Potrivit art. 8/1 , alin. 3 din O.U.G. nr.21/2004, 'Comitetul national este un organism interinstitutional format din ministri sau secretari de stat desemnati de acestia si conducatori ai institutiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de acestia, in functie de tipurile de risc gestionate sau functiile de sprijin repartizate in competenta in cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta'.

Prin urmare, data fiind natura acestuia, de organism compus din reprezentantii mai multor ministere si institutii publice centrale, in mod corect judecatorul fondului a retinut ca, incontestabil, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta reprezinta o autoritate publica care nu poate avea alt statut juridic decat institutiile care au concurat la formarea acestuia.

Totodata, facand parte din administratia publica centrala de specialitate, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta se supune, in ceea ce priveste actele administrative cu caracter normativ pe care le emite, obligatiei de publicare in Monitorul Oficial, impuse de art.11, alin.1 din Legea nr. 24/2000.

Asadar, emitentul hotararilor atacate avea obligatia publicarii acestora in Monitorul Oficial al Romaniei.

Inalta Curte constata ca, in speta, niciuna din cele doua hotarari atacate nu a fost publicata, astfel ca sunt nefondate criticile legate de faptul ca aspectul nepublicarii, ce reprezinta unicul motiv al inexistentei actelor atacate, nu poate avea o existenta de sine statatoare.

Nici sustinerile privitoare la incalcarea prevederilor art. 25 alin. (1) Cod procedura civila nu pot fi avute in vedere, cata vreme instanta de fond a retinut ca CNSU se supune, in ceea ce priveste actele administrative cu caracter normativ pe care le emite, obligatiei de publicare in Monitorul Oficial, impuse de art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, la sanctiunea in discutie facand trimitere si decizia nr. 429/2019 a Curtii Constitutionale, iar referirile instantei la O.U.G. nr. 63/2021 vin doar sa intareasca sanctiunea, retinandu-se expres ca acest act normativ este ulterior emiterii hotararilor contestate in cauza.

Referitor la inaplicabilitatea regimului inexistentei actelor administrative cu caracter normativ, invocata de recurent, Inalta Curte, impartasind opinia judecatorului fondului, constata ca, in ceea ce priveste sanctiunea care intervine in cazul nepublicarii in Monitorul Oficial a actelor administrative cu caracter normativ, aceasta este cea a 'inexistentei' actului, dat fiind ca potrivit art.11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, publicarea in Monitorul Oficial reprezinta o conditie pentru intrarea in vigoare a actelor normative, adica pentru a lua fiinta, pentru a exista din punct de vedere juridic, pentru a putea incepe sa produca efecte juridice si deci pentru a intra in circuitul juridic (in cauza neinteresand existenta materiala, in planul realitatii fizice, a unui inscris care incorporeaza vointa emitentului, ci existenta lui in planul realitatii juridice).

Sanctiunea inexistentei actelor administrative normative nepublicate in Monitorul Oficial este recunoscuta, pe langa o parte a doctrinei juridice, inclusiv la nivelul Constitutiei, este adevarat, numai in privinta decretelor prezidentiale (art.100, alin.1, potrivit caruia 'Nepublicarea atrage inexistenta decretului'), respectiv a ordonantelor si a hotararilor de guvern (art.108, alin.4, potrivit caruia 'Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei').

Faptul ca legea fundamentala mentioneaza expres aceasta sanctiune numai in privinta anumitor categorii de acte administrative normative nu echivaleaza cu interzicerea aplicarii ei in privinta celorlalte categorii de acte administrative normative, din moment ce Titlul III, Capitolul V, Sectiunea 1 (Administratia publica centrala de specialitate) nu contine nicio referire la actele administrative pe care le pot emite autoritatile publice din administratia publica centrala de specialitate (si deci nici la regimul lor juridic si la sanctiunile aplicabile in cazul nerespectarii lui), acestea nefacand obiectul de reglementare al legii fundamentale.

De altfel, Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 429/2019, face referire la sanctiunea inexistentei, statuand ca:

'33. Distinct de acestea, Curtea retine ca in temeiul art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie autorul are la dispozitie calea unei actiuni prin care poate sa solicite oricand instantei judecatoresti examinarea legalitatii unui act administrativ cu caracter normativ si constatarea inexistentei sale, astfel ca accesul liber la justitie nu este restrictionat in ceea ce priveste contestarea legalitatii unor astfel de acte administrative. Sunt respectate astfel toate garantiile specifice unui proces echitabil.

34. Referitor la aplicarea sanctiunii inexistentei actelor administrative cu caracter normativ, nepublicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, la care autorul exceptiei face referire (ordine ale ministrului de interne), Curtea subliniaza ca aceasta reprezinta un aspect a carui clarificare revine instantei judecatoresti investite cu solutionarea litigiului in cadrul careia a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate'.

Mai mult, faptul ca sanctiunea 'inexistentei' a fost admisa chiar de leguitorul delegat, este confirmat prin justificarea pentru introducerea expresa a conditiei publicarii in Monitorul Oficial, mentionata in preambulul O.U.G. nr.63/2021, emisa ulterior emiterii hotararilor contestate, in sensul ca 'nepublicarea hotararilor emise de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta atrage o sanctiune drastica prin efectele ei, si anume inexistenta acestor hotarari' si ca 'prin acest efect de inexistenta a hotararilor Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, destinatarii acestora urmeaza sa se raporteze la cadrul legal in vigoare ca si cand nu ar produce niciun fel de efecte juridice si, implicit, nu pot fi tinuti sa aplice prevederile continute de hotararile emise'.

In aceste conditii, teza potrivit careia sanctiunea inexistentei unui act administrativ nu este prevazuta la nivelul cadrului normativ, nu poate fi retinuta ca atare de instanta de control judiciar.

Prin urmare, aspectele invocate de recurentul-parat prin cererea de recurs nu sunt de natura sa conduca la reformarea hotararii recurate, care reflecta interpretarea si aplicarea corecta a prevederilor legale incidente circumstantelor de fapt retinute in cauza”.


* Cititi aici intreaga decizie ICCJ

* Cititi aici motivarea sentintei CAB

Comentarii

# Parerea mea date 29 August 2021 12:56 -3

A sarit si frumoasa asta din poza de 50 de ani? Nu mai puneti poze cu ea de cand traia Stalin, ca realitatea e alta. :-x

# @părerea ta date 29 August 2021 13:55 +1

https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2012/01/ANG.pdf :roll: 4 iulie 1975. Deci încă 4 ani, 10 luni și 5 zile încă mai putem grăi despre ea ce despre o „purisancă”. După data de 4 iulie 2025, chiar dacă nu-i „bornată in USA, ci doar bornată giulai fourth”, spunem despre ea că este o... babornitză. :sigh:

# Dej. Gheorghiu Dej date 29 August 2021 16:01 -3

Gata, a sarit Securitatea sa i repare imaginea lui Barbie de Romania? Mai era una, prietena lu Guta...Beyonce de Romania.

# Lita date 29 August 2021 17:47 +7

Ineptii de la CNSU au pierdut prin k.o. Bravo combatantilor pentru libertati si magistratilor care le-au recunoscut victoria.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva