INALTA CURTE APARA CONDAMNARILE ABUZIVE – Decizie scandaloasa a instantei supreme. ICCJ a atacat la CCR legea care da posibilitatea oamenilor executati de Binomul SRI-DNA pe baza de protocoale sa ceara revizuirea condamnarilor. Semnatara ea insasi a unui protocol cu SRI, Inalta Curte acuza legea care prevede declasificarea tuturor protocoalelor incheiate de Serviciul Roman de Informatii cu institutiile din justitie (Document)

Scris de: Valentin BUSUIOC

20.11.2018 16:01
Vizualizari: 10660

Inalta Curte de Casatie si Justitie, condusa de judecatoarea Cristina Tarcea (foto), nu poate concepe ca abuzurile sa fie eliminate, iar oamenii executati de Binomul SRI-DNA pe baza protocoalelor secrete sa ceara revizuirea condamnarilor. ICCJ a anuntat marti, 20 noiembrie 2018, ca a atacat la Curtea Constitutionala a Romaniei proiectul de lege asupra caruia Parlamentul a dat votul final miercuri, 14 noiembrie 2018, si care vizeaza nu doar revizuirea condamnarilor, ci si declasificarea de drept a tuturor protocoalelor secrete incheiate de Serviciul Roman de Informatii cu DNA, DIICOT, CSM, PICCJ si nu numai (click aici pentru a citi).


Situatia este cu atat mai bizara, cu cat Inalta Curte insasi a semnat in 2009 un protocol secret cu SRI (declasificat in iunie 2018). Ne-am fi asteptat ca instanta suprema sa se constituie intr-un exemplu pentru institutiile din justitie, luand atitudine in favoarea revizuirii sentintelor abuzive dispuse pe protocoale. In schimb, ICCJ intelege sa actioneze pentru prelungirea batjocurii la adresa justitiabililor.

In demersul de atacare a legii la CCR, instanta suprema invoca articolul 1, alineatul (5) din Constitutie: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Respectivul alineat este adus in discutie atat in componenta sa referitoare la calitatea legii, cat si in componenta sa referitoare la principiul securitatii raporturilor juridice. Mai departe, Inalta Curte face vorbire despre doua decizii ale Curtii Constitutionale: Decizia nr. 619/2016 si Decizia nr. 61/2018. Prima dintre ele prevede ca „legea trebuie sa intruneasca cele trei cerinte de calitate care rezulta din art. 1 alin. (5) din Constitutie - claritate, precizie si previzibilitate. (…) Curtea a stabilit ca cerinta de claritate a legii vizeaza caracterul neechivoc al obiectului reglementarii, cea de precizie se refera la exactitatea solutiei legislative alese si a limbajului folosit, in timp ce previzibilitatea legii priveste scopul si consecintele pe care le antreneaza”.

Iata comunicatul ICCJ:

Comunicat referitor la sesizarea Curtii Constitutionale in scopul de a se pronunta asupra constitutionalitatii Legii privind declasificarea unor documente

Marti, 20 noiembrie 2018, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au constituit in Sectii Unite, conform dispozitiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru sesizarea Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr.616/2018).

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotararea nr.9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea privind declasificarea unor documente”.

Redam textul Hotararii ICCJ nr. 9/2018:

Sub presedintia doamnei judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a intrunit pentru sesizarea Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr. 616/2018).

Sesizarea este legitimata constitutional de dispozitiile art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevad dreptul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a sesiza Curtea Constitutionala pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

Din totalul de 111 judecatori in functie, au fost prezenti 82 judecatori.

In urma dezbaterilor, deliberand, Sectiile Unite au hotarat sa fie sesizata Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie in componenta sa referitoare la calitatea legii, precum si in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie in componenta sa referitoare la principiul securitatii raporturilor juridice.

I. In raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie in componenta sa referitoare la calitatea legii:

Standardele privind calitatea legii, care asigura conformitatea legii cu dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (5), sunt consacrate in jurisprudenta instantei de contencios constitutional, reflectata in Decizia nr. 619/2016 (publicata in M. Of. nr. 6 din 4 ianuarie 2017) si in Decizia nr. 61/2018 (publicata in M. Of. nr. 204 din 6 martie 2018).

In acest sens, conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 619/2016, legea trebuie sa intruneasca cele trei cerinte de calitate care rezulta din art. 1 alin. (5) din Constitutie - claritate, precizie si previzibilitate. (…) Curtea a stabilit ca cerinta de claritate a legii vizeaza caracterul neechivoc al obiectului reglementarii, cea de precizie se refera la exactitatea solutiei legislative alese si a limbajului folosit, in timp ce previzibilitatea legii priveste scopul si consecintele pe care le antreneaza (Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicata in M. Of nr. 381 din 22 mai 2014).

De asemenea, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 61/2018, respectarea standardelor de claritate si predictibilitate a legii a devenit o cerinta de rang constitutional. Astfel, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, are obligatia de a edicta norme care sa respecte trasaturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate si predictibilitate (de exemplu, Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, publicata in M. Of. nr. 838 din 23 octombrie 2017, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in M. Of. nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in M. Of. nr. 579 din 16 august 2011 si Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicata in M. Of. nr. 53 din 23 ianuarie 2012). Totodata, instanta de control constitutional a constatat ca, desi normele de tehnica legislativa nu au valoare constitutionala, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricarui act normativ, a caror respectare este necesara pentru a asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concura la asigurarea unei legislatii care respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesare (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicata in M. Of. nr. 116 din 15 februarie 2012 si Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014, publicata in M. Of. nr. 790 din 30 octombrie 2014).

In conformitate cu art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, cauzele in care au fost pronuntate hotarari definitive si in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1 si pana la intrarea in vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competenta revine primei instante care a solutionat fondul cauzei.

Din punct de vedere al coerentei, al claritatii, al preciziei si al previzibilitatii, dispozitiile art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente nu intrunesc exigentele art. 1 alin. (5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la calitatea legii. Astfel:

- Dispozitiile art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente reglementeaza solutia legislativa a revizuirii hotararilor penale definitive - de achitare, de incetare a procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei (pronuntate dupa 1 februarie 2014), de amanare a aplicarii pedepsei (pronuntate dupa 1 februarie 2014) si de condamnare -, stabilind numai instanta competenta sa judece revizuirea.

Formularea imperativa si derogatorie de la reglementarea cuprinsa in Codul de procedura penala - „sunt supuse revizuirii”, precum si includerea unei dispozitii referitoare exclusiv la instanta competenta sa judece revizuirea determina imposibilitatea stabilirii raporturilor dintre norma cuprinsa in art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente si normele Codului de procedura penala care reglementeaza calea extraordinara de atac a revizuirii. In concret, nu se poate stabili daca in calea de atac a revizuirii reglementate in art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente sunt sau nu sunt aplicabile dispozitiile art. 455 C. proc. pen. (persoanele care pot cere revizuirea), art. 456 C. proc. pen. (cererea de revizuire), art. 459 C. proc. pen. (admiterea in principiu), art. 460 C. proc. pen. (masurile care pot fi luate odata cu sau ulterior admiterii in principiu), art. 461 C. proc. pen. (rejudecarea), art. 462 C. proc. pen. (solutiile dupa rejudecare) sau art. 463 C. proc. pen. (calea de atac).

Imposibilitatea de a stabili raporturile cu normele Codului de procedura penala enumerate, care reglementeaza calea extraordinara de atac a revizuirii, are ca efect imposibilitatea aplicarii dispozitiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, contrar cerintelor privind calitatea legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constitutie.

- In cuprinsul dispozitiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente se face referire la „mijloacele tehnice speciale.” Sintagma „mijloace tehnice speciale” nu este utilizata in dispozitiile Codului de procedura penala in materia probelor si nu este explicata in cuprinsul Legii privind declasificarea unor documente, neputandu-se determina, cu claritate, semnificatia acesteia.

In conditiile in care „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale” constituie insusi motivul revizuirii, imprecizia sintagmei „mijloace tehnice speciale” conduce la incalcarea standardelor privind calitatea legii consacrate in dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (5).

- In conformitate cu art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, revizuirea opereaza in cauzele „in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1 si pana la intrarea in vigoare a prezentei legi.”

Din formularea dispozitiilor art. 5 rezulta ca, pentru incidenta revizuirii, este suficienta administrarea probelor prin anumite mijloace pe perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1, indiferent daca exista sau nu exista o legatura intre administrarea probelor si documentele mentionate.

Omisiunea legiuitorului de a stabili o legatura intre documentele prevazute la art. 1 si cauzele in care opereaza revizuirea contravine ideii de „eroare judiciara” care sta la baza revizuirii, afectand coerenta reglementarii. Conditia privind coexistenta temporala a unor documente si a unor procese penale, fara o legatura stabilita de legiuitor intre acestea, determina revizuirea hotararilor penale definitive de achitare, de incetare a procesului penal si de condamnare pronuntate din 2005 pana in prezent, chiar daca revizuirea nu se intemeiaza pe o „eroare judiciara”, contrazicand natura acestei cai extraordinare de atac.

II. In raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie in componenta sa referitoare la principiul securitatii raporturilor juridice:

Dispozitiile art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente incalca principiul securitatii raporturilor juridice, incorporat in art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat impun repunerea in discutie a hotararilor penale definitive de achitare, de incetare a procesului penal si de condamnare pronuntate incepand cu anul 2005, contrar cerintelor rezultate din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si din jurisprudenta Curtii Constitutionale.

In considerentele Cauzei Giuran impotriva Romaniei (Hotararea din 21 iunie 2011), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut urmatoarele:

'28. Curtea reitereaza ca dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, astfel cum este garantat la art. 6 § 1 din Conventie, trebuie interpretat in cadrul preambulului la Conventie, ale carui dispozitii relevante afirma ca ordinea de drept face parte din patrimoniul comun al statelor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale ordinii de drept este principiul certitudinii juridice, care impune, printre altele, ca, atunci cand instantele pronunta o hotarare definitiva, aceasta sa nu fie contestata (a se vedea hotararea Brumarescu impotriva Romaniei, nr. 28342/95, pct. 61, CEDO 1999-VII). (…)

30. Indepartarea de la principiul respectiv este justificata doar cand este impusa de circumstante cu caracter substantial si convingator (a se vedea, mutatis mutandis, Riabik impotriva Rusiei, nr. 52854/99, pct. 52, CEDO 2003-X si Pravednaya impotriva Rusiei, nr. 69529/01, pct. 25, 18 noiembrie 2004). Competenta instantelor superioare de a casa si modifica hotarari judecatoresti obligatorii si executorii ar trebui exercitata pentru corectarea erorilor judiciare. Aceasta competenta trebuie exercitata astfel incat sa faca, atat cat este posibil, un echilibru echitabil intre interesele unui individ si nevoia de a asigura eficienta sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, Nikitin impotriva Rusiei, nr. 50178/99, punctele 54-61, CEDO 2004-VIII). (…)'

In considerentele Deciziei nr. 126/2016 (publicata in M. Of. nr. 185 din 11 martie 2016), Curtea Constitutionala a statuat ca, intrucat principiul autoritatii de lucru judecat este de o importanta fundamentala atat in ordinea juridica nationala, cat si in ordinea juridica comunitara, precum si la nivelul Curtii Europene a Drepturilor Omului, (…) atingerea adusa acestuia prin legislatia nationala trebuie sa fie limitata, fiind necesar ca acestui principiu sa i se aduca derogare doar daca o impun motive substantiale si imperioase (Hotararea din 7 iulie 2009, pronuntata in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei, paragraful 99 si Hotararea din 24 iulie 2003, pronuntata in Cauza Ryabykh impotriva Rusiei, paragraful 52). In speta, Curtea constata ca motivul substantial si imperios care justifica derogarea de la principiul autoritatii de lucru judecat il constituie decizia de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, pronuntata de instanta de contencios constitutional.

In raport cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1” nu echivaleaza cu „o eroare judiciara”, care sa justifice o derogare de la principiul securitatii raporturilor juridice si nu reprezinta un „motiv substantial si imperios” pentru revizuirea hotararilor penale definitive de achitare, de incetare a procesului penale si de condamnare.

Asa cum s-a aratat, coexistenta temporala a unor documente si a unor procese penale in care au fost pronuntate hotarari penale definitive, in absenta unei legaturi intre acestea, nu poate constitui un „motiv substantial si imperios” care justifica derogarea de la principiul autoritatii de lucru judecat.

Prin modul in care este formulat, art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, care nu reflecta nici eroarea judiciara si nici relatia dintre documentele prevazute la art. 1 si cauzele in care opereaza revizuirea, creeaza premisele repunerii in discutie a hotararilor penale definitive de achitare, de incetare a procesului penal si de condamnare pronuntate incepand cu anul 2005, solutie legislativa care submineaza principiul securitatii raporturilor juridice.

Considerentele referitoare la neintrunirea exigentelor privind calitatea legii privesc si dispozitiile art. 4 din Legea privind declasificarea unor documente, avand in vedere ca nu se reglementeaza procedura de urmat si natura actiunii deschise de acest text de lege.

In consecinta, pentru considerentele de mai sus, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, hotaraste sesizarea Curtii Constitutionale pentru a se pronunta asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea privind declasificarea unor documente (PL-x nr. 616/2018).

Anexam in copie tabelele cu semnaturi”.

* Cititi aici Hotararea ICCJ nr. 9 din 20 noiembrie 2018

Comentarii

# santinela date 20 November 2018 16:10 +16

Ce te poti astepta de la Livia Stanciu II ? Nevertebrata mai spera la cite ceva.

# santinela date 20 November 2018 16:12 +3

Uitati-va la aceasta privire."Poarta noua" este un moft !

# DODI date 20 November 2018 16:20 +8

Zvâcnirile sistemului intrat în agonia morții clinice nu mai au leac. Și-a mobilizat toți acoperiții, toți slugoii din presă și justiție, toți pupincuriștii din CSM și alte instituții cât de cât credibile, doar-doar va putea, dacă nu întoarce mersul istoriei măcar să îl înfrâneze. Ei vor, precum tractoristul, să tragă de timp ca să apară la orizont luminoasa prescripție a faptelor comise. Este cel puțin stranie ”tăcearea” SRI chiar în probleme care îl privesc direct. Ciolanis a rămas același gică contra care, pentru că binele îl face rău s-a specializat în a face RĂUL cât mai bine. Menținerea PSD pe atitudinea de toleranță nu face bine sănătății nici PSD și nici țării.

# ASTA - I CULMEA date 20 November 2018 17:25 +4

Dar cand in baza protocoalelor ati obtinut nelegal informatii pe care le-ati fructificat cu martori adusi pentru a forta asa zisa administrare a probei, martor amenintat ca a fost interceptat , NU VI SE PARE CA ARE LEGATURA CU PROTOCOALELE iar sentinta trebuie REVIZUITA, madam TARCEA prietena de suflet cu STANCIU? Pentru ce luati BANI, sa aplicati LEGEA sau sa INCURCATI JUSTITIBIABILII??? TREZITI- VA, daca nu, plecati ACASA!!!!

# unul din populime date 20 November 2018 19:16 +5

Prin acest lucru ne arata de fapt cat valoreaza pentru ei aflarea adevarului,respectarea legii si a drepturilor fundamentale, cat si care este curentul acestei institutii,ajunsa pres la un moment dat pentru serviciile secrete.Sper ca cei de la CCR sa le dea dauna totala si semnatarii protocoalelor secrete sa se considere ca au lucrat pe langa lege.Cand e vorba de soarta si viata unui om nu ar trebui sa existe secrete,in caz contrar statul devine un raufacator,chiar mai malefic decat multi dintre raufacatorii pe care ii vaneaza.

# Tărceasca de Galați date 20 November 2018 20:38 +6

Absolut oribil! Nici nu se mai preocupa de detalii: ies din cazmate direct în vizorul nostru! De fapt, ne iau de idioți: ca și Lazăr, susțin că sistemul judiciar este accesibil doar inițiaților, toți ceilalți fiind idioți care nu contează sau idioți #rezist care demonstrează: divide et impera, adică doar două categorii. Și uitați-vă (cu înțelegere și compasiune la tefeloaze) cum iau de bun tot ceea ce este împotriva României și a interesului lor.

# un mizantrop date 21 November 2018 01:51 +1

De ce nu s-or fi intrunit aceste 82 de lumini ale dreptului sa analizeze si sa dezbata predictibilitatea protocoalelor si rolul lor de nechezol de act normativ?! Cum i-a lovit harnicia si constiinta tocmai la momentul reparatiei, in niciun moment al ticaloaselor mape galbene cu care au 'ucis destine"....Doamne, cata scarba ma ineaca, cand te gandesti ca toata vier******la asta e ca vor avea prea mult de munca, sau ca securistii ai caror slugi sunt i-au pus sa se mai faca o data de ras!ICCJ a amintit, fie si doar o data de rolul ei de a genera practica unitara?! Cand tara e condamnata la CEDO pentru ca ICCJ si-a uitat "fisa postului" cei 82 de judecatori se tin de pastrarea securismului in instante, ca sa-i ramana madamei Tarcea titlul (autoproclamat, ilegal) de securista sefa, aspirationalul tineretii ei...

# ham ham date 21 November 2018 08:46 +1

Vine scadenta, vine, vine!! Abia astept alegerile europarlamentare, ele vor fi barometrul, ele, alegerile ne vor arata ce vrea poporul.. Catuse, sau viata sociala normala?!

# preda caatii date 21 November 2018 08:49 +2

Justitia din Romania_Organizatie mafiota statala.

# un om normal date 21 November 2018 11:59 +1

aceste 82 de lumini ale dreptului au si ele familii ?au si ele copii nepoți?Cum îi raporteaza pe acesti urmasi de sange la distrugerile de vieti si destine pe care protocoalele ilegale le-au creat. Oare actiunea acestor 82 de luminati nu face decat sa arunce UN BLESTEM asupra urmasilor lor? Si-au asumat un mare risc. De Ce nu au sesizat sau refuzat compromisul proceselor incorecte? Aaaaaa Marirea- Puterea si în final BANII au primat!! Sa iti vinzi sufletul pentru bani iti aduce BLESTEM IN CASA!!!!

# poporul date 21 November 2018 14:16 0

aceasta doamna securista,ar trebui destituita imediat! aceasta Tarcea cu privirea ei de catea turbata si cu madam Stanciu,ar trebui destituite imediat! Stanciu ia un sac de bani si a bagat oameni in puscarii nevinivati si nimeni nu face nimic,iar alti judecatori care nu au incalcat deloc legea zac in puscarii ,ba chiar ii si omoara( jud. MUSTATA),asa trebuie si cu tarcea data afara imediat si lasata fara pensie de magistrat,a distrus oameni ,colegi si familii intregi! rusine doamna judecator! nu sunteti pentru aceasta meserie,plecati cu totii sunteti niste muhaielesi mai incalcati si legea pe fata! rusine sunteti niste judecatori mafioti!,habar nu aveti de lege ,mai luati niste cursuri si mai puneti mana pe carte!

# Ultimul Charlot date 21 November 2018 15:59 +1

Chinurile morții. De avocatura tradiționala fără acte nici un cuvant? TOTI avocații traditionali nu fac parte din barouri pentru ca barourile traditionale nu au acte. TOTI cei condamnati, practic nu au avut aparare calificată, motiv de REJUDECARE. Domnu Dragnea, domnule Tariceanu si ceilalti, aveți sânge să faceți dreprate si să vă scapați, sa îi scăpați pe toti de acest abuz numit avocatura traditionala fara acte?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii