GUVERNUL CITU OMOARA MICILE AFACERI – PSD cere la CAB anularea pct. 3 din HG 348/2021, care inchide magazinele la ora 18: „Act administrativ nemotivat, fara evaluare preliminara de impact, adoptat cu incalcarea principiului transparentei decizionale... Masura favorizeaza marile lanturi de supermarketuri ce livreaza la domiciliu, in defavoarea micilor intreprinzatori... Unii vor muri de foame prin grija Guvernului. Blocajul din economie se va adanci, nemultumirea va atinge cote nebanuite”

Scris de: Valentin BUSUIOC

02.04.2021 16:37
Vizualizari: 4118

Guvernul PNL-USR-PLUS condus de Florin Citu (foto dreapta) comite pur si simplu un masacru impotriva micilor afaceri, impunandu-le sa-si incheie programul la ora 18:00, sub pretextul pandemiei. Iar singurele favorizate sunt marile lanturi comerciale, care isi permit sa livreze la domiciliu.



Sunt principalele idei ce reies din actiunea depusa vineri, 2 aprilie 2021, la Curtea de Apel Bucuresti, de catre PSD, in frunte cu Marcel Ciolacu (foto stanga). Mai exact, Partidul Social Democrat cere la CAB anularea punctului 3 din Hotararea de Guvern nr. 348/2021, care le impune operatorilor economici programul de la ora 5 la ora 18 de vineri pana duminica in zonele in care incidenta de infectari cu coronavirus este de cel mult 7,5 la mie si in fiecare zi in acele localitati unde incidenta depaseste 7,5‰.

Chiar daca actiunea inaintata catre CAB se concentreaza pe probleme de forma (respectiv adoptarea HG 348/2021 cu incalcarea normelor legale), PSD ridica si chestiunea de fond: aceasta masura ii va saraci si mai mult pe micii comercianti, agravand criza economica si disperarea romanilor. Disperare si asa la cote ridicate, avand in vedere valul de someri provocati de pandemie.

Pe partea formala, social-democratii reclama ca HG 348/2021 a fost adoptata fara o evaluare preliminara de impact, fara o nota de fundamentare corespunzatoare si cu incalcarea principiului transparentei decizionale, care obliga punerea mai intai in dezbatere publica a unor astfel de proiecte de acte normative.


Redam principalele pasaje din actiunea PSD in instanta:


Motive de nelegalitate

1. Actul normativ nu are o evaluare preliminara de impact

Potrivit art. 7 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, actele normative necesita o evaluarea preliminara de impact.

Evaluarea preliminara a impactului proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a celorlalte proiecte de acte normative reprezinta un set de activitati si proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvata a initiativelor legislative.

Evaluarea preliminara a impactului presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative si bugetare pe care le produc reglementarile propuse si este considerata a fi modalitatea de fundamentare pentru solutiile legislative propuse si trebuie realizata inainte de adoptarea actelor normative.

Fundamentarea noii reglementari trebuie sa aiba in vedere atat evaluarea impactului legislatiei specifice in vigoare la momentul elaborarii proiectului de act normativ, cat si evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementeaza.

Propunerile legislative, proiectele de legi si celelalte proiecte de acte normative vor fi insotite, in mod obligatoriu, de o evaluare preliminara a impactului noilor reglementari asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Or, Curtea Consitutionala, prin Decizia nr. 152/2020 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9, art. 14 lit. c1)-f) si ale art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta si a ordonantei de urgenta, in ansamblul sau, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, in ansamblul sau retine ca art. 115 alin. (6) din Constitutie a stabilit o interdictie nu doar pentru Guvern de a nu afecta "in sens negativ" drepturi si libertati fundamentale, ci - indirect - si o interdictie pentru Parlament de a nu face ceea ce oricum ii este interzis prin art. 53 din Constitutie, anume sa nu afecteze "in sens negativ" pe termen nelimitat drepturi sau libertati fundamentale. De aceea, chiar si atunci cand Parlamentul ar aproba o ordonanta de urgenta care ar fi incalcat exigentele art. 115 alin. (6) din Constitutie in privinta "afectarii negative" a drepturilor fundamentale, el nu poate acoperi acest viciu ontologic intrinsec al ordonantei de urgenta pentru ca si-ar depasi propria competenta - limitata de art. 53 din Constitutie - daca ar "afecta negativ", adica ar restrange exercitiul sau continutul ori ar atinge chiar existenta unor drepturi sau libertati pe termen nelimitat.

Va rugam sa observati ca, in ceea ce priveste elaborarea HG 348, in sustinerea sa nu s-a avut in vedere in nici un fel o documentare si o analiza stiintifica preliminara/studiu de impact din care sa rezulte informatii relevante privind impactul masurilor preconizate asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

La sectiunea 3 din nota de fundamentare sunt, in ceea ce priveste, impactul macroeconomic, impactul asupra mediului de afaceri, impactul asupra intreprinderilor mici si mijlocii, impactul social, Guvernul a mentionat in mod cinic ca Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect, iar [subiectul privind] drepturile si libertatile fundamentale ale omului nici nu este mentionat.

Or, in speta de fata sunt afectate mai multe drepturi fundamentale, intrucat sunt restranse in mod expres, dar si implicit, mai multe drepturi fundamentale: dreptul la libera circulatie, dreptul la munca, libertatea intrunirilor, dreptul la libera circulatie, libertatea economica.

Restrangerea acestor drepturi are efecte devastatoare atat asupra mediului de afaceri, cat si asupra societatii in ansamblul ei.

2. Actul normativ este nemotivat

Potrivit art. 30 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, proiectele de acte normative trebuie insotite de urmatoarele documente de motivare:

a)expuneri de motive - in cazul proiectelor de legi si al propunerilor legislative;

b)note de fundamentare - in cazul ordonantelor si al hotararilor Guvernului; ordonantele care trebuie supuse aprobarii Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum si ordonantele de urgenta se transmit Parlamentului insotite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;

c)referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;

d)studii de impact - in cazul proiectelor de legi de importanta si complexitate deosebita si al proiectelor de legi de aprobare a ordonantelor emise de Guvern in temeiul unei legi de abilitare si supuse aprobarii Parlamentului.

(2)Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare si studiile de impact constituie instrumentele de prezentare si motivare ale noilor reglementari propuse.

(3)In cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul isi angajeaza raspunderea, documentele de motivare care insotesc aceste proiecte sunt expunerea de motive si, dupa caz, raportul prevazut la art. 29.

Potrivit art. 31 din Legea 24/2000, instrumentul de prezentare si motivare include continutul evaluarii impactului actelor normative, cuprinzand urmatoarele sectiuni:

a)motivul emiterii actului normativ - cerintele care reclama interventia normativa, cu referire speciala la insuficientele si neconcordantele reglementarilor in vigoare; principiile de baza si finalitatea reglementarilor propuse, cu evidentierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrarilor de cercetare, evaluarilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a caror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonantele de urgenta vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situatiei extraordinare care impune reglementarea imediata, nefiind suficienta utilizarea procedurii parlamentare de urgenta, precum si eventualele consecinte care s-ar produce in lipsa luarii masurilor legislative propuse;

b)impactul socioeconomic - efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social si asupra mediului inconjurator, inclusiv evaluarea costurilor si beneficiilor;

c)impactul financiar asupra bugetului general consolidat atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informatii cu privire la cheltuieli si venituri;

d)impactul asupra sistemului juridic - implicatiile pe care noua reglementare le are asupra legislatiei in vigoare; compatibilitatea cu reglementarile comunitare in materie, determinarea exacta a acestora si, daca este cazul, masurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene si alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicatiile asupra legislatiei interne, in cazul ratificarii sau aprobarii unor tratate ori acorduri internationale, precum si masurile de adaptare necesare; preocuparile in materie de armonizare legislativa;

e)consultarile derulate in vederea elaborarii proiectului de act normativ, organizatiile si specialistii consultati, esenta recomandarilor primite;

f)activitatile de informare publica privind elaborarea si implementarea proiectului de act normativ;

g)masurile de implementare - modificarile institutionale si functionale la nivelul administratiei publice centrale si locale.

(2)In situatia in care reglementarea propusa se elaboreaza in executarea unui act normativ, motivarea trebuie sa cuprinda referiri la actul pe baza si in executarea caruia se emite.

(3)Forma finala a instrumentelor de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative trebuie sa cuprinda referiri la avizul Consiliului Legislativ si, dupa caz, al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Curtii de Conturi sau Consiliului Economic si Social.

Astfel, in ceea ce priveste elaborarea HG 348, va rugam sa observati ca in sustinerea sa nu s-a avut in vedere in nici un fel o documentare si o analiza stiintifica preliminara/studiu de impact din care sa rezulte informatii relevante privind necesitatea si oportunitatea, in contextul epidemiologic actual, pe de o parte, a interzicerii pentru operatorii economici care desfasoara activitati de comert/prestari de servicii in spatii inchise si/sau deschise, publice si/sau private, sa isi desfasoare activitatea dupa ora 18.00.

In nota de fundamentare sunt mentionate doar aspecte legate de contextul epidemiologic actual pe plan intern si international, nu aspecte care sa tina in concret de justificarea masurilor ce se doresc a fi luate.

Lipsa motivarii creeaza pe buna dreptate ideea arbitrariului, iar ideea arbitrariului conduce la mahnirea cetatenilor care nu inteleg (pentru ca nu s-a explicat) de ce sunt necesare aceste masuri la momentul prezent, la mai bine de 1 an de la debutul pandemiei, cand activitatea operatorilor economici a fost oricum afectata semnificativ, cu efecte dezastruoase pentru economia nationala.

Inchiderea intempestiva a activitatii operatorilor economici dupa ora 18.00, tocmai cand oamenii se intorc acasa de la munca (aceia dintre cei care mai au inca un loc de munca si nu au fost trimisi acasa prin grija guvernelor PNL, PNL-USR PLUS), afecteaza atat interesele agentilor economici, cat si ale consumatorilor, care se vad in imposibilitatea de a-si procura cele necesare existentei in scurtul interval orar pe care il mai au la dispozitie dupa ce termina o zi de munca.

In acelasi timp, cetatenii care, odata ajunsi acasa, dupa ce nu au putut sa-si faca cumparaturile, se vad acum si in imposibilitatea de a se deplasa in afara locuintei, unde trebuie sa ramana pana dimineata. Unii se vor duce la munca, daca nu vor muri intre timp de foame prin grija guvernului.

Urmare a acestor masuri, blocajul financiar din economie se va adanci, iar nemultumirea generala a populatiei va atinge cote de nebanuit.

Mai mult decat atat, nu exista niciun studiu stiintific de impact care sa arate efectele pozitive ale acestei masuri, dimpotriva, o logica elementara ne arata ca tocmai inchiderea magazinelor dupa ora 18.00 favorizeaza transmiterea virusului, in contextul in care va creste in mod evident gradul de aglomerare a magazinelor, intrucat oamenii vor fi nevoiti sa mearga in magazine doar in intervalul disponibil prin „bunavointa” autoritatilor.

Lipsa unor studii sau evaluari de specialitate cu privire la impactul masurilor care se doresc a fi luate presupune ca autoritatea publica poate decide in mod discretionar, abuziv, masuri aberante cu impact major insa asupra vietii si confortului cetatenilor.

Garantiile impotriva arbitrariului rezida in actiunea conjugata a principiilor egalitatii si proportionalitatii. Astfel, masurile adoptate prin actul administrativ atacat sunt arbitrare si din perspectiva caracterului discriminatoriu.

Nemotivarea actului nu permite aprecierea in concreto a legalitatii si oportunitatii masurii, mai ales in contextul in care livrarea la domiciliu a cumparaturilor din supermarket este posibila dupa ora 18.00, deci exista persoane care fac aceste cumparaturi si dupa ora 18.00 insa contra cost.

In acest sens, va rugam sa aveti in vedere ca HG 348 prevede ca, prin exceptie de la prevederile alin. (3) si (4), in intervalul orar 18,00-5,00, operatorii economici pot activa doar in relatia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu. Aceasta masura este evident discriminatorie intrucat impune practic unei populatii si asa impovarate financiar dupa un an de pandemie sa apeleze la acest serviciu contra cost iar, pe de alta parte, favorizeaza marile lanturi de supermarket-uri care beneficiaza de aceste servicii de livrare la domiciliu, in defavoarea micilor intreprinzatori.

In speta, masura luata are un caracter discriminatoriu in masura in care, in lipsa unor justificari temeinice, prevederile hotararii de guvern se aplica doar unor categorii de persoane, in timp ce altele sunt exceptate.

3. Actul administrativ a fost adoptat cu incalcarea principiului transparentei decizionale

La adoptarea HG 348 au fost incalcate prevederile art.7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, precum si ale art.19 din Regulamentul din 10 mai 2009 privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii (adoptat prin HOTARARE nr. 561 din 10 mai 2009), precum si a Hotararii nr. 1.361 din 27 septembrie 2006 privind continutul instrumentului de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobarii Guvernului.

Obligatia de transparenta este obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice.

In cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autoritatea administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala, dupa caz. Autoritatea administratiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii.

Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile lucratoare inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde: data afisarii, o nota de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, un studiu de impact si/sau de fezabilitate, dupa caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul-limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta asupra mediului de afaceri se transmite de catre initiator asociatiilor de afaceri si altor asociatii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, in termenul prevazut la alin. (2).

La publicarea anuntului, autoritatea administratiei publice va stabili o perioada de cel putin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevazute la alin. (2), pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna intr-un registru, mentionandu-se data primirii, persoana si datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.

Persoanele sau organizatiile interesate care transmit in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refera, mentionand data trimiterii si datele de contact ale expeditorului.

Conducatorul autoritatii publice va desemna o persoana din cadrul institutiei, responsabila pentru relatia cu societatea civila, care sa primeasca propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

Proiectul de act normativ se transmite spre analiza si avizare autoritatilor publice interesate numai dupa definitivare, pe baza observatiilor si propunerilor formulate potrivit alin. (4). Autoritatea publica in cauza este obligata sa decida organizarea unei intalniri in care sa se dezbata public proiectul de act normativ, daca acest lucru a fost cerut in scris de catre o asociatie legal constituita sau de catre o alta autoritate publica.”

In nota de fundamentare a actului normativ se mentioneaza ca Prezentul act normativ se incadreaza in prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata, care precizeaza ca, in cazul reglementarii unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptarii in procedura de urgenta prevazuta de reglementarile in vigoare.

Consideram ca aceste dispozitii nu sunt incidente in cazul de fata in contextul in care epidemia de COVID-19 dureaza de mai bine de 1 an, circumstantele nu mai sunt exceptionale, iar Guvernul foloseste in mod abuziv si excesiv contextul epidemiologic pentru emiterea unor acte normative ilegale, care incalca in mod vadit drepturile si libertatile fundamentale ale omului.


* Cititi aici intreaga actiune


sursa foto: Impact.ro

Comentarii

# INCREDIBIL !. date 2 April 2021 21:11 +29

Cum sa nu iesi in strada si sa urlii !??! CITITI oameni buni : Secretarul de stat in Ministerul de Interne (ciomagari de protestanti) pe nume doamna IRINA ALEXE primeste o "pensie de servici" de peste 14.000 de lei . Fosta politista , s-a pensionat in anul 2016 la varsta de 42 ani.!!??. (cititi bine) .. La pensie de serviciu se va adauga si salariul de secretar de stat circa 10.000 lei NET. Ea este membra P.L.U.S si a fost propunerea USR-PLUS pentru functia de secretar de stat ..Cum ramane cu JOS : relatii-pile-cunostinte . blamat de guvernantii de azi ??....Huu..aaa demagogilor .!.

# maxtor date 3 April 2021 14:24 +5

reamintim,L55/2020 prevede Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor //"distrugerea economiei nationale" va spune ceva?!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii