Inalta Curte de Casatie si Justitie a invins DNA si DIICOT, precum si coalitia PNL-USR-PLUS-UDMR. A facut-o miercuri, 14 iulie 2021, la Curtea Constitutionala a Romaniei, care a admis sesizarea formulata de 84 de judecatori ICCJ, in frunte cu sefa instantei supreme Corina Corbu (foto), impotrivia proiectului de lege care dadea liber procurorilor cu doar 5 ani vechime sa ajunga la DNA si DIICOT. Un proiect contra naturii votat in Parlamentul Romaniei de coalitia PNL-USR-PLUS-UDMR si sustinut la CCR de DNA si DIICOT, care prin trimiterea unui amicus curiae au solicitat respingerea sesizarii ICCJ. Ceea ce iata nu s-a intamplat.

Cum era de asteptat, decizia CCR a fost luata cu majoritate de voturi, pentru reducerea vechimii necesare pentru a ajunge la DNA si DIICOT votand cele doua judecatoare numite in functie de presedintele Klaus Iohannis, Livia Stanciu si Simina Tanasescu.

Iata comunicatul CCR:

“In sedinta din 14 iulie 2021, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului legilor anterior promulgarii, a decis:

Cu majoritate de voturi,

1. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a constatat ca dispozitiile art.II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt neconstitutionale.

Cu unanimitate de voturi,

2. A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, in ansamblul sau, este constitutionala in raport cu criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate prin prisma incalcarii principiului bicameralismului, Curtea a retinut ca propunerea legislativa initiata reglementa modificarea si completarea atat a Legii nr.303/2004, cat si a Legii nr.304/2004. Camera de reflectie a avut ocazia sa se pronunte pe modificarea Legii nr.304/2004, modificare pe care a respins-o in mod expres si explicit. Camera decizionala a reintrodus in corpul legii respectiva modificare a Legii nr.304/2004, astfel ca nu i se poate opune faptul ca aceasta modificare prezinta un element de noutate fata de propunerea legislativa asupra careia s-a pronuntat Camera de reflectie. Reluarea continutului normativ eliminat/respins de catre cea de-a doua Camera, prin mijlocirea unui amendament depus, nu echivaleaza cu incalcarea principiului bicameralismului, ci reprezinta o expresie a acestuia.

Prin urmare, Curtea a constatat ca nu sunt incalcate prevederile art.61 alin.(2) si art.75 din Constitutie cu referire la principiul bicameralismului.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca formulate, Curtea, avand in vedere structura ierarhica a Ministerului Public, a stabilit ca legiuitorul are obligatia constitutionala sa instituie, in plan vertical, conditii de acces generale si specifice in functiile de executie aflate pe niveluri ierarhice diferite. Daca in cadrul aceluiasi nivel ierarhic sunt organizate directii specializate, legiuitorul poate stabili, in plan orizontal, conditii speciale sau derogatorii de acces in cadrul acestora fata de cele generale si specifice deja existente; insa, marja sa de apreciere nu poate sa se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie sa fie unitara si coerenta, cu respectarea principiului controlului ierarhic in cadrul Ministerului Public.

Vechimea in functie este elementul obiectiv pe care se grefeaza orice procedura de concurs sau interviu pentru avansarea in grad profesional/nivel de parchet si reprezinta o conditie necesara oricarei activitati desfasurate la nivel inalt sau specializat.

DNA si DIICOT sunt directii specializate in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie investite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicata circumscrise combaterii criminalitatii organizate, terorismului sau coruptiei, dupa caz.

Reperul pentru stabilirea conditiei de vechime necesare accederii la functia de procuror in cadrul directiilor specializate este cea stabilita pentru promovarea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atat sub aspectul naturii vechimii (efectiva), cat si sub cel al temporalitatii sale (10 ani), astfel ca, in niciun caz, standardul numirii in functie nu poate fi inferior celui al promovarii in functie la nivelul antereferit. Totodata, specializarea poate implica o conditie superioara de vechime pentru accederea in respectiva functie, dar nicidecum una inferioara.

Rezulta ca este nu numai rational, dar si imperativ din punct de vedere al exigentelor constitutionale ca vechimea efectiva pentru numirea in functiile de procuror DIICOT sau DNA sa reflecte pozitia constitutionala supraordonata a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in structura Ministerului Public, calitatea de structura specializata a acestor directii, precum si caracterul superior al rangului dobandit. Ar fi paradoxala plasarea celor doua directii specializate la cel mai inalt nivel ierarhic si compunerea acestora din procurori aflati la inceput de cariera a caror vechime nu le permite nici macar promovarea in functia de procuror la parchetul de pe langa tribunal. In consecinta, vechimea efectiva in functie pentru aceste numiri trebuie sa fie cel putin aceeasi cu cea necesara pentru accederea in functia de procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, art.II din legea analizata contravine pozitiei constitutionale a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in structura Ministerului Public si, totodata, incalca egalitatea in drepturi, nu se integreaza in ansamblul legislatiei si se constituie intr-un element de incoerenta legislativa. Prin urmare, Curtea a retinut incalcarea art.1 alin.(3) si (5), art.16 alin.(1) si art.131 din Constitutie.

Legiuitorului ii revine obligatia de a pune de acord solutia legislativa constatata ca fiind neconstitutionala cu decizia Curtii Constitutionale, sens in care urmeaza sa modifice conditiile de vechime stabilite prin art.II [cu referire la art.79 ind.1 alin.(3) si art.87 alin.(2) din Legea nr.304/2004] si sa le coreleze cu art.44 alin.(1) lit.c) si alin.(2) din Legea nr.303/2004.

Solutia Curtii Constitutionale consolideaza pozitia institutionala a celor doua directii specializate, valorificand specializarea, calificarea si experienta procurorilor.

Decizia este definitiva si general obligatorie”.

Aberantul proiect

Amintim ca la finalul lunii iunie 2021, Senatul Romaniei, in calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege referitor modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, prin care se propune scaderea vechimii in magistratura pe care un procuror trebuie sa o aiba pentru a ajunge la DNA sau DIICOT de la 10 ani cat este in prezent, la 7 ani cu tot cu cei doi ani de studii de la INM, ceea ce ar insemna o vechime efectiva de 5 ani. Astfel, Senatul Romaniei a decis modificarea art. 79/1 alin. (3) si art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara (vezi facsimil).

Forma actuala a art. 79/1 alin. (3) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Pentru a fi numiti in cadrul Direc?iei de Investigarea a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

Forma actuala a art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

Noua forma a art. 79/1 alin. (3) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Pentru a fi numiti in cadrul Direc?iei de Investigarea a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 7 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

Noua forma a art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 7 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

PNL-USR-PLUS-UDMR au sfidat CSM

In realitate insa vechimea necesara pentru a accede la DNA sau DIICOT este chiar mai mica de 7 ani. In acest sens, in mod corect observa ICCJ in sesizarea trimisa la CCR, vechimea pe care un procuror trebuie sa o aiba pentru a ajunge la DNA sau DIICOT este de 5 ani, in conditiile in care in cei 7 ani propusi de USR-PLUS-PNL-UDMR in modificarile aduse Legii 304/2004 sunt inclusi si cei 2 ani de studii de la INM. Mai mult, daca scadem si anul de stagiatura, ajungem la o vechime efectiva de doar 4 ani cu care un procuror poate ajunge la DNA sau DIICOT.

In schimb, arata instanta suprema, pentru a promova la parchet de pe langa tribunal un procuror este obligat sa aiba o vechime efectiva de 7 ani, in care nu sunt inclusi cei 2 ani de la INM, iar pentru a ajunge la un parchet de curte de apel sau la PICCJ un procuror trebuie sa aiba o vechime efectiva in functie de 10 ani, in care de asemenea nu sunt inclusi cei 2 ani de la INM.

Contra naturii este si o alta situatie nascuta din modificarile aduse legii de catre PNL, USR-PLUS si UDMR. Concret, ICCJ subliniaza ca pentru a judeca un dosar de coruptie un judecator va trebui sa aiba o vechime efectiva in functie de 7 ani, insa acelasi dosar de coruptie ar putea fi instrumentat de un procuror cu vechime efectiva in functie de 5 ani si care nu are vocatia de a promova la un parchet de pe langa tribunal.

Pe de alta parte, trebuie sa amintim ca proiectul de lege a fost adoptat de actuala putere cu ignorarea avizului negativ dat de CSM, desi PNL si USR-PLUS sa dedeau cu fundul de pamant in trecut pentru respectarea avizelor CSM.

Iata un fragment din sesizarea trimisa de Inalta Curte la CCR, documentul integral fiind atasat la finalul articolului:

“Astfel, prin noile dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, Camera decizionala a modificat conditiile minime de vechime in functia de judecator sau procuror prevazute de lege pentru numirea procurorilor in cadrul DIICOT si al DNA, in sensul reducerii vechimii minime de la 10 ani la 7 ani.

In conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. (5) in Legea nr. 303/2004, in calculul noilor conditii de vechime se include perioada in care procurorul a avut calitatea de auditor de justitie. (…) Interpretarea corelata a noilor dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 cu dispozitiile art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2019 si ale legii anterior mentionate conduce la concluzia ca noua vechime minima efectiva in functia de judecator sau procuror necesara pentru numirea in cadrul structurilor specializate ale PICCJ este de 5 ani.

In schimb, in conformitate cu dispozitiile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, conditiile minime de vechime in functia de judecator sau procuror prevazute de lege pentru promovarea in gradul profesional imediat superior sunt de 7 ani pentru promovarea in functia de procuror la parchetul de pe langa tribunal si de 10 ani pentru promovarea in functia de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel si la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In temeiul dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, in calculul acestor conditii minime de vechime nu se include perioada in care procurorul a avut calitatea de auditor de justitie, conditiile minime de vechime prevazute in art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 referindu-se la vechimile minime efective in functia de judecator sau procuror.

In consecinta, noile dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu sunt corelate cu prevederile art. 44 alin. (1) si (2) din Legea nr. 303/2004 – actul normativ de acelasi nivel cu care se afla in conexiune – iar aceasta necorelare genereaza o situatie de incoerenta legislativa, in conditiile in care vechimea minima efectiva de 5 ani necesara pentru numirea in cadrul structurilor specializate ale PICCJ nu creeaza vocatia procurorului de a promova la parchetul de pe langa tribunal si se situeaza la jumatatea vechimii efective prevazute de lege pentru promovarea in functia de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel si la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aceasta incoerenta legislativa rezulta pregnant din examinarea normelor de competenta prevazute in art. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala in raport cu noile dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. Astfel, prin art. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala, legiuitorul a atribuit in competenta tribunalului judecata in prima instanta a infractiunilor 'cu privire la care urmarirea penala a fost efectuata de catre DIICOT sau DNA', stabilind la 7 ani conditia minima de vechime efectiva pentru judecatorii care solutioneaza cauzele privind infractiunile mentionate, dar a admis, in mod inconsecvent, in noile dispozitii ale art. 79/1 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, ca urmarirea penala in cazul acelorasi infractiuni poate fi efectuata de procurorii care indeplinesc o conditie minima de vechime efectiva de 5 ani si care nu au vocatia de a fi promovati la parchetul de pe langa tribunal.

(…)

Experienta profesionala, reflectata in vechimea efectiva in functie a procurorilor, reprezinta unul dintre elementele pe baza carora este conceput Ministerul Public, ca sistem piramidal, iar discrepantele in reglementarea conditiilor minime de vechime efectiva pentru numirea in structurile specializate care functioneaza la cel mai inalt nivel al Ministerului Public ii pot afecta coerenta”.

*Cititi aici integral sesizarea ICCJ trimisa la CCR privind proiectul de lege prin care este scazuta vechimea necesara pentru ca un procuror sa acceada la DNA si DIICOT

*Cititi aici avizul negativ al CSM dat pe proiectul de lege prin care este scazuta vechimea necesara pentru ca un procuror sa acceada la DNA si DIICOT

*Cititi aici proiectul de lege prin care este scazuta vechimea necesara pentru ca un procuror sa acceada la DNA si DIICOT