ICCJ A EXECUTAT-O PE BICA PE LANGA CCR – Inalta Curte a refuzat sa aplice in dosarul ex-sefei DIICOT decizia CCR pe lipsa completelor specializate in materia coruptiei la ICCJ, desi Alina Bica fusese trimisa in judecata de DNA pentru fapte de coruptie si condamnata la fond de un complet nespecializat. ICCJ a stabilit: este “fara relevanta” ca favorizarea faptuitorului pentru care a fost condamnata Bica e retinuta in rechizitoriu in concurs ideal cu o infractiune de coruptie (Decizia)

Scris de: George TARATA

24.01.2021 11:12
Vizualizari: 5837

A fost condamnata legal fosta sefa DIICOT Alina Bica (foto) la 4 ani inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie? Este intrebarea pe care ne-o punem avand in vedere modul in care ICCJ a ocolit decizia CCR privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei la instanta suprema, refuzand sa o aplice in cazul Alinei Bica. O decizie CCR obligatorie care stabilea ca dosarele in care la fond s-au dat sentinte de catre complete ICCJ nespecializate in materia coruptiei, deci nelegale, si care la data pronuntarii deciziei Curtii Constitutionale se aflau in faza apelului (asa cum era cazul Alinei Bica) sa fie trimise la rejudecare, la fond, catre complete specializate in materia coruptiei.


 

Dosarul Alinei Bica in care aceasta a primit 4 ani cu executare are o istorie putin mai complicata, ce trebuie urmarita cu atentie. Trimisa in judecata de DNA pentru fapte de coruptie, Bica a fost condamnata de ICCJ la 4 ani inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului si achitata pentru abuz in serviciu, prin sentinta 1057 din 29 noiembrie 2016, din dosarul 2471/1/2015 (click aici pentru a citi). Ulterior, in 26 iunie 2018, Completul de 5 judecatori ICCJ a respins apelul Alinei Bica, mentinand sentinta de condamnare la 4 ani inchisoare cu executare (click aici pentru a citi).

In 20 decembrie 2018, ca urmare a Deciziei CCR 685/2018 privind compunerea nelegala a Completelor de 5 judecatori de la Inalta Curte, instanta suprema a admis in principiu contestatia in anulare formulata de Alina Bica, suspendand executarea sentintei de condamnare la 4 ani inchisoare cu executare (click aici pentru a citi). A urmat apoi, in 18 martie 2019, decizia Completului de 5 judecatori ICCJ care a admis contestatia in anulare a Alinei Bica, dispunand desfiintarea deciziei de condamnare si rejudecarea apelului (click aici pentru a citi).

In timpul rejudecarii apelului, la 3 iulie 2019, CCR a pronuntat decizia nr. 417 prin care a stabilit ca dosarele aflate in faza de apel la Completele de 5 judecatori sa fie trimise la fond spre rejudecare, pe motiv ca in prima instanta nu au fost judecate de complete de 3 specializate in materia coruptiei, asa cum cerea art. 29 din Legea 78/2000 (click aici pentru a citi). Fix in aceasta situatie se regasea si Alina Bica, dosarul sau fiind in faza de apel (ca urmare a admiterii contestatie in anulare amintite mai sus), dupa ce la fond nu fusese solutionat de un complet de 3 specializat in materia coruptiei. Practic, era de asteptat ca dosarul Alinei Bica sa fie trimis spre rejudecare catre un complet specializat in materia coruptiei. Totusi, ICCJ - prin Completul de 5 format din judecatorii Sandel Macavei, Simona Encean, Lucia Tataia Rog, Maricela Cobzariu si Alexandra Iuliana Rus - a stabilit ca decizia CCR nr. 417 nu are aplicabilitate in dosarul Alinei Bica, hotarand in 27 noiembrie 2019 mentinerea condamnarii fostei sefe DIICOT la 4 ani inchisoare cu executare.

 

ICCJ a facut slalom cu decizia CCR


Foarte ciudate sunt insa in opinia noastra motivele refuzului judecatorilor Sandel Macavei, Simona Encean, Lucia Tataia Rog, Maricela Cobzariu si Alexandra Iuliana Rus de a aplica in dosarul Alinei Bica decizia CCR nr. 417 privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei la ICCJ. Astfel, ICCJ precizeaza ca rejudecarea apelului ca urmare a contestatiei in anulare formulate de Alina Bica si admise de instanta suprema in 18 martie 2019 are loc doar in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului pentru care ex-sefa DIICOT fusese condamnata, nu si pentru faptele de abuz in serviciu pentru care aceasta fusese achitata. Mai exact, Inalta Curte arata ca situatia privind infractiunile de coruptie pentru care Bica fusese trimisa in judecata era clarificata anterior pronuntarii deciziei CCR 417 privind lipsa completelor specializate, prin achitarea dispusa pentru abuz in serviciu, ceea ce face ca hotararea CCR sa nu se aplice in prezenta cauza. Cu alte cuvinte, desi Alina Bica fusese trimisa in judecata de DNA pentru abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului, ICCJ a decis ca decizia CCR ar fi avut efecte doar in cazul in care fosta sefa DIICOT ar fi fost condamnata pentru abuz in serviciu. Ramasa insa doar cu condamnarea pentru favorizarea faptuitorului, decizia CCR 417 nu se aplica pe motiv ca nu vorbim despre o fapta de coruptie.

Totusi, logica ICCJ este insa pusa la indoiala din punctul nostru de vedere chiar de ICCJ. Asta intrucat Inalta Curte recunoaste ca infractiunea de favorizare a faptuitorului care facea obiectul rejudecarii apelului a fost retinuta in rechizitoriul DNA in concurs ideal cu o infractiune de coruptie, respectiv abuz in serviciu. Cu toate acestea, iata ca ICCJ le-a separat pe cele doua, stabilind ca imprejurarea ca infractiunea de favorizare a faptuitorului a fost retinuta in rechizitoriul DNA in concurs ideal cu o infractiune de coruptie nu are relevanta. Curat murdar...

 

Judecatoarea Alexandra Rus a facut opinie separata pentru achitarea Alinei Bica


Altfel, trebuie spus ca a existat o opinie separata in sensul achitarii Alinei Bica pentru acuzatia de favorizarea faptuitorului. Aceasta a apartinut judecatoarei Alexandra Rus, care a stabilit ca: “Fapta inculpatei, astfel cum a fost descrisa in actul de sesizare (in care se retinea insa si savarisrea infractiunii de abuz in serviciu pentru care inculpata a fost achitata definitiv in primul ciclu procesual) nu poate constitui infractiunea de favorizare a faptuitorului, atestand eventual o conduita a inculpatei contrara normelor de conduita profesionala, motiv pentru care se impunea pronuntarea unei solutii de achitare in baza art. 16 lit. b teza I din Codul de procedura penala – fapta nu este prevazura de legea penala”.

 

Iata fragmentul din decizia ICCJ de condamnare a Alinei Bica, in care se explica neaplicarea deciziei CCR nr. 417 privind lipsa completelor specializate (vezi facsimil), decizia integrala fiind atasata la finalul articolului:


Prin primul motiv de apel, apararea inculpatei a solicitat desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare, sustinandu-se ca in cauza este incidenta Decizia Curtii Constitutionale nr. 417/3.07.2019, prin care s-a constatat ca a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de neconstituirea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a completurilor de judecata specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr. 78/200 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, contrar celor prevazute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/200, si s-a statuat, totodata, ca dosarele inregistrate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si solutionate de aceasta in prima instanta anterior Hotararii Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 14 din 23 ianuarie 2019, in masura in care nu au devenit definitive, urmeaza a fi rejudecate in conditiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala, de completurile specializate alcatuite potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

S-a aratat ca obiectul judecatii instantei de fond l-au constituit si infractiuni de coruptie, prevazute in Legea nr. 78/2000 si, mai mult, cu privire la fapta cu care este investita in prezent instanta de apel, rechizitoriul a retinut existenta unui concurs ideal intre infractiunea de favorizarea faptuitorului prev. de art. 269 C.pen. si cea de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu rap. la art. 297 C.pen.

Inalta Curte, Completul de 5 judecatori constata ca Decizia Curtii Constitutionale nr. 417/3.07.2019 nu produce efecte in prezenta cauza, dupa cum rezulta chiar din considerentele hotararii instantei de contencios constitutional (par. 170-171). Astfel, stabilind efectele deciziei sale, Curtea a identificat 'doua categorii de cauze ce vizeaza situatii juridice nedefinitiv consolidate la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, carora urmeaza a li se aplica direct prezenta decizie. Prima categorie de cauze este reprezentata de cele a caror judecata in prima instanta a fost realizata prin mijlocirea completurilor nespecializate anteror Hotararii Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 14 din 23 ianuarie 2019 si, la data publicarii prezentei decizii, se afla in curs de judecata, in faza apelului, pe rolul completurilor de 5 judecatori. Aceste cauze, avand in vedere incalcarea in faza judecatii in prima instanta a prevederilor art. 21 alin. (3), ale art. 61 alin. (1) si alte art. 126 alin. (1), (2) si (4) din Constitutie, urmeaza a fi rejudecate, in conditiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala, de completurile specializate alcatuite potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003. Desigur, a doua categorie de cauze este cea subsumata cauzelor care vor fi inregistrate la Inalta Curte de Casatie si Justitie incepand cu data publicarii prezentei decizii, si anume cauzele viitoare cu privire la care aplicarea prezentei decizii nu comporta nicio dificultate procesuala.

Curtea subliniaza ca, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, astfel incat autoritatea de lucru judecat asociata hotararilor judecatoresti pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care au fost solutionate definitiv cauzele care intra sub incidenta Legii nr. 78/2000, pana la data publicarii prezentei decizii, nu este atinsa'.

Astfel cum s-a aratat, in prezenta cauza rejudecarea caii de atac a apelului are loc in limitele stabilite de Decizia penala nr. 67 din 18 martie 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori, respectiv numai in ceea ce priveste solutia de condamnare a inculpatei Bica Alina Mihaela pentru infractiunea de favorizare a faptuitorului prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen.

Pentru toate celelalte infractiuni ce au constituit obiectul judecatii instantei de fond, respectiv abuz in serviciu, in forma continuata, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 C.pen., favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 C.pen. (punctul B din rechizitoriu) si infractiunea de abuz in serviciu, in forma calificata, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 C.pen, solutia primei instante, de achitare a inculpatei in temeiul dispozitiilor art. 396 alin. 5 C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.proc.pen, a ramas definitiva prin Decizia penala nr. 117 din 26 iunie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori.

Rezulta asadar ca, in privinta infractiunilor prevazute in Legea nr. 78/2000 situatia juridica a inculpatei era definitiv consolidata anterior publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 417 din 3.07.2019, astfel ca aceasta nu produce efecte in prezenta cauza. Imprejurarea ca infractiunea de favorizare a faptuitorului a fost retinuta in rechizitoriu in concurs ideal cu o infractiune de coruptie devine fara relevanta la acest moment procesual, fata de limitele judecatii. Acestea din urma impun ca analiza sa fie restransa la infractiunea prevazuta de art. 269 C.pen., iar in raport cu acest obiect instanta a fost compusa cu respectarea legii.

Este de aratat si faptul ca, si in ipoteze in care ar fi existat alte motive care sa conduca la o solutie de trimitere a cauzei spre rejudecare, fata de obiectul investirii sale, respectiv doar infractiunea de favorizare a faptuitorului prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen., reluarea judecatii de catre instanta de fond nu ar fi avut loc in complet constituit potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, imprejurare ce dovedeste o data in plus ca decizia invocata nu este incidenta in prezenta cauza”.

 


* Cititi aici integral decizia ICCJ de mentinere a condamnarii Alinei Bica la 4 ani inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului

Comentarii

# MN date 24 January 2021 11:58 +7

Este foarte clar ca la Bica nu s-a facut dreptate in legatura cu specializarea completelor, dar nu pot sa uit ca acest sistem ticalos a fost creat si cu acordul si sustinerea lui Alina Bica, sa nu uitam cine a fost si ce functii a avut aceasta femeie, dar si o rautate esita din comun.sa nu uitam ca raul se va intoarce asa cum primeste iea acum

# Lorenzo de Medici date 24 January 2021 13:40 +12

Îmi pare sincer rău de Alina Bica. Nu merită ceea ce i se întâmplă. Sper, totuși, ca, într-un fel sau altul, să o scoată la capăt cu situația prin care trece. Totuși, ajunsă aici, poate reflectează un pic la faptul că este (co)autoarea actualului Cod de procedură penală, de factură stalinistă, in baza căruia, de exemplu, cică într-o urmărire penală "in rem", o persoana este anchetată, fără să aibă cel mai mic habar, iar procurorul este liber să-l "împacheteze" în lipsă cum vrea, iar, la final, când același procuror catadicsește să-l cheme pe nefericit, acesta, pus în fața faptului împlinit, n-are decât opțiunea reală de a recunoaște, chiar ceea ce n-a făptuit, pentru a nu și-o "fura" grav cu executare. Ceea ce chiar ei i s-a întâmplat.

# nae din dealul feleacului date 24 January 2021 14:22 +5

Sincer,imi pare rau pt.ea,stia/stie carte!Nu stiu de ce a ales aceasta cale,mai buna era sa fie avocat.Impreuna cu Laura Vicol ar fi fost o casa de avocatura redutabila.Fata de dusmanul ei de moarte,Kovesi,D-na Bica e departe in profesie;poate de aici ,din invidie,i se trag toate cele ce i se intimpla.

# Ion date 24 January 2021 17:34 +1

ICCJ este stat in stat? Decide ce vrea ea? In ce tara trăim?

# un mizantrop date 25 January 2021 04:09 +3

Atata timp cat nu reclama nimeni abominatiile "logico-juridice" care inlocuiesc probele de la dosar, vorbim discutii...in dosarul asta, constat, cu teroare, ca, de fapt, "onoratii" nu stiu carte...ori asta e chiar mai grav decat rautatea dovedita, ori chiar subordonarea securista...mai ales ca precaritatea gandirii si lipsa de pregatire profesionala au stat la baza "recrutarii"...eu tot cred ca o solutie ar fi un articol de cod penal pe "nerespectarea juramantului" de credinta/profesional...cu sanctiuni clare si severe...n-am mai avea atunci nici magistrati securisti, nici magistrati ori miliari masoni, nici medici in slujba DNA, ori, medici platiti de BigPharma sa testeze, moca si in necunostinta de cauza, medicamente pe pacienti...pana or gasi "magisratii" un "rationament logico-juridic" care sa le permita mai multe juraminte, ca orice fufa

# escu date 25 January 2021 06:54 0

Nu vă mai agitați, Alina Bica trebuie să=și execute pedeapsa, întocmai ca și Dragnea. Motivul- același inamic, pe numele său Luluța Kovesi, zis și Zeița Nefertiti. Unii judecători și procurori din România rămân încă sclavii Luluței. Întrebare, întrebătoare: De ce în cazul Elenei Udrea, tot o fugară la timpul respectiv, s-a putut iar la ea nu?

# fara indoiala date 25 January 2021 16:55 -1

Mare ticalosie s-a facut impotriva doamnei procuror Alina Bica.Doamna,moral va suntem alaturi!Ati cazut in bratele nefavorabile ale unor circumstante mizere,manipulate de masoni alogeni tradatori.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii