ICCJ SE CODESTE SA O JUDECE PE UDREA - Exclusiv: recursul in casatie prin care Elena Udrea zdrobeste aberatiile retinute in Decizia de condamnare din "Gala Bute" in care "forta probanta" au fost probele indirecte si declaratiile de martori: "Faptele descrise nu sunt prevazute de legea penala. Nu exista niciun mijloc de proba care sa ateste ca ar fi primit sau acceptat promisiunea de a primi bunuri... Nu a fost administrat niciun mijloc de proba cu exceptia declaratiilor martorilor denuntatori"

Scris de: Elena DUMITRACHE

19.05.2019 11:49
Vizualizari: 4417

Dezolanta imaginea de la Inalta Curte, unde judecatorii Sectiei penale se codesc si se fastacesc pe fata sa faca dreptate, ajungandu-se chiar in situatii de neaplicare a legii si a Constitutiei Romaniei de teama sa nu scape vreun condamnat celebru. Pe lista celor care au "tupeul" sa se prezinte in fata judecatorilor supremi pentru anularea hotararilor de condamnare la ani grei de puscarie o gasim si pe Elena Udrea (foto), fostul ministru al Turismului, care imediat dupa ce a primit Decizia ICCJ si a vazut temeiurile in baza careia este trimisa dupa gratii a decis sa se lupte in instanta pentru a dovedi ca decizia de condamnare la 6 ani de inchisoare cu executare in dosarul "Gala Bute" este nelegala, netemeinica si abuziva. In demersul sau, Udrea a aratat ca vrea sa demonstreze ca pedeapsa aplicata de Completul de 5 judecatori nelegal constitutit de la Inalta Curte nu a fost data doar cu nerespectarea unor aspecte de procedura, ci si de fond.


Caci, daca in calea contestatiei in anulare formulata la finalul anului 2018 (21 decembrie 2018), Elena Udrea a reclamat nelegala compunere a Completului de 5 judecatori care i-a aplicat exemplara pedeapsa, fiind criticata ca vrea sa scape de inchisoare pe chichite procedurale, de aceasta data fostul ministru al Turismului se prezinta in fata instantei cu motivele de fond pentru care se impune anularea pedepsei sale.

Caci, oricat de halucinant ar parea, desi acest lucru a reiesit chiar din Decizia 93 din 5 iunie 2018 prin care a fost executata Elena Udrea, condamnarea la ani grei de puscarie din dosarul "Gala Bute" s-a dat pentru o pretinsa mita neprobata, pentru ca nu a indeplinit atributiile de serviciu care erau de fapt in sarcina unor functionari MDRT, dar si pentru un abuz in serviciu caruia ii lipsesc elementele constitutive ale infractiunii. Cele mai graitoare probe in acuzare au fost insa "declaratii de martori", nesustinute de alte probe.

Din acest motive, Elena Udrea a atacat solutia de condamnare la Inalta Curte de Casatie si Justitie cu recurs in casatie, in baza art. 438 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedura penala care prevede ca "inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala". Recursul in casatie a fost depus de fostul ministru al Turismului si Dezvoltarii Elena Udrea, prin aparatorul sau, avocatul Veronel Radulescu, inca din data de 20 decembrie 2018, cu o zi inaintea inregistrarii pe rolul instantei supreme a contestatiei in anulare. Inalta Curte s-a miscat mai greu in acest dosar, astfel ca primul termen de judecata a avut loc in 4 martie 2019, iar de atunci s-au alocat termene lunare, fara a fi luata macar in discutie cererea de recurs in casatie.

Lumea Justitiei a intrat in posesia cererii de recurs in casatie depuse de Udrea la Inalta Curte, cerere care, din punctul nostru de vedere, vine sa desfiinteze Decizia de condamnare din dosarul "Gala Bute", demonstrand ca solutia a fost data pe baza unor vorbe, nicidecum a unor probe.

Astfel, avocatul Veronel Radulescu a evidentiat in cererea de recurs in casatie faptul ca Decizia penala nr. 93 din 5 iunie 2018 a Inaltei Curti a fost pronuntata fara examinarea tuturor motivelor de apel, fiind omise, spre exemplu, criticile privitoare la lipsa elementelor constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu. Or, acest lucru era necesar a fi examinat, in conditiile in care norma care incrimina abuzul in serviciu a fost abrogata, dar si tinand cont ca lipsa unor elemente constitutive ale acestei infractiuni.

Concret, avocatul Radulescu face trimitere la Decizia CCR nr. 405/2016, prin care s-a constatat ca "fapta incriminata trebuie sa fie savarsita in exercitarea atributiilor de serviciu", ca "neindeplinirea unui act sau indeplinirea defectuoasa a unui act reprezinta modalitati de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu", retinand in final ca „neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatie primara – legi si ordonante ale Guvernului".

In aceasta situatie, arata avocatul Veronel Radulescu in cererea de recurs in casatie, DNA a dispus sesizarea instantei de judecata cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu avand in vedere incalcarea disp. O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, in timp ce instanta de apel a considerat ca Udrea a incalcat dispozitiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 90/2001.

Or, "acest lucru nu poate fi acceptat", precizeaza avocatul Veronel Radulescu, in conditiile in care actul normativ indicat face referire la "atributiile care intra in domeniul de activitate al ministrului", neexistand obligatia ministrului de a coordona si controla aplicarea legii privind achizitiile publice. De altfel, in MDRT existau persoane cu atributii specifice in acest sens, care insa nu au fost nimic macar audiate: "Interpretarea eronata a legii persista intrucat nu s-a dispus nicio sanctiune penala, civila sau de ordin administrativ a functionarilor publici din cadrul M.D.R.T. cu atributii specifice in cadrul procedurii de achizitie publica", se arata in recursul in casatie... Insasi instanta de apel a apreciat ca Udrea Elena Gabriela a savarsit un act material cu titlu general, nerespectarea dispozitiilor O.G. 34/2006 realizandu-se de catre functionarii care aveau atributii specifice in domeniul achizitiilor publice".

In ce priveste pretinsa luare de mita de 900.000 euro, in cuprinsul cererii de recurs in casatie se arata ca nu exista niciun mijloc de proba care sa fi confirmat existenta unei intelegeri prealabile intre Udrea si Adrian Gardean sau Gheorghe Nastasia, precum niciun mijloc de proba care sa confirme prezenta acesteia la MDRT la momentul la care se presupune ca s-a remis geanta cu bani. Dincolo de lipsa probelor, Udrea prin avocatul Veronel Radulescu, reclama in cuprinsul contestatiei in anulare ca Inalta Curte nu a tinut cont nici macar de neconcordantele dintre declaratii martorilor propusi de acuzare, faptul ca prezenta fostului ministru in sediul MDRT nu a fost dovedita prin Registrul de Intrari Iesiri, dar nici de declaratia de martor a lui Radu Zatreanu, martor pe care instanta l-a considerat pro causa.

Publicam in continuare pasaje din Recursul in casatie formulat de Elena Udrea, prin avocatul Veronel Radulescu, la Inalta Curte in dosarul "Gala Bute":


"Impotriva Sentintei Penale amintite anterior am formulat calea de atac a apelului, criticand hotararea pronuntata, invocand atat aspecte care priveau netemeinicia acuzatiilor cat si aspecte care priveau nelegalitatea Sentintei.

Cu toate acestea, prin Decizia penala nr. 93/05.06.2018, fara sa fie examinate in totalitate motivele de apel, fiind omise, spre exemplu, criticile privitoare la lipsa elementelor constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala a dispus respingerea, ca nefondat, a apelului.

A.Critici aduse deciziei atacate prin prisma cazului de casare prev.de.art. 458 alin. (1) pct. 7 Cod procedura penala

Potrivit art. 438 alin. (1) pct. 7 Cod procedura penala, decizia instantei de apel este supusa casarii cand „inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala.”

Sustin ca in cauza de fata se aplica aceasta dispozitie legala, atat din perspectiva iesirii din vigoare a normei care incrimina abuzul in serviciu, cat si din cea a lipsei unor elemente constitutive ale acestei infractiuni.

Iesirea din vigoare a normei care incrimineaza abuzul in seriviciu

Dupa cum este cunoscut, controlul constitutionalitatii legilor se finalizeaza prin decizii ale Curtii Constitutionale, acte care, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

Datorita efectului obligatoriu general se considera ca deciziile Curtii Constitutionale au forta legii.

In mod constant, Curtea Constitutionala a statuat ca puterea lucrului judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile sale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acestea”.

Lipsa unor elemente constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu

Curtea retine ca neindeplinirea unui act sau indeplinirea defectuoasa a unui act reprezinta modalitati de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu.

Astfel, Curtea apreciaza ca acestea sunt elemente care contribuie la configurarea infractiunii de abuz in serviciu (paragraf 50).In final, Curtea a concluzionat, pentru largile considerente referitoare la previzibilitatea, accesibilitatea si claritatea legii, dar si prin raportare la principiul legalitatii incriminarii, consacrat de art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, „ca dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma «indeplineste in mod defectuos» din cuprinsul acestora se intelege «indeplineste prin incalcarea legii». Curtea a statuat ca „neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara — legi si ordonante ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundara care vin sa detalieze legislatia primara se realizeaza doar in limitele si potrivit normelor care le ordona.”

Referitor la acest aspect precizez ca, desi prin Rechizitoriu organele de urmarire penala au dispus sesizarea instantei de judecata cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu avand in vedere incalcarea disp. O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta de apel a considerat ca Udrea Elena Gabriela a incalcat dispozitiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 90/2001. (...)

In consecinta, contrar celor sustinute de organul de urmarire penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie a identificat, ca fiind incidenta exclusiv norma inscrisa in art. 53 alin. (1) Legea nr. 90/2001, republicata, ca dispozitie legala suficienta pentru retinerea infractiunii de abuz in serviciu, in oricare din formele sale.

Acest lucru nu poate fi acceptat in situatia de fata intrucat acelasi articol 53 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 ne stabileste situatia premisa a aplicabilitatii sale si anume obligatia amintita se manifesta doar in ceea ce priveste ATRIBUTIILE CARE INTRA IN DOMENIUL DE ACTIVITATE AL MINISTRULUI.

Mentionam ca, la abuzul in serviciu, atat vechea, cat si actuala reglementare avea/are in vedere incalcarea propriilor atributii de serviciu si nu ale altora. (...)

De esenta infractiunii de abuz in serviciu este nerespectarea atributiilor proprii de serviciu, responsabilitati care tin de resortul functiei detinute si configureaza competenta functionarului public.

Or, asa cum poate observa onorata instanta, respectivele atributii nu faceau parte din sfera de competenta a Ministrului, existand persoane cu atributii specializate in domeniul achizitiilor publice.

Mai mult de atat, interpretarea eronata a legii persista intrucat nu s-a dispus nicio sanctiune penala, civila sau de ordin administrativ a functionarilor publici din cadrul M.D.R.T. cu atributii specifice in cadrul procedurii de achizitie publica.

Avand in vedere aceasta argumentatie, este de natura evidentei ca nu este indeplinita conditia existentei elementului material a infratiunii de abuz in serviciu in cauza, neexistand OBLIGATIA subsemnatei de a coordona si controla aplicarea legii in alt domeniu DECAT DOMENIUL DE ACTIVITATE AL MINISTRULUI.

Lipsa identificarii precise si riguroase a atributiilor de serviciu indeplinite defectuos/neindeplinite in raport de faptele deduse judecatii lipseste acuzatia penala de baza legala necesara. (...)

Pe de alta parte, insasi instanta de apel a apreciat ca Udrea Elena Gabriela a savarsit un act material cu titlu general, nerespectarea dispozitiilor O.G. 34/2006 realizandu-se de catre functionarii care aveau atributii specifice in domeniul achizitiilor publice.

Privitor la urmarea imediata a infractiunii de abuz in serviciu, conform dispozitiilor statuate de catre legiuitor, aceasta este o infractiune de rezultat si trebuie sa aiba ca urmare producerea unui prejudiciu.

Prin aplicarea principiului analogiei, neindeplinirea obligatiei de a coordona aplicarea legilor si a dispozitiilor altor acte normative de catre subsemnata, in calitate de Ministru, ar fi trebuit sa determine crearea prejudiciului asa cum acesta a fost retinut de catre instanta de fond.

Or, nu exista niciun element de legatura intre obligatia unui ministru de a coordona aplicarea legilor in cadrul unui minister in mod generic, asa cum aceasta este descrisa de legiuitor la art. 53 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 90/2001 si presupusa neindeplinire a O.U.G. 34/2006 de catre functionarii publici din cadrul M.D.R.T.

Totodata, asa cum am aratat si instantei de Apel, Adresa cu nr. 38258/18.05.2012 a Directiei Generala de Constatare si de Stabilire a Neregulilor Fondurilor Europene a contrazis Raportul de Constatare intocmit de catre specialistul D.N.A., specialist lipsit de obiectivitate, prin intermediul caruia s-a stabilit prejudiciul in cauza.

Astfel, s-a apreciat ca au fost respectat dispozitiile O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune si de lucrari publice si a contractelor de servicii.

Totodata, specialistii in domeniul rambursarii fondurilor europene au specificat faptul ca: „Singurul responsabil pentru documentele depuse si informatiile furnizate este S.C. Europlus Computers S.R.l”...„Nu se poate imputa M.D.R.T. nicio culpa in acest sens”.

Prin urmare, faptul ca s-a dispus suspendarea de drept a verificarii cererii de rambursare nu s-a datorat activitatii desfasurate de catre functionarii din cadrul M.D.R.T. si mai putin a subsemnatei care nu aveam atributii in domeniu. Din contra, cererea de rambursare ar fi urmat a fi solutionata dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare care sa ateste caracterul penal al unei fapte.

Referitor la conditia legaturii de cauzalitate apreciem ca nici aceasta nu este indeplinita intrucat instanta de fond nu a facut dovada existentei unei legaturi intre presupusul prejudiciu in cuantum de 8.116.800 lei si nerespectarea obligatiei subsemnatei de a coordona si controla aplicarea legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, in domeniul de specialitate al ministrului.

Si pentru aceste ratiuni urmeaza sa constatati ca faptele descrise in actul de sesizare al instantei nu sunt prevazute de legea penala, in speta infractiunea prev. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 coroborat cu art. 2481 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 5 Cod penal, lipsind elementele constitutive relevate.

Lipsa unor elemente constitutive ale infractiunilor de luare de mita

a) Referitor la infractiunea de luare de mita savarsita in colaborare cu Nastasia Gheorghe si care priveste remiterea sumei de 900.000 de euro, specificam urmatoarele:

Atat prin Apelul depus cat si prin concluziile scrise formulate, apararea a analizat fiecare dintre modalitatile in care se putea realiza elementul material al infractiunii de luare de mita, asa cum acesta a fost descris in Rechizitoriu si retinut de instanta de fond.

Astfel, nu a existat niciun mijloc de proba care sa fi confirmat existenta unei intelegeri prealabile intre Udrea Elena Gabriela si Gardean Adrian sau Nastasia Gheorghe, sau vreun mijloc de proba care sa confirme prezenta condamnatei Udrea Elena Gabriela la Minister la momentul la care se presupune ca s-a remis suma de bani.

De asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a luat in calcul neconcordantele dintre declaratii martorilor propusi de acuzare, faptul ca prezenta condamnatei Udrea Elena Gabriela nu a fost dovedita prin Registrul de Intrari Iesiri si nu a tinut cont nici de declaratia martorului Zatreanu Radu, martor pe care l-a considerat pro causa.

Totodata, nu a fost dovedita existenta vreunei intelegeri prealabile intre Udrea Elena Gabriela si Gardean Adrian, asa cum reiese din declaratiile de martor si celelalte probe administrate in cauza, cu referire directa la Declaratiile lui Lungu Stefan, ale lui Boian Calin, ale lui Gardean Miron si ale lui Gardean Adrian citate anterior.

Asa cum a rezultat din declaratiile initiale din faza urmaririi penale, nu a existat nicio implicare a condamnatei Udrea Elena Gabriela in presupusa activitate infractionala, toate conditiile fiind stabilite de catre Nastasia Gheorghe, aspecte retinute chiar de catre instanta de fond.

Aportul si implicarea condamnatei Udrea Elena Gabriela in remiterea transei de 200.000 de euro sunt inexistente – niciun martor denuntator nu a precizat ca ar fi existat vreo legatura cu Udrea Elena Gabriela. Mai mult de atat, decizia de a fi restituita suma a fost tot a lui Nastasia Gheorghe.

Nu s-a tinut cont nici de faptul ca a existat o diferenta semnificativa de timp de la singura intalnire avuta cu Gardean Adrian si pana la momentul remiterii sumei de 900.000 de euro;

Singura persoana care a facut referire la o presupusa „intelegere” este Nastasia Gheorghe, adevaratul beneficiar al sumelor de bani si cel care i-a trasat directiile si modalitatea de implicare in activitatea infractionala lui Lungu stefan. (...)

Astfel, nu exista niciun mijloc de proba care sa ateste ca Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la Gardean Miron sau de la Gardean Adrian respectivele sume de bani. Totodata, nu exista niciun mijloc de proba care sa ateste ca aceasta ar fi primit sau ca ar fi acceptat promisiunea de a primi bunuri sau alte foloase.

Mai mult de atat, nu a fost administrat niciun mijloc de proba cu exceptia declaratiilor martorilor denuntatori, care sa ateste ca Udrea Elena Gabriela ar fi luat vreodata legatura cu persoanele amintite anterior raportat la presupusa activitate infractionala.

Instanta de apel a adoptat aceeasi conduita ca si instanta de fond, preluand aspectele expuse de catre organele de urmarire penala, stabilind ca Udrea Gabriela Elena ar fi cunoscut sumele de bani primite de catre Lungu Stefan fara insa ca acest lucru sa fie dovedit prin mijloace de proba directe".

*Click aici pentru a citi integral recursul in casatie

Comentarii

# Ady date 19 May 2019 13:29 +8

Rusine PSD ALDE caci desi CCR au declarat ilegale protocoalele , s-a dat si motivarea, guvernarea PSD ALDE nu a facut ABSOLUT NIMIC pt indreptarea cat de cat a abuzurilor facute de "justitie" timp de 14 ani. Rusine PSD ALDE caci desi toate completele s-au constituit ILEGAL fie ca vorbim de cele de 3 sau de cele de 5 nu au facut ABSOLUT NIMIC nici in aceasta privinta in afara sa dea totul peste cap sa o elibereze pe Udrea si pe inca cativa , nu doresc sa faca dreptate pt tot prostul, ci doar SELECTIV. Asta nu se cheama dreptate. Ci MAFIE.Nu se poate sa vorbesti doar de o anumita categorie ( culmea,doar a vipurilor) si pe cealalta sa o ignori complet. Mafie se cheama. "Justitie" selectiva.

# DODI date 19 May 2019 16:30 +6

Așa cum era de așteptat toți foștii pedeliști primesc în final achitare pe bandă rulantă și devin perfect uscați cu ajutorul justiției. Cei mai mari prădători ai României (acum ascunși printre fraierii de la PNL) au devenit finalmente cei mai curați hoți din lume și nimeni nu le-a luat la numărat milioanele furate, nimeni ne i-a întrebat cum au pus mâna pe marmura, hotelurile sayu terenurile din România. A fost rolul magistraților din justiția reformată de bețivii naționali hăhăilă și macovei să le ofere avererință de... hoți cinstiți. Iar justiția românească s-a executat pentru a-i face pe plac celui care a evaporat flota română, care a furat toate alegerile la care a participat și care a distrus pe toți și toate pe unde a trecut. Și din păcate mai trece.

# George Stefan date 21 May 2019 10:11 +1

Si totusi,cum dracu de e atat de bogata ??!!!Ea cui a dat ''meditatii'' ???

# Justiție la comandă făcută cu proști în robe date 21 May 2019 18:49 0

Dacă e Justiție la comandă făcută cu proști în robe, e bine să o afle și poporu. Lumea s-s săturat să plătească ntot felul de primitivi la curțile judecătorești :-x

# ubb date 21 May 2019 21:33 +1

prosti...dar multi...vreo zece mii. ei sunt lichidatorii romaniei suverane. fugiti unde vedeti cu ochii.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii