INALTA CURTE A SFIDAT LEGEA – A fost respinsa contestatia in anulare in dosarul Ferma Baneasa. Procuroarea de sedinta a recunoscut ca judecatoarea Florentina Dragomir nu a depus juramantului la numirea in functia de judecator. Desi legea sanctioneaza cu nulitate absoluta actele indeplinite fara depunerea juramantului, Completul ICCJ format din Dan Enescu, Maricela Cobzariu si Alexandra Rus a trecut peste lege. Mai avem justitie in Romania? (Contestatia)

Scris de: Elena DUMITRACHE

22.04.2021 17:59
Vizualizari: 8872

Solutie de neinteles a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dosarul Ferma Baneasa, in care avocatul Robert Rosu a fost condamnat la 5 ani de inchisoare pentru vina de a-si fi exercitat profesia de avocat! Completul format Dan Enescu, Maricela Cobzariu si Alexandra Rus de la Sectia penala a Inaltei Curti a decis joi, 22 aprilie 2021, respingerea contestatiei in anulare formulate in dosarul Ferma Baneasa de avocatul Robert Rosu (foto dreapta), omul de afaceri Remus Truica, Chiriac Theodor, Musat Apostol, Dima Nicuale, Jecu Nicolae, Oltanu Gheorghe si Delcea Valentin, desi legile si conventiile la care Romania este parte impuneau o alta solutie. Vorbim despre contestatia in anulare prin care  partile din dosarul Ferma Baneasa au criticat lipsa juramantului unuia dintre magistratii care au pronuntat solutia de condamnare respectiv a judecatoarei Florentina Dragomir precum si lipsa repartizarii aleatorii a dosarului, existand chiar si in prezent dubii cu privire la modul in care cauza a ajuns pe mana Completului Negru. Complet care a transformat solutiile de achitare in condamnari la ani grei de inchisoare. In aceasta situatie s-a aflat si avocatul Robert Rosu.


 

Astfel cum este cunoscut, initial, contestatia in anulare a fost admisa in principiu de completul format din judecatorii Dan Enescu (foto stanga), Alexandru Rus si Rodica Aida Popa, cu opinia separata formulata de aceasta din urma in sensul respingerii actiunii ca inadmisibila.

Cu o zi inainte de admiterea in principiu a contestatiei in anulare, Aida Popa a formulat cerere de abtinere, pe motiv ca a fost judecator de drepturi si libertati in cauza. Cererea i-a fost insa respinsa... Pana in 21 aprilie 2021, cand, printr-o noua abtinere, judecatoarea Rodica Aida Popa s-a scos din completul care urma sa judece contestatia in anulare, declaratia sa fiind admisa: "Admite declaratia de abtinere formulata de doamna judecator ... in dosarul nr. 502/1/2021 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala. Respinge, ca ramase fara obiect, cererile de recuzare ale doamnei judecator ..., formulate de inculpatii Rosu Robert Mihaita, Tal Silberstein si S.C. Reciplia S.R.L., in dosarul nr. 502/1/2021 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie– Sectia penala. Fara cale de atac. Pronuntata in sedinta publica, azi, 21 aprilie 2021".


In consecinta, la termenul din 22 aprilie 2021 in care s-a judecat contestatia in anulare din dosarul Ferma Baneasa, in locul Aidei Popa, alaturi de Dan Enescu si Alexandru Rus, a intrat judecatoarea Maricela Cobzariu.


Procuroarea de sedinta nu vede nulitatea solutiei din Ferma Baneasa si sustine ca nedepunerea juramantului e, in cel mai rau caz, o abatere disciplinara


Conform informatiilor pe care le avem, in timpul judecarii contestatiei in anulare procuroarea de sedinta a confirmat dezvaluirile Lumea Justitiei (click aici pentru a citi), recunoscand ca judecatoarea Florentina Dragomir nu a depus juramantul in momentul in care a fost numita prin decret in functia de judecator, dupa ce in trecut activase ca procuror. Totusi, ar fi afirmat procuroarea de sedinta, lipsa juramantului nu ar atrage nulitatea solutiei, ci in cel mai rau caz o sanctiune disciplinara. Mai mult, de noapte mintii, procuroarea de sedinta a DNA a sustinut ca o dovada in plus pentru care nu trebuia juramant la numirea in functia de judecator a Florentinei Dragomir este ca venirea sa la ICCJ s-a facut prin transfer!

Cui sa i se mai faca insa chiar si o sanctiune disciplinara, ne intrebam, de vreme ce atat Florentina Dragomir, cat si colegul sau de Complet Negru, judecatorul Ionut Matei, si-au incheiat socotelile cu "impartitul" justitiei in momentul in care si-au depus cererile de pensionare din magistratura?

Iar toata sustinerile procuroarei de sedinta par ca au fost ascultate cu interes de completul format Dan Enescu, Maricela Cobzariu si Alexandra Rus, caci acestia au respins de pe scaun contestatia in anulare.


Exclusiv: Contestatia in anulare nu avea cum sa fie respinsa. Argumentele aduse de partile din dosar sunt irefutabile


Aceasta desi Legea nr. 303/2004 prevede ca una dintre conditiile prealabile pentru exercitarea functiei de judecator este cea a depunerii juramantului, iar refuzul ori nedepunerea acestuia atrage nulitatea numirii in functie (art. 34 alin. 2 din Legea nr. 303/2004).

De altfel, in contestatia in anulare depusa la ICCJ pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate integral la finalul articolului, aparatorii lui Robert Rosu si a celorlalte persoane condamnate in dosarul Ferma Baneasa au evidentiat ca "exercitarea functiei de judecator mai inainte de depunerea juramantului este legalmente imposibila".


Redam pasam din contestatia in anulare:


"Consecinta procedurala a nedepunerii juramantului – in cazurile in care acesta apare ca obligatoriu, potrivit legii – este, dupa caz, fie cea a nulitatii numirii in functia de judecator, fie cea a imposibilitatii de exercitare a acestei functii.

Astfel, din dispozitiile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 rezulta ca una dintre conditiile prealabile pentru exercitarea functiei de judecator este cea a depunerii juramantului („Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant”).

De asemenea, art. 34 alin. (2) din aceeasi Lege statueaza ca „Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.”.

Prin urmare, daca juramantul nu este depus din cauze neimputabile persoanei care a dobandit calitatea de judecator, aceasta isi va pastra functia, dar nu o va putea exercita temporar. In schimb, atunci cand situatia este generata de refuzul persoanei de a depune juramantul, sanctiunea este insasi nulitatea numirii in functie.

Se poate observa din cele de mai sus ca, in ambele ipoteze, exercitarea functiei de judecator mai inainte de depunerea juramantului este legalmente imposibila. Deosebirea pe care legea o face, in functie de cauzele pentru care aceasta formalitate solemna nu s-a realizat (cauze imputabile sau neimputabile persoanei numite ca judecator), se situeaza pe taramul mentinerii sau pierderii cu efect retroactiv a functiei, iar nu pe taramul exercitarii acesteia, care nu este posibila in niciuna dintre variante.

In dosarul penal nr. 345/64/2016, apelul a fost judecat la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala de completul 4 AP format din judecatorii Ionut Mihai Matei, Florentina Dragomir si Ioana Alina Ilie.

Cu referire la situatia concreta din prezenta cauza aratam ca, potrivit informatiilor existente in spatiul public, doamna Florentina Dragomir nu a depus juramant la momentul numirii in functia de judecator. In acest sens, de data recenta, pe site-ul „Lumea Justitiei” a fost publicata adresa nr. 4/24179 din data de 22.12.2020 a Consiliul Superior al Magistraturii – Biroul de Informare Publica si Relatii cu Mass Media, in care se mentioneaza: „in evidentele referitoare la cariera doamnei judecator Florentina Dragomir se regaseste numai juramantul depus de doamna judecator la numirea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.”

Conform raspunsului din 29.12.2020 la solicitarea de informatii formulata de avocat Flavius Radu, CSM a mentinut punctul de vedere exprimat anterior.

Doamna Florentina Dragomir a fost numita in functia de judecator prin Decretul prezidential nr. 1164 din 08.07.2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 485 din 14.07.2009. Conform articolului unic al acestui Decret: „Doamna Dragomir Florentina se elibereaza din functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si se numeste in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti [...]”.

Analizand Legea nr. 303/2004, versiunea in vigoare la momentul numirii doamnei Florentina Dragomir in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti, se constata ca art. 34 alin. (1) din Lege prevede: „Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa”;

Aceeasi Lege stabileste si o exceptie de la obligativitatea depunerii juramantului, prin art. 34 alin. (5), care prevede ca: „Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie”.

Prin urmare, pentru exercitarea functiei de judecator, este necesar si obligatoriu ca persoana ca a dobandit aceasta functie sa depuna in prealabil juramantul, cu exceptia situatiilor in care este vorba despre o promovare sau un transfer.

Situatia doamnei magistrat Florentina Dragomir nu se circumscrie insa niciuneia dintre ipotezele de exceptie prevazute de art. 34 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse.(...)

In schimb, trecerea din corpul magistratilor judecatori in cel al magistratilor procurori, si invers, este reglementata de art. 61 din Lege, norma care face referire la „numire in functie” si nu la „transfer”.

Prin urmare, Legea nr. 303/2004 nu are in vedere trecerea din corpul magistratilor procurori in cel al magistratilor judecatori drept o ipoteza de transfer, ci ca o situatie de eliberare din vechea functie si numire in noua functie.

De altfel, diferentierea intre categoriile de proceduri specifice dintre cele aratate este relevata si de Hotararea nr. 193/09.03.2006, emisa de Consiliul Superior al Magistraturii si publicata in Monitorul Oficial nr. 329 din 12.04.2006, prin care a fost aprobat Regulamentul privind transferul si detasarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor, numirea judecatorilor si procurorilor in alte functii de conducere, precum si numirea judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator.

Din insasi denumirea marginala a Regulamentului se constata ca si Consiliul Superior al Magistraturii diferentiaza procedurile. (…)


Am citat aceste dispozitii pentru a sublinia un argument suplimentar, respectiv acela ca pe langa faptul ca atat Legea nr. 303/2004 cat si Regulamentul aprobat prin Hotararea nr. 193/9.03.2006 fac distinctie clara intre transfer si procedura de numire a judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator, atrage atentia in mod deosebit art. 23 alin. (4) din Regulament: „Dispozitiile art. 1 alin. (2) se aplica in mod corespunzator”.

Dispozitiile art. 23 alin. (4) sunt plasate in Cap. VI - Numirea judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator, dar fac trimitere la aplicarea corespunzatoare a unor dispozitii din Cap. I – Transferul judecatorilor si al procurorilor.

O asemenea tehnica de reglementare arata in mod clar ca numirea procurorilor in functia de judecator nu poate fi asimilata cu un transfer. Daca cele doua proceduri ar fi fost echivalente, nu ar fi fost necesara nicio precizare normativa privind aplicarea „in mod corespunzator” a dispozitiilor din materia transferului, caci acestea ar fi fost incidente in mod direct, tocmai pentru ca numirea procurorilor in functia de judecator ar fi fost inteleasa de legiuitor ca o specie de transfer (intr-o atare ipoteza, in mod logic s-ar fi indicat, dimpotriva, care dispozitii generale din materia transferului nu se aplica la materia trecerii din corpul procurorilor in cel al judecatorilor).

Din argumentele de mai sus reiese ca procedura reglementata de art. 61 din Legea nr. 303/2004 nu este una de transfer, ci una distincta de aceasta, care implica numirea ca judecator.

De altfel, raportat la cazul concret supus analizei, putem observa ca nici macar persoanele si institutiile implicate in numirea ca judecator a doamnei Florentina Dragomir nu au inteles ca ar fi vorba despre vreo procedura de transfer intrucat numirea doamnei Florentina Dragomir ca judecator la Tribunalul Bucuresti s-a realizat tocmai in baza art. 61 din Legea nr. 303/2004, text de lege care este indicat expres in cuprinsul Decretul prezidential nr. 1164 din 08.07.2009.

De asemenea, prin Hotararea nr. 873/21.05.2009, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis sa se propuna Presedintelui Romaniei eliberarea din functie a doamnei Dragomir Florentina, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, si numirea acesteia in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti, astfel ca nu s-a facut referire la un eventual transfer.

Mai mult, la baza acestei hotarari au stat inscrisuri care arata in mod clar ca insasi doamna Florentina Dragomir a stiut ca procedura pe care o urmeaza nu este una de transfer. Astfel, cu nota inregistrata sub nr. 1/9277/1154/16873/ST/2009, Directia resurse umane si organizare – Serviciul resurse umane pentru instantele judecatoresti a inaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cererea formulata de doamna Dragomir Florentina, procuror al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care aceasta a solicitat numirea in functia de judecator la Curtea de Apel Bucuresti sau la Tribunalul Bucuresti (deci, nu transferul).

De asemenea, prin Hotararea nr. 375/21.05.2009 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, urmare a interviului sustinut, s-a constatat indeplinirea conditiilor prevazute de dispozitiile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la art. 22-23 din Regulamentul privind transferul si detasarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor, numirea judecatorilor si procurorilor in alte functii de conducere, precum si numirea judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator, aprobat prin Hotararea nr. 193/2006, a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru numirea in functia de judecator, de catre doamna procuror Dragomir Florentina.

Un argument suplimentar privind natura obligatorie a juramantului este recunoasterea prin lege a acesteia si in alte ipoteze de eliberare din functie a unui magistrat, urmata de o noua numire in functie.

De pilda, juramantul este necesar in cazul fostilor magistrati care si-au incetat activitatea din motive neimputabile si care sunt ulterior numiti in magistratura in baza procedurii prevazute la art. 33 din Legea nr. 303/2004. Evident, aceste persoane au depus juramantul la momentul numirii initiale in functie. Cu toate acestea, dupa noua numire, ele vor depune din nou juramantul, legea impunandu-le practic sa repete conditia de solemnitate.

Din aceasta perspectiva, situatia este similara cu cea a magistratilor care urmeaza procedura prevazuta de art. 61 din Legea nr. 303/2004. Ambele categorii sunt eliberate dintr-o functie din motive neimputabile, ambele sunt numite ulterior intr-o noua functie. Or, ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet – astfel ca nu exista vreo ratiune pentru care legea sa impuna o noua depunere a juramantului doar pentru una dintre categorii, nu si pentru cealalta.

Asadar, argumentele pe care le-am expus in cele ce preced nu pot fi invalidate printr-un eventual rationament in sensul ca persoana care urmeaza procedura prevazuta la art. 61 din Legea nr. 303/2004 a depus oricum anterior juramantul ca procuror, astfel ca nu ar mai fi necesara o noua depunere de juramant in calitatea de judecator.(...)

Fata de argumentele de mai sus, reiese ca la momentul numirii ca judecator a doamnei Florentina Dragomir, aceasta avea obligatia legala a depunerii juramantului. In conditiile in care, asa cum rezulta din dovezile atasate, doamna Florentina Dragomir nu a depus juramantul prevazut de art. 34 din Legea nr. 303/2004, dupa numirea sa in functia de judecator prin decret prezidential, aceasta se afla in incapacitate functionala de a desfasura activitati judiciare in dosarul penal nr. 345/64/2016, aspect ce conduce la concluzia nelegalei compuneri a completului care a judecat apelul”.


Neregularitatile privind inregistrarea in sistemul ECRIS


In cuprinsul contestatiei in anulare depuse la Inalta Curte s-a reclamat totodata si modul in care a fost repartizat dosarul Ferma Baneasa Completului Negru. Conform fisei dosarului, se arata in actiune, dosarul a fost inregistrat la ICCJ la ora 13.14:00, iar la ora 15.00, cand a fost realizata repartizarea dosarelor din acea data, dosarul apare ca inregistrat la pozitia 7 pe lista dosarelor de repartizat fara prim termen alocat. Dupa repartizare, dosarul 345/64/2016 apare ca fiind primul repartizat, catre completul de judecata nr. 4, fiind stabilit un indice de complexitate de 469 puncte”. Or, aplicatia ECRIS care ordoneaza, Conform Hotararii nr.3/02.12.2012 a Colegiului de conducere al iCCJ, dar si „Ghidului practic. Managementul activitatii grefierului in procesul penal”, dosarele de repartizat in ordinea inregistrarii dosarelor (primele dosare inregistrate sunt primele in lista si vor fi automat primele repartizate), nu a respectat acest principiu, lucru care “probeaza interventia exterioara a sistemului”: “Simpla afirmatie, eronata, facuta cu prilejul verificarillor dispuse prin ordinul Presedintelui ICCJ ca dosarele au fost repartizate in ordinea in care au fost inregistrate nu este de natura a inlatura realitatea”, se arata in Contestatia in anulare.

Totodata, se arata in Contestatia in anualare, la momentul repartizarii a fost folosita o alta formula de calcul a complexitatii dosarului, care nu mai era in vigoare si care a facut ca dosarul Ferma Baneasa sa aiba Complexitate similara cu dosarul Revolutiei.

Concret, “in ce priveste stabilirea gradului de complexitate a dosarului nr. 345/54/2016, din aplicarea formulei de calcul a parametrilor stabiliti prin fisa dosarului, rezulta ca formula folosita pentru calculul complexitatii dosarului a fost cea anterioara Hotararii nr. 609/07.06.2006 a CSM si nu cea in vigoare la data repartizarii”, lucru care a determinat cresterea complexitatii la un cifra totala de 469 de puncte: “Rezulta in mod neindoielnic ca la repartizarea aleatorie a dosarului 345/64/2016 prin sistemul informatic, a fost folosita o formula de calcul a complexitatii dosarului care nu mai era in vigoare de peste 3 ani”, se precizeaza in Contestatia in anulare.

Acest mod de calcul a condus astfel la denaturarea indicelui de complexitate prin introducerea unor parametrii eronati legati de numarul partilor si al volumelor dosarului, ceea ce a condus la stabilirea unui indice de complexitate al dosarului eronat. Spre exemplu:

- numarul real al partilor dosarului era de doar 26, si nu de 40:

Conform fisei dosarului 345/64/2016, numarul de parti a fost stabilit la 40. Analizand insa aceasta lista a partilor, se poate constata ca o parte dintre inculpati au fost introdusi de doua sau chiar de trei ori. in aceasta situatie sunt Al Romaniei Paul Philippe, Rosu Robert Mihaita, Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz, Moshe Agavi, Marcovici Marius Andrei, SC Reciplia SRL, Popa Caterina, Delcea Valentin, dar si partea civila Ministerul Finantelor Publice. Daca in unele cazuri diferenta intre inscrieri consta in indicarea unui domiciliu procesual (ex. Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz, SC. Reciplia SRL, Popa Caterina, Delcea Valentin), de cele mai multe ori nu poate fi identificata nicio diferenta intre inregistrari.

Eliminand aceste dubluri din lista, rezulta ca numarul real al partilor dosarului era, in mod evident, de doar 26 si nu de 40, conform listei anexate”.

- dosarul continea 66 de volume, care au ajuns la un total de 92 de volume!

Potrivit fisei dosarului, dosarul de urmarire penala care a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Brasov avea 83 de volume plus un volum continand rechizitoriul, existand asadar 84 de volume. Din fisa dosarului rezulta ca in cursul judecatii dosarul instantei de fond a ajuns sa aiba 65 de volume, la care s-a adaugat volumul cuprinzand actele de inaintare a dosarului, in total fiind 66 de volume. Odata cu acestea, au mai fost inaintate 57 de alte dosare, avand in total un numar de 92 de volume. Dupa cum am putut identifica, aceste dosare sunt dosarele in care s-au pus in discutie masuri preventive, masuri asiguratorii, exceptii de neconstitutionalitate, cererile si exceptiile din camera preliminara etc. (…) In consecinta, numarul corect al volumelor care trebuiau trecute odata cu inregistrarea cauzei pe rolul ICCJ era de 150 de volume, din care 66 de volume de instanta – asa cum corect au fost inregistrate initial – si 84 de volume de urmarire penala.”.


Consecintele incalcarii normelor legale privind compunerea instantei


Facand referire la art. 281 alin. (1) lit. a) C.p.p care prevede ca nerespectarea dispozitiilor referitoare la compunerea instantei atrage nulitatea absoluta,”imprejurare ce justifica includerea acestei incalcari (erori de procedura) in randul cazurilor de contestatie in anulare prevazute exhaustiv de dispozitiile art. 426 C.p.p.”, precum si la Decizia CCR nr. 685/2018 care retine in final ca „atat in materie penala, cat si extrapenala, sanctiunea compunerii nelegale a completului de judecata este nulitatea neconditionata si, prin urmare, absoluta a actelor indeplinite de un astfel de complet”, dar si la Decizia nr. 417/2019 a Curtii Constitutionale prin trimitere la considerente ale Curtii Europene a Drepturilor Omului care a intarit faptul ca “regulile repartizarii aleatorii a cauzelor constituie o componenta a dreptului la un proces echitabil”, partile din dosarul Ferma Baneasa au evidentiat prin contestatia in anulare ca si in lipsa “unei dispozitii care sa sanctioneze cu nulitatea absoluta nelegala compunere a instantei, neindeplinirea standardului CEDO privind instanta ”stabilita de lege” constituie un motiv de desfiintare a hotararii pronuntate cu incalcarea art. 6 .1. din Conventie”, motiv pentru care decizia din Ferma Baneasa trebuie desfiintata intrucat nu a fost pronuntata de o instanta conform legii din pespectiva Conventiei pentru Apararea Drepturilor si Liberatilor Fundamentale si a Jurisprudentei CEDO.


*Cititi in continuare in exclusivitate Contestatia in anulare

Comentarii

# Neamul lui Bicilis date 22 April 2021 18:45 +26

Cum sa nu functioneze justitia tortionarilor!? Avem justitia protocoalelor, justitia Regulamentelor de functionare a instantelor ce este complet paralela cu Legile 303, 304, 317 si Cod proc.pen, asa ca justitia tortionarilor functioneaza perfect. Bineinteles ca daca SIIJ chiar ar fi functionat si nu mima activitatea mai mult de doua treimi din procurori si judecatori erau in drum spre zeghe, dar odata gratiati de menestrelul Stelica criminalii magistrati au prins curaj asa ca reinterpreteaza legile dupa cum primesc comenzile securiste.

# Ionuțu' date 22 April 2021 19:11 +17

Pai la câți judecatori de la ICCJ fără juramant sunt, chiar credeați ca vor admite contestatia? La ICCJ nu contează aceste vicii de procedura, contează ce te recomanda, fie un serviciu, fie politicul. Încrederea e zero în justiția ce se face la ICCJ.

# MN date 22 April 2021 20:23 +20

pai de la Basescu incoace a vazut cineva ca noi mai avem justitie?, noi avem sistemul plin de securisti ticalosi astia nu au nimic omenesc in ei. intreb: pentru ce platim noi pensii speciale?, cu ce sunt mai speciali acesti ticalosi decat mine care platesc sute de mii lei lunar taxe si impozite care ajung si in salariile lor.

# Ionut Popescu date 22 April 2021 21:04 -36

Pacat. ICCJ ramane singura institutie nereformata. Exceptionala contestatia, felicitari tuturor celor care au trudit la ea.

# santinela date 23 April 2021 07:47 +7

Urita mostenire a mai lasat rusinea justitiei romanesti,recte Livia Stanciu. ICCJ este plina de astfel de babuini,lipsiti de logica elementara,daramite de cea juridica .Pai daca la Lege zice ceva,clar de tot,aplica frate si gat.Dar nuuu,ai nostri ciumpalaci fiind santajabili asculta de ordin, fiindca asa au ajuns acolo.O sa vedeti motivare de risul curcilor !

# escu date 23 April 2021 10:38 +4

Ce credeați voi că dacă pleacă procurorii din Completul negru nu are continuitate? Cineva trebuia să le ia locul pentru sentințe asupra cărora să planeze mari suspiciuni sau să se dea sentințe după dictare.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii