La aproape doua saptamani dupa ce a reusit performanta istorica de a uni ambele sectii ale CSM impotriva sa (click aici pentru a citi), guvernul condus pe hartie de Ludovic Orban (foto stanga) si in realitate de Klaus Iohannis (foto dreapta) a creat o uriasa unanimitate la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acolo unde stim ca in ultima perioada au existat oarece frictiuni.

Astfel, in seara zilei de miercuri, 29 ianuarie 2020, toti cei 103 de judecatori supremi prezenti la sedinta Sectiilor Unite au hotarat atacarea la Curtea Constitutionala a Romaniei a legii votate marti de Parlament, prin care Partidul National Liberal si-a dus la indeplinire planul de a taia pensiile de serviciu ale magistratilor.

Mai exact, judecatorii ICCJ invoca la CCR patru motive de neconstitutionalitate ale actului normativ mentionat.

Este vorba in primul rand despre incalcarea independentei judecatorilor si afectarea statutului constitutional al procurorilor, astfel cum aceste doua principii au fost consfintite atat prin Constitutie, cat si prin jurisprudenta CCR si a CJUE, precum si prin numeroase alte documente internationale.

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, regimul presedintelui Klaus Iohannis a incalcat doua decizii ale Curtii Constitutionale (20/2000 si 873/2010) care au blocat, in ultimele doua decenii, incercarile de taiere ale pensiilor pentru judecatori si procurori, acuza magistratii supremi.

Alt motiv se refera la faptul ca legea trecuta prin Parlament introduce un element de discriminare intre magistratii civili si cei militari, mentioneaza Inalta Curte.

In fine, actul normativ a fost adoptat si cu vicii de procedura, acuza ICCJ, referindu-se la: „ordinea sesizarii Camerelor Parlamentului in ceea ce priveste reglementarea unor aspecte tinand de autoritatea judecatoreasca, omisiunea aprobarii unei modificari a statutului deputatilor si senatorilor in sedinta comuna a celor doua Camere, incalcarea principiului bicameralismului, caracterul incoerent si lipsit de previzibilitate al procesului legislativ, caracterul lacunar si vidul legislativ creat, in conditiile in care acelasi proiect de lege face referire la reglementarea in termen de 6 luni a unor scheme de pensii ocupationale, discrepanta dintre intentia legiuitorului si realitatea reglementarii, deficiente privind activitatea de documentare si nerespectarea jurisprudentei Curtii Constitutionale”.

Redam comunicatul Inaltei Curti (vezi facsimil):

„La data de 29.01.2020, ora 18, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu prevederile art.25 lit. c din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

In prezenta unui numar de 103 judecatori, cu respectarea cerintelor de cvorum prevazute de art. 34 din actul normativ sus-indicat,

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, in unanimitate, sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu si indemnizatiile pentru limita de varsta, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul pensiilor ocupationale (PL-x nr.292/24.06.2019), adoptata prin vot final in sedinta Camerei Deputatilor din data de 28.01.2020.

Sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ in intregime, retinandu-se de catre Sectiile Unite atat vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cat si intrinseca.

Astfel, Sectiile Unite au retinut ca se impune a se examina de catre Curtea Constitutionala daca dispozitiile actului normativ in discutie:

- incalca prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, in componenta sa referitoare la calitatea legii, in special prin faptul ca procedura parlamentara s-a derulat cu incalcarea art. 65 alin. (2) lit. j) si art. 75 alin. (l) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie – ordinea sesizarii Camerelor Parlamentului in ceea ce priveste reglementarea unor aspecte tinand de autoritatea judecatoreasca, omisiunea aprobarii unei modificari a statutului deputatilor si senatorilor in sedinta comuna a celor doua Camere, incalcarea principiului bicameralismului, caracterul incoerent si lipsit de previzibilitate al procesului legislativ, caracterul lacunar si vidul legislativ creat, in conditiile in care acelasi proiect de lege face referire la reglementarea in termen de 6 luni a unor scheme de pensii ocupationale, discrepanta dintre intentia legiuitorului si realitatea reglementarii, deficiente privind activitatea de documentare si nerespectarea jurisprudentei Curtii Constitutionale;

- incalca principiul independentei judecatorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constitutie, si afectarea statutului constitutional al procurorilor, reglementat prin art. 132 alin. (1) din Constitutie, cu referire la art. 1 alin. (3) din Constitutie, in special prin nesocotirea aspectelor statuate in jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia CCR nr. 20/2000, Decizia CCR nr. 873/2010), jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Hotararile CJUE in cauzele C-262/88, C-64/16, prevederile Dircctivei 2006/54/CE), precum si documente internationale adoptate de catre ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Conferinta Presedintilor de Instante Supreme din Europa Centrala si de Est si neluarea in considerare a regimului de incompatibilitati si interdictii prevazut de lege pentru aceste categorii profesionale;

- incalca prevederile art.147 din Constitutie, care consacra caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, in special Deciziile nr. 20/2000 si nr. 873/2010;

- incalca principiul nediscriminarii, examinat prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1), coroborat cu art. 125, art. 126 alin. (1), art. 131 si art. 132 din Constitutie, in special prin introducerea unui element de discriminare in cadrul corpului magistratilor, intre magistratii civili si cei militari, introduce un element de discriminare in cadrul familiei ocupationale care are printre atributii protejarea ordinii publice si nesocoteste cele statuate prin decizii anterioare pe aceasta tema ale Curtii Constitutionale”.

Sursa foto: Mediafax