Lumea Justitiei prezinta sentinta 200/2019 din dosarul 3521/1/2017 in care judecatoarele Lucia Tatiana Rog, Lavinia Valeria Lefterache si Luciana Mera de la Inalta Curte de Casatie si Justitie l-au achitat pe deputatul PSD Mihai Valentin Popa intr-o cauza privind presupuse fapte de santaj si folosirea influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Achitarea (mentinuta si in apel) a fost pronuntata pentru ambele capete de acuzare in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

Dosarul a fost fabricat de catre procuroarea Monica Munteanu (foto 1 stanga), in colaborare cu fostul sef al DNA Brasov, Cornel David-Deca (foto 1 dreapta). Rechizitoriul a fost confirmat de catre seful Sectiei a II-a de la DNA Central de la acea vreme, Marius Bulancea.

Desi numele lui Cornel Deca nu apare in rechizitoriu (vezi facsimil), avocatii Irinel Samoila si Ioan Gliga – aparatorii deputatului Mihai Popa – au aflat de la procurorul DNA de sedinta din camera preliminara ca seful DNA Brasov de la acea data a efectuat acte de urmarire penala in cauza, motiv pentru care confirmarea rechizitoriului a venit din partea unui procuror de la structura centrala – respectiv Marius Bulancea.


Conform DNA, in cursul anului 2017, in contextul in care primarul unui municipiu din judetul Brasov a anuntat posibilitatea revocarii din functie a unei persoane din conducerea unui spital aflat in subordinea primariei (ca urmare a unor nereguli constatate de Curtea de Conturi si ca urmare a refuzului acelei persoane de a-si indeplini sarcinile dispuse de managerul spitalului), inculpatul Popa Mihai Valentin ar fi luat hotararea de a-si folosi influenta si autoritatea data de functiile politice detinute, pentru mentinerea in functie a persoanei vizate de revocare (persoana care era o protejata a sa).

Deputatul a mai fost acuzat ca “in luna septembrie 2017, la cererea primarului unei comune, coleg de partid cu inculpatul Popa Mihai Valentin, acesta din urma si-a folosit influenta si autoritatea asupra unei persoane din conducerea Directiei de Sanatate Publica (DSP) Brasov, astfel incat reprezentantii scolii din acea comuna sa fie scutiti de sanctiuni, desi nu luasera masurile impuse de inspectorii DSP”.

Instanta  a facut praf rechizitoriul

Judecatoarele Lucia Tatiana Rog, Lavinia Valeria Lefterache si Luciana Mera arata in motivarea sentintei ca probatoriul administrat nu releva elemente faptice care sa sustina varianta folosirii influentei data de functiile detinute de deputat. ICCJ a mai constatat ca nu este intrunita nici cerinta esentiala atasata elementului material al laturii obiective, aceea ca fapta sa fi fost comisa in scopul obtinerii de foloase necuvenite.

Referitor la folosul necuvenit urmarit de catre inculpat pentru sine, constand in imaginea sa care ar fi fost afectata daca se retragea autorizatia de functionare a scolii din Harseni, cu motivarea ca era afectata imaginea primarului, iar inculpatul era prieten cu acesta, “Inalta Curte nici nu poate analiza o asemenea ipoteza, rationamentul parchetului fiind dincolo de orice posibilitate rezonabila de intelegere sau de acceptare a situatiei de fapt prezentate ca element in tipicitatea obiectiva a vreunei forme de ilicit penal sau de orice alta natura”.

In ceea ce priveste asa-zisul santaj, judecatorii supremi arata ca desi in acuzare se sustine ca deputatul Mihai Popa l-ar fi amenintat pe martor ca prin puterea si influenta politica pe care o are poate sa dispuna revocarea acestuia din functie, Inalta Curte a constatat ca in niciuna din declaratiile date in cursul urmaririi penale martorul E. (si pe care s-a intemeiat acuzarea) nu a invederat o asemenea situatie de fapt.

Iata pasaje din sentinta Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul articolului:


"Referitor la motivele pentru care se dorea schimbarea directorului economic, in actul de sesizare se arata ca, in cursul anului 2016 Curtea de Conturi a Romaniei - Camera de Conturi Brasov a efectuat un control la UAT Fagaras iar cu aceasta ocazie s-ar fi descoperit nereguli in privinta unor achizitii de echipamente medicale si ca, in vederea aducerii la indeplinire a masurilor dispuse de Curtea de Conturi a Romaniei - Camera de Conturi Brasov, 'primarul municipiului Fagaras a solicitat numitei D. calcularea prejudiciului si efectuarea de demersuri in vederea recuperarii acestuia, intampinand insa rezistenta din partea acesteia'.

Inalta Curte constata ca aceasta afirmatie apartine exclusiv procurorului, avand in vedere ca din nicio proba administrata in cauza nu rezulta o atare situatie de fapt. Nici martorul F. si nici un alt martor nu a mentionat faptul ca directorului economic i s-ar fi cerut sa calculeze prejudiciul si sa efectueze demersuri pentru recuperarea lui, astfel ca sustinerea procurorului pare a fi facuta pentru a crea aparenta unui cadru de legalitate al demersurilor de schimbare a martorei D. din functie.(...) Inalta Curte constata, asadar, ca in cauza nu au fost administrate probe care sa confere deciziei primarului F. de revocare/schimbare din functie a directorului economic un fundament legal.

(…)

De asemenea, solicitarea pe care o face inculpatul nu vizeaza incalcarea legii sau a unei proceduri prin care sa fie favorizata martora D., ci, dimpotriva, este de a intra intr-o matca a legalitatii si a organiza rapid un concurs in cadrul caruia cel mai bun sa castige.

Inalta Curte retine, astfel, ca probatoriul administrat nu releva elemente faptice care sa sustina varianta folosirii influentei data de functiile detinute de inculpat, si, totodata, constata ca nu este intrunita nici cerinta esentiala atasata elementului material al laturii obiective, aceea ca fapta sa fi fost comisa in scopul obtinerii de foloase necuvenite pentru martora D.. (...)

Referitor la folosul necuvenit urmarit de catre inculpat pentru sine, constand in imaginea sa care ar fi fost afectata implicit daca se retragea autorizatia de functionare a scolii din Harseni, cu motivarea ca era afectata imaginea primarului iar inculpatul A. era prieten cu acesta, Inalta Curte nici nu poate analiza o asemenea ipoteza, rationamentul parchetului fiind dincolo de orice posibilitate rezonabila de intelegere sau de acceptare a situatiei de fapt prezentate ca element in tipicitatea obiectiva a vreunei forme de ilicit penal sau de orice alta natura. (...)

Desi in acuzare se sustine ca inculpatul l-ar fi amenintat pe martor ca prin puterea si influenta politica pe care o are, poate sa dispuna revocarea acestuia din functie, Inalta Curte constata ca in niciuna din declaratiile date in cursul urmaririi penale martorul E. (si pe care s-a intemeiat acuzare) nu invederat o asemenea situatie de fapt. Martorul a sustinut ca inculpatul ar fi afirmat „ca are putere sa scoata la concurs un post de manager si maine daca vrea” (declaratia din 18.07.2017) „are capacitatea sa organizeze un concurs pentru manager intr-un termen scurt si nu voi mai fi manager”.

*Cititi aici integral sentinta Inaltei Curti