HREBENCIUC, LA PUSCARIE CA A FOST SEF IN PSD – Judecatoarele Ruxandra Grecu si Claudia Jderu au decis ca Viorel Hrebenciuc trebuie sa execute in detentie pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru ca a fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor si lider al PSD: “Nu se impune retinerea vreunei circumstante atenuante, avandu-se in vedere functia detinuta la data faptei deduse judecatii, de vicepresedinte al Camerei Deputatilor pe langa cea de conducere in PSD” (Decizia)

Scris de: George TARATA

19.09.2021 18:22
Vizualizari: 4080

Viorel Hrebenciuc nu a avut parte de aplicarea unor circumstante atenuante pentru ca a fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor si lideri al PSD. Acesta este unul dintre motivele pentru care judecatoarele Ruxandra Grecu si Claudia Jderu (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti au decis ca Hrebenciuc trebuie sa execute pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru folosirea a influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de catre o persoana ce detine o functie de conducere intr-un partid, pedeapsa aplicata inca de la fond de Tribunalul Bucuresti, pe care CAB a mentinut-o.



Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate Decizia Penala nr. 943 din 14 septembrie 2021, pronuntata in dosarul 25140/3/2015*, prin care Viorel Hrebenciuc a fost trimis in judecata printr-un rechizitoriu semnat de procurorul DNA Paul Silviu Dumitriu si confirmat de seful din 2015 al Sectiei a II-a DNA, Claudiu Dumitrescu (vezi facsimil), in legatura cu modul in care i-a fost redata de catre Consiliul National al Audiovizualului (CNA) licenta postului Giga TV detinut de fostul primar din Piatra Neamt Gheorghe Stefan, zis “Pinalti”.

 

 

Inainte de a prezenta decizia judecatoarelor Grecu si Jderu (publicata de site-ul rolii.ro), amintim ca marti, 14 septembrie 2021, acestea au dispus:

-condamnarea lui Viorel Hrebenciuc la 3 ani inchisoare cu executare pentru folosirea a influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;

-condamnarea lui Gheorghe Stefan la 4 ani si 6 luni inchisoare cu executare (pedeapsa majorata de la 3 ani si 4 luni cu executare, cat a fost a fond) pentru instigare la infractiunea de folosire a influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de catre o persoana ce detine o functie de conducere intr-un partid ;

-condamnarea fostei sefe CNA Laura Georgescu la 4 ani si 4 luni cu executare pentru abuz in serviciu si instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata;

-condamnarea fostei membre CNA Narcisa Iorga la 3 ani inchisoare cu suspendare (la fond Narcisa Iorga primise 3 ani inchisoare cu executare) pentru instigare la infractiunea de folosire a influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de catre o persoana ce detine o functie de conducere intr-un partid.


Daca nu era mare sef in PSD, Hrebenciuc poate lua cu suspendare


Decizia judecatoarelor Grecu si Jderu aminteste de vremurile in care, in plina dominatie a “Binomului DNA-SRI”, politicienii erau condamnati inclusiv pentru vina de a fi politicieni, dar mai ales pentru vina de a face parte din PSD. Cam la fel au stat lucrurile si in ceea ce-l priveste pe Viorel Hrebenciuc.

In acest sens, judecatoarele Ruxandra Grecu si Claudia Jderu de la Curtea de Apel Bucuresti explica faptul ca Hrebenciuc nu poate beneficia de nicio circumstanta atenuanta intrucat acesta a fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor si unul dintre liderii PSD, pozitii din care trebuia sa fie un exemplu pentru respectarea legii: “In opinia instantei de control judiciar nu se impune retinerea nici in sarcina apelantului inculpat Hrebenciuc Viorel a vreunei circumstante atenuante, avandu-se in vedere functia detinuta de acesta la data faptei deduse judecatii, de vicepresedinte al Camerei Deputatilor pe langa cea de conducere in cadrul Partidului Social Democrat. Aceste functii impun cu atat mai mult o conduita de conformare raportat la norma penala substantiala, de exemplaritate fata de ceilalti destinatari ai normei penale”. Totusi, cele doua judecatoare au decis ca se impune aplicarea unei pedepse spre “maximul redus”, dar in niciun caz nu exista o alta modalitate de executare a condamnarii in afara regimului de detentie.


Iata un fragment din decizia judecatoarelor Ruxandra Grecu si Claudia Jderu de la Curtea de Apel Bucuresti de condamnare a inculpatilor din dosarul CNA (documentul integral este atasat la finalul articolului):


“Curtea nu a identificat, in speta, imprejurari pertinente care sa justifice acordarea de circumstante atenuante judiciare pentru vreunul dintre inculpati, conform art. 74 alin. (1) sau (2) C.pen. (1968) sau art.75 C.pen. intrucat, pe de o parte, astfel cum s-a precizat in considerentele ce preced, inculpatii nu au dat dovada de o conduita procesuala sincera cu exceptia inculpatului apelant Hrebenciuc Viorel si nici nu a intreprins vreun demers pentru repararea pagubelor pricinuite, iar lipsa antecedentelor penale nu defineste o situatie meritorie, ce ar trebui recompensata prin aplicarea unor pedepse mai putin severe, ci reprezinta o stare de normalitate pentru orice cetatean, iar, pe de alta parte, nu exista alte imprejurari obiective, legate de infractiunile comise, apte sa diminueze gravitatea acestora sau periculozitatea inculpatilor.

In opinia instantei de control judiciar nu se impune retinerea nici in sarcina apelantului inculpat Hrebenciuc Viorel a vreunei circumstante atenuante, avandu-se in vedere functia detinuta de acesta la data faptei deduse judecatii, de vicepresedinte al Camerei Deputatilor pe langa cea de conducere in cadrul Partidului Social Democrat. Aceste functii impun cu atat mai mult o conduita de conformare raportat la norma penala substantiala, de exemplaritate fata de ceilalti destinatari ai normei penale. Totodata trebuie avute in vedere: natura si amploarea autoritatii si responsabilitatilor specifice functiilor detinute, faptul ca a dat curs fara nicio retinere solicitarii coinculpatului Stefan Gheorghe dar si conduita imediat servila a coinculpatei Georgescu Laura Corina ce demonstreaza faptul ca demersul nu a fost unul surprinzator pentru aceasta din urma ci unul cu caracter de obisnuinta.

In ceea ce priveste aplicarea concomitenta atat a cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 396 alin. 10 C.proc.pen. cat si a circumstantei atenuante judiciare permisa de disp. art. 75 alin. 2 C.pen. (1968) constand in atitudinea procesual sincera si cooperanta, solicitata de apelantul inculpat Hrebenciuc Viorel, instanta de control judiciar constata ca sfera normelor procesual penale si penale anterior mentionate coincide, neputandu-se in consecinta da relevanta juridica repetata aceleiasi circumstante factuale. In opinia Curtii, momentul procesual in care inculpatul decide sa recunoasca comiterea faptei imputate, respectiv imediat dupa dobandirea calitatii de suspect sau cu ocazia interpelarii sale de catre prima instanta de judecata constituie un element de individualizare a pedepsei in sensul art. 74 alin. 1 lit. f C.pen. (1968) si nu circumstanta atenuanta judiciara reglementata de disp. art. 75 alin. 2 C.pen. (1968).

Totodata in aceea ce priveste aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata Curtea reaminteste ca, potrivit considerentelor deciziei nr. 3 din 28 februarie 2018 referitoare la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, norma consacra o cauza legala de reducere a pedepsei cu aplicare limitata la cauza in legatura cu care a intervenit atitudinea de denuntare si facilitare a martorului care a savarsit o infractiune, nu si in cauze distincte, chiar daca au ele ca obiect infractiuni concurente.

Curtea constata faptul ca apelantul inculpat Hrebenciuc Viorel a formulat doua denunturi care au condus la formarea dosarelor penale nr.984/P/2014 si nr.28/P/2015 ale Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie. Potrivit adresei nr.984/P/2014 din 08.04.2015 a aceleiasi unitati de parchet (f.106, 219 vol.3 d.i.apel) denunturile anterior mentionate au produs efecte de natura a atrage aplicarea disp. art. 19 din Legea nr.682/2002, cauza de reducere fiind avuta in vedere prin sentinta penala nr.286/09.05.2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Penala, iar ulterior prin sentinta nr.132/22.07.2021 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia Penala pronuntata ca urmare a desfiintarii in calea de atac a apelului a sentintei penale nedefinitive nr.286/09.05.2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Penala si trimiterii cauzei spre judecare curtii de apel.

Potrivit deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 3 din 28 februarie 2018 referitoare la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, efectele cauzei legale de reducere a limitelor de pedeapsa se vor produce numai asupra infractiunilor ce fac (sau, dupa caz, vor face) obiectul unui dosar penal determinat, in considerarea caruia martorul a formulat denuntul. Aceste efecte nu se vor produce si in alte cauze penale avand ca obiect infractiuni descoperite sau savarsite ulterior denuntului, chiar daca intre toate acestea exista un raport specific pluralitatii de infractiuni sub forma concursului.

In aceste conditii, in mod evident cauza de reducere nu poate fi incidenta in cauza, chiar in ipoteza in care apelantul inculpat ar dori aplicarea acesteia in prezenta cauza si nu in cea aflata in prezent pe rolul instantei supreme.

In cazul apelantului inculpat Stefan Gheorghe, acesta a formulat mai multe denunturi ce au condus la formarea dosarelor nr. 347/P/2016 al D.N.A., Serviciul teritorial Ploiesti, nr.54/P/2017 al D.N.A., Serviciul teritorial Bacau, nr. 79/P/2016 al Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul teritorial Suceava, nr.511/P/2020 al Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie.

Denunturi formulate de apelantul inculpat Stefan Gheorghe ce au condus la formarea dosarelor nr. 347/P/2016 al D.N.A., Serviciul teritorial Ploiesti formulat la data de 07.12.2016, nr.54/P/2017 al D.N.A., Serviciul teritorial Bacau formulat la data de 17.05.2017, cu privire la care s-a apreciat a fi incident art. 19 din Legea nr.682/2002 au fost valorificate la pronuntarea solutiei definitive in dosarul nr. 4374/103/2017 al Curtii de Apel Bacau. (n.r. Greseala de redactare a CAB. Numarul corect al dosarului „Strong Montaj”, in care a fost condamnat „Pinalti”, este 4374/103/2014.) (adresa nr.816/III-13/2021 a D.N.A., Serviciul Teritorial Ploiesti (f.6 vol.4 d.i. apel), adresa nr.290/III-13/2018 a D.N.A., Serviciul teritorial Ploiesti (f.228 vol.3 d.i.apel), adresa nr.54/P/2017 din data de 15.03.2018 a D.N.A., Serviciul teritorial Bacau (f.231232 vol.3 d.i.apel), decizia penala nr.912/29.06.2018 a Curtii de Apel Bacau (f.237- 250 vol.3 d.i. apel). Intr-adevar, se constata faptul ca primul denunt a fost formulat in cursul judecarii cauzei obiect al dosarului nr. 4374/103/2014 de catre Tribunalul Neamt, prima instanta de judecata, iar cel de-al doilea in cursul judecarii apelurilor formulate in aceeasi cauza de catre Curtea de Apel Bacau.

Fiind esentialmente orientata spre individualizarea uneia sau mai multor pedepse, aplicabile pentru fapte determinate comise de martor (fie descoperite deja de organele judiciare la data formularii denuntului, fie aduse la cunostinta acestora de catre martorul insusi), cauza legala de atenuare nu are, prin urmare, o existenta juridica autonoma, ci este integrata unui proces penal determinat, avand ca obiect fapte clar individualizate, comise de martorul denuntator la data formularii denuntului.

Avand in vedere succesiunea momentelor efectuarii denunturilor raportat la fazele procesului penal definitiv solutionat de Curtea de Apel Bacau precum si decizia instantei supreme anterior mentionata, Curtea va inlatura critica apelantului inculpat Stefan Gheorghe cu privire la neaplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr.682/2002 in prezenta cauza.

In ceea ce priveste denunturile formulate de apelantul inculpat Stefan Gheorghe ce au condus la formarea dosarelor nr. 79/P/2016 al Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul teritorial Suceava, nr.511/P/2020 al Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie se constata faptul ca potrivit informatiilor furnizate de organul de urmarire penala cauzele penale se afla in continuare pe rolul acestora fara ca stadiul anchetei sa permita aplicarea cauzei de reducere a pedepsei (adresa nr.511/P/2020 a D.N.A. Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie -f.217 vol.3 d.i.apel).

Potrivit prev. art. 19 din legea 682/2002 persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a puct.1 si 2 si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori a judecatii denunta sau faciliteaza identificarea sau tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor de pedeapsa prevazute de lege.

Sintagma 'denunta si faciliteaza tragerea la raspundere penala' presupune obligatii specifice pentru cei doi subiecti la care se refera textul de lege.

Pentru infractor devenit denuntator, textul presupune obligatia de a dezvalui inainte sau in timpul urmarii penale sau al judecatii, savarsirea unei infractiuni grave de catre o alta persoana si de a usura, astfel, obligatia organului de urmarire penala de a descoperi la timp si in mod complet faptele ce constituie infractiuni si de a inlesni, astfel activitatea de tragere la raspundere penala a acestor persoane, care, in lipsa denuntului ar fi ramas nedescoperite.

Pentru organul de urmarire penala, aceeasi sintagma 'denunta si faciliteaza tragerea la raspundere penala' presupune obligatia de a examina si verifica datele si informatiile denuntului si atunci cand se constata ca acesta indeplineste conditiile prevazute de lege si nu exista vreunul din cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale prev. de art. 16 alin. (1) din C.p.p., dispune inceperea urmarii penale privitor la fapta, conform art. 305 alin. (1) din C.p.p., iar apoi, cand din datele si probele oferite de denuntator si cele stranse in cursul urmarii penale referitoare la fapta, rezulta indicii rezonabile ca persoana denuntata a savarsit fapta, procurorul dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta.

Or in prezenta speta, urmare denuntului formulat de catre apelantul inculpat Stefan Gheorghe nu s-a dispus continuarea urmaririi penale fata de nicio persoana.

Raportat la circumstantele reale existente in cauza ce se reflecta in gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecatii in ceea ce priveste infractiunea de folosire a influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de catre o persoana ce detine o functie de conducere intr-un partid prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, Curtea apreciaza relevanta perceptia pe care partile in cauza, unii chiar membrii Consiliului National al Audiovizualului sau persoane recunoscute ca avand o experienta considerabila in domeniul media o au asupra modului de desfasurare a activitatii consiliului.

(…)

Fata de aceste considerente, Curtea constata a fi judicioasa individualizarea pedepselor stabilite in sarcina apelantilor inculpati Stefan Gheorghe si Hrebenciuc Viorel, sanctionarea prin aplicare unei pedepse constand in mediul prevazut de lege in sarcina apelantului inculpat Stefan Gheorghe si inspre maximul redus al pedepsei in cazul apelantului inculpat Hrebenciuc Viorel fiind necesare si suficiente pentru indeplinirea functiilor pedepsei.

Eronat este insa, in opinia instantei de control judiciar, mentinerea sporului de 3 luni stabilit prin sentinta penala nr.1080 din 13.09.2018, pronuntata de Tribunalul Dambovita, definitiva prin neapelare la data de 19.09.2018 si nemajorarea acestuia, in conditiile in care se retine in sarcina apelantului inculpat o noua infractiune, evaluata ca avand un pericol social concret mediu, lasandu-se astfel inculpatului impresia ca, dupa comiterea unei infractiuni grave, celelalte infractiuni de aceeasi gravitate sau mai usoare raman, in concret, nesanctionate, din moment ce el va executa pedeapsa cea mai severa

In consecinta, in opinia Curtii se impune majorarea cuantumului pedepsei rezultante aplicate inculpatului Hrebenciuc Viorel de la 3 ani si 9 luni inchisoare la 4 ani si 6 luni inchisoare, cuantum evident inferior celui la care s-ar fi ajuns in ipoteza in care s-ar fi aplicat regimul sanctionator al pluralitatii de infractiuni reglementat de noul Cod penal.

In ceea ce priveste incidenta in cauza a art. 5 C.pen., in privinta inculpatului apelant Hrebenciuc Viorel Curtea constata ca succesiunea de legi, respectiv intrarea in vigoare a noului Cod penal intrucat art. 13 din Legea nr.78/2000 nu a cunoscut modificari, nu a determinat in ceea ce il priveste pe inculpat aplicarea principiului mitior lex.

Intr-adevar, pentru incidenta regulii „mitior lex” (n.r. „legea mai blanda”), in conformitate cu dispozitiile art. 5 C.pen., sunt necesare mai multe conditii cumulative:

– existenta unei situatii tranzitorii;

– fapta sa fie prevazuta ca infractiune in toate legile penale succesive;

– cauza sa nu fi fost solutionata definitiv;

– dintre legile penale succesive una sa fie mai favorabila.

Curtea retine ca in privinta apelantului inculpat Hrebenciuc Viorel Curtea nu sunt incidente nici dispozitiile normei penale privind circumstantele atenuante, nici nu se impune o alta modalitate de executare a pedepsei inchisorii decat cea in regim de detentie iar in cazul institutiilor de drept penal potential incidente ulterior – prescriptia executarii pedepsei, reabilitare judecatoreasca etc. analiza legii penale mai favorabile va fi efectuata de catre instanta legal sesizata la acel moment.

In consecinta nu ne aflam in prezenta unei legi penale mai favorabile insa retinerea art.5 C.pen. de catre prima instanta de judecata nu produce niciun efect juridic in concreto astfel ca nu se impune reformarea solutiei sub acest aspect”.



* Cititi aici integral decizia judecatoarelor CAB Ruxandra Grecu si Claudia Jderu de condamnare a fostului deputat Viorel Hrebenciuc si a celorlalti inculpati din dosarul CNA / Giga TV

Comentarii

# Mache date 20 September 2021 08:49 +76

Nici pe departe nu sunt un misogin și nicidecum un admirator al șobolanului rozaliu numit Hrebenciuc, dar nu ai ce să te aștepți de la aceste jalnice judecătorese (sinonim spălătorese, bucătărese, croitorese și alte ”ese”). Această așa-zisă motivare este total descalificantă și probează fără putință de tăgadă lipsa minții, lipsa științei de carte, lipsa experienței de viață și lipsa experienței profesionale a femeilor tinere și foarte tinere care alcătuiesc, actualmente, 85% din Justiția din România. Vai de capul lor și de capul celor ce ajung pe mâna acestor ”ese”!

# escu date 20 September 2021 09:19 +11

„... trebuia sa fie un exemplu pentru respectarea legii”. După acest raționament vi se pare că actualii guvernanți sunt îngeri, respectă litera și spiritul legii? Cred că dacă era PeeeSeeeDeee la guvernare acum zăceau aresturile de membrii PSD, dacă își permiteau să fure atât de mult și la vedere. Ce s-ar fă întâmplat dacă făceau atâtea împrumuturi fără a se vedea unde se duc banii, dacă făceau atâtea achiziții fără respectarea legii, dacă era așa de mare traficul de influență și abuzul în serviciu, dacă ......” Cum ar fi fost privită guvernarea dacă ministerele funcționau cu interimari atât de mult etc.?

# X date 20 September 2021 14:02 +10

Poate sa găsește cineva sa_i ducă pe ăștia la doctor. Au înnebunit toți. Cred ca adevărații magistrați, care nu mai sunt printre noi, dacă ar vedea ce se întâmplă ar mai muri odată.

# tica date 21 September 2021 18:13 0

Câtă lume ar face fericită creatura asta într-o parcare de TIR-uri !

# marin date 26 September 2021 19:33 0

ai fost la puscarie c-ai furat Romania de-ai spart. hai siktir hre-bebe! toti va transformati in "dizidenti poolitici". jeguri care ati distrus Tara de 31 de ani, capusati interesele Romaniei. Nu ajungeam aici daca nu erati voi! sa infundati toti puscariile si securistii pentru care ati furat!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii