Fabuloasa sentinta pronuntata de judecatorii Simona Nenita, Anca Madalina Alexandrescu (foto dreapta) si Daniel Gradinaru (foto stanga) de la Inalta Curte in dosarul Mazare! Magistratii supremi au argumentat fara cusur de ce implicarea Serviciului Roman de Informatii in dosarele penale contravine legii, au demonstrat de ce expertizele si "constatarile tehnico-stiintifice" facute de SRI in dosarele penale – prin UM 0232 Bucuresti, adica Institutul de Tehnologii Avansate (ITA) – sunt nule si au subliniat, inca o data, pentru cine nu intelesese pana acum, de ce SRI nu poate fi organ de urmarire penala. Hotararea Inaltei Curti pe care Lumea Justitiei o prezinta in integralitate si in exclusivitate este, din punctul nostru de vedere, un etalon pentru magistratii din Penal care au spre solutionare dosare realizate, pe protocol, cu sprijinul Serviciului Roman de Informatii. Caci, fie ca este vorba despre o expertiza realizata de ITA-SRI, fie ca este vorba despre interceptari realizate de SRI si atasate la dosar de DNA, Completul de 3 al Inaltei Curti demonstreaza de ce locul unor astfel de inscrisuri sau probe nu este in dosarele de coruptie.

Mazare, hartuit pentru ca si-a imprumutat un prieten, prin contract legalizat

Intr-o motivare de 80 de pagini, Completul de 3 format din judecatorii Simona Nenita, Anca Madalina Alexandrescu si Daniel Gradinaru a demonstrat ca dosarul in care fostul edil al municipiului Constanta Radu Mazare a fost ridicat cu alai de la o terasa din Parcul Herastrau, si retinut pentru 24 de ore, pentru o pretinsa luare de mita, nu se bazeaza pe nicio proba concreta, ci abuna de supozitii, deducatii si prezumtii, fara dovezi care sa fundamenteze acuzatiile DNA.

Astfel cum ne amintim, Radu Mazare a fost ridicat de la terasa in 8 aprilie 2014, cu camere de filmat si mascati, fiind retinut pentru 24 de ore pe motiv ca ar fi luat cu titlu de mita 95.000 euro de la Avraham Morgenstern, bani care ar fi fost transferati printr-o societate detinuta de omul de afaceri Emilian Shwartzenberg. Suma de bani pe care Mazare ar fi luat-o in total de la Morgenstern s-ar fi ridicat in total la 175.000 euro, in schimbul banilor edilul municipiului Constanta asigurandu-l pe Morgenstern ca va castiga licitatia penru construirea Campusului social Henri Coanda din Constanta.

Toate acuzatiile DNA au fost insa anulate, Inalta Curte retinand care era de fapt scopul efectuarii unor plati in contul primarului Radu Mazare, care erau in concret relatiile sale cu Emilian Schwartzenberg, cu cetateanul grec Ioannis Paulas Skantzikas sau cu Avraham Morgenstern.

Cazul Radu Mazare, capatai pentru anularea abuzurilor SRI-DNA

Nici macar probele cheie pe care se baza procuroarea de caz Ana Dana nu au tinut in instanta, intrucat s-a demonstrat ca acestea erau obtinute nelegal ori nu aveau legatura cu speta.

Este vorba evident, despre raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 36 din 25.04.2014 intocmit de ITA-SRI (in care s-a concluzionat ca nu se poate stabili daca documentul – contractul de imprumut dintre Radu Mazare si cetatean grec Ioannis Paulas Skantzikas – a fost intocmit la data de 22.01.2014, astfel cum au sustinut inculpatii si martorii din dosar) pe care judecatorii instantei supreme au decis sa il inlature de la dosar, intrucat "SRI nu are competenta sa efectueze constatari tehnico-stiintifice".

Argumentatia oferita de judecatorii Neninta, Gradinaru si Alexandrescu este "scoala" pentru alti magistrati care descopera astfel de documente in dosarele penale: "Constatarea tehnico-stiintifica este un mijloc de proba prin care se obtine o proba in procesul penal, iar probele in cursul urmaririi penale se strang si se administreaza de organul de urmarire penala. SRI – UM 0232 nu este organ de urmarire penala, specialist in cadrul organelor judiciare sau in afara acestora cum este spre exemplu Institutul National de Expertize Criminalistice pentru a administra probe".

Au fost de asemenea eliminate si cele 5 interceptari cu care DNA s-a laudat ca ar dovedi "existenta unei intelegeri intre Mazare Radu Stefan si Morgenstern Avraham referitoare la faptul ca societatea Shapir Structures SRL urma sa castige licitatia". Aceasta intrucat, astfel cum judecatorii Simona Nenita, Anca Madalina Alexandrescu si Daniel Gradinaru au retinut in sentinta din cazul Mazare, interceptarile "au fost realizate de SRI in baza unor mandate de siguranta nationala emise in temeiul unor dispozitii legale neconstitutionale si privesc infractiuni care nu reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale". In acelasi timp, instanta a retinut ca "cele 5 interceptari telefonice realizate de SRI (...) nu dovedesc ceea ce sustine parchetul".

In motivarea de 80 de pagini, instanta a retinut ca in tot dosarul nu exista probe, interceptari sau martori care sa demonstreze infractiunile de luare de mita retinute de procurorii DNA in sarcina lui Radu Mazare si a fratelui acestuia, Alexandru Mazare, astfel ca a dispus achitarea fostului edil pentru luare de mita, precum si ridicarea masurii asiguratorii a sechestrului instituit pe imobilele lui Mazare si ale fratelui sau, precum si a masurii asiguratorii a sumelor de 18.550 euro si 114 dolari ridicati din casa lui Radu Mazare la perchezitia domiciliara. La randul sau, Avraham Morgenstern, acuzat de dare de mita a fost achitat de instanta suprema.

In schimb, dupa tot circul judiciar oferit timp de 4 ani de DNA la Inalta Curte in dosarul Mazare, judecatorii supremi au stabilit aplicarea unei amenzi penale in cuantum de cate 5.000 lei pentru Radu Mazare si Alexandru Mazare, "intrucat nu au consemnat in declaratiile de avere conturile deschise in Israel si soldul acestora" motiv pentru care se fac vinovati de savarsirea infractiunii de fals in declaratii in forma continuata.

Cititi in continuare pasaje relevante din fabuloasa motivare a judecatorilor Simona Nenita, Anca Madalina Alexandrescu si Daniel Gradinaru din cazul Mazare:

"In actul de sesizare se sustine ca scopul pentru care a fost data suma de 175.000 euro este inscrisa in anexa la afctura nr. 2011030 din 11.08.2011, respectiv onorariu de succes pentru proiectul privind construirea ansamblului de locuinte sociale Henri Coanda. 'Valoarea probatorie ridicata a acestui inscris... reprezinta un martor obiectiv care explica... faptul ca suma de 175.000 euro este menita sa garanteze castigarea licitatiei pentru construirea Campusului Henri Coanda spre deosebire de marturia unor persoane care poate fi influentata de perceptia subiectiva sau de trecerea timpului, inscrisurile nu prezinta aceste riscuri' retine procurorul.

Mai precis, se sustine ca dovada de necontestat a darii de mita de catre Morgenstern Avraham si a luarii de mita de Mazare Radu Stefan constituie mentiunea din anexa facturii 2011030 din 11.08.2011 unde se specifica clar, in opinia procurorului, ca suma de 175.000 euro reprezinta onorariu de succes pentru garantarea castigarii licitatiei Complexului Henri Coanda de catre Shapir Structures SRL.

Instanta apreciaza ca inscrisul la care se face referire nu face o astfel de dovada – garantarea castigarii licitatiei – fiind infirmata o astfel de concluzie chiar de inscrisurile invocate. (...)

Prin urmare, anexa la factura nr. 2011030 din 11.08.2011 face dovada unor servicii de depunere, verificare, controlare, urmarirea ofertei privind (campusul social), onorariu de succes pentru proiectul Henri Coanda, servicii privind politici de dezvoltare si coordonare experti, onorariu de management pentru 10 experti.

Asadar, fac dovada unor servicii de consultanta tehnica conform contractului incheiat intre cele doua societati. (...)

Sintetizand:

-in baza contractului de prestari servicii 29/16.01.2009 si a facturii 2011030 din 11.08.2011,la 16.08.2011 Societatea Shapir Structures SRL reprezentata de Morgenstern Avraham plateste firmei Larton Consultants LTD – reprezentata de A. Emilianou suma de 250.000 euro reprezentand servicii pentru experti, onorariu de management tehnic pentru 10 experti angajati, onorariu de succes pentru proiectul aferent obiectivului de investitii Campus social Henri Coanda, servicii privind depunerea, verificarea, controlarea, urmarirea ofertei (pentru Campusul social Henri Coanda).

-la data de 22.08.2011, din soldul de 1.516.804,38 euro existent al societatii Larton Consultants LTD, acesta societate efectueaza o plata externa in valoare de 173.012 euro catre Melici Management.

Asadar, documentele bancare, expertiza efectuata in cursul urmaririi penale, dovedesc ca transferul de 173.012 euro (iar nu de 175.000) catre Melici Management s-a realizat din suma de 1.516.804,38 euro existenta in contul Larton Consultants LTD la momentul transferului, iar nu exclusiv din suma de 250.000 euro cum sustine parchetul, pentru ca este imposibil de probat o asemenea imprejurare.

Banii sunt bunuri fungibile – pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii – si de aceea nu se poate stabili ca suma de 173.012 euro s-a realizat direct din suma de 250.000 euro, dar s-a dovedit cu certitudine ca plata sumei de 173.012 euro catre Melici Management s-a facut din suma de 1.516.804,38 euro existenta in contul Larton la momentul transferului.

Tocmai datorita caracterului fungibil al disponibilitatilor banesti (nu pot fi individualizate), este posibil ca plata sumei de 173.012 euro catre Melici Management sa se fi facut din soldul de 1.266.815,38 euro existent deja in contul Larton Consultants LTD.

Pe de alta parte, nu se explica motivul pentru care desi Shapir Structurest transfera societatii Larton Consultants LTD suma de 250.000 euro, aceasta transfera societatii Melici Management doar suma de 173.012 euro din 250.000 euro, iar nu 175.000 euro cum retine recuzarea. (...)

Deosebit de important de precizat ca inca din data de 7.02.2009 exista un contract de consultanta incheiat intre Larton Consultants LTD (prin cesionare de la Lastycon Enterprises Limited) si Melici Management conform caruia Melici in calitate de consultant se obliga sa presteze si sa execute serviciile stipulate in contract, iar onorariu pentru consultanta urmand sa-i fie achitat pentru fiecare proiect.

In acest sens a declarat si inculpatul Morgenstern Avraham, anume ca Melici Management a semnat un contract cu Larton, conform caruia Melici s-a angajat sa presteze servicii de consultanta privind identificarea de proiecte noi in Romania si alte locuri din lume, identificarea de noi proiecte, asistenta pentru proiecte existente, identificarea de surse de finantare, consultanta privind achizitionarea de terenuri.

La data de 13.09.2011 contul societatii Melici Management din Liechtenstein, cont deschis la LGT Bank Liechenstein LTD - (...) avea soldul initial la inceputul zilei de 13.09.2011 suma de 135.580,62 euro din care 135.000 euro provenita din depozite constituite anterior de societate (la care se adauga suma de 283.000 euro ramasa in depozite bancare).

In aceeasi zi, 13.09.2011, din soldul creditor al contului in suma de 135.580,62 euro, Melici Management transfera in contul personal al lui Mazare Radu Stefan deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanya, Israel suma de 95.000 euro cu explicatia 'fees' (...). Documentele bancare si expertiza dovedesc ca transferul bancar de 95.000 euro catre Mazare Radu Stefan s-a realizat din suma de 135.580,62 euro din care 135.000 proveneau din depozite constituite anterior de societate si existente in contul Melici la momentul transferului.

Si in acest caz incumba parchetului sa dovedeasca ca transferul bancar de 95.000 euro catre Mazare Radu Stefan s-a relizat de Melici exclusiv si direct din suma de 173.012 euro primita de la Larton, pentru ca banii nu pot fi individualizati, iar pe de alta parte s-a mentionat in cuprinsul expertizei ca suma de 135.000 euro existenta in contul Melici din care s-a facut plata catre Mazare Radu Stefan proveneau din depozite constituite anterior de societate.

Parchetul sustine ca inculpatul Mazare Radu Stefan a primit in anul 2011 suma totala de 175.000 euro de la Morgenstern Avraham – reprezentant al SC Shapir Structures SRL, insa probele au relevat o alta situatie de fapt. (...)

Pe de alta parte, nu se poate retine ca inculpatul Mazare Radu Stefan a primit bani si pentru fratii sai pentru ca nu poate fi dovedita o astfel de imprejurare si nu exista nicio proba care sa ateste o intelegere a fratilor Mazare Radu Stefan, Mazare Alexandru si Mazare Mihai in sensul mentionat de parchet.

Inculpatul Mazare Radu Stefan a declarat ca este prieten cu Schwartzenberg Emilian din anul 1998.

In anul 2003 a intocmit un acord cu acesta, conform caruia se obliga sa identifice oportunitati de investitii, urmand ca Schwartzenberg Emilian sa le finanteze.

In acelasi an si-a deschis un cont bancar in Israel si i-a dat o procura prietenului sau sa opereze pe contul respectiv.

In legatura cu suma de 95.000 euro transferata in contul persoanl din Israel de Schwartzenberg Emilian prin intermediul societatii Melici Management, inculpatul Mazare Radu Stefan a aratat ca reprezenta rambursarea unei parti dintr-o datorie. Mai precis, in anul 2004 a imprumutat un cetatean grec Ioannis Paulas Skantzikas cu suma de 600.000 euro, fiind prieteni din anul 1996. in anul 2006, cu ocazia zilei sale de nastere, Ioannis Paulas Skatzikas s-a cunoscut cu Schwartzenberg Emilian, iar ulterior a aflat ca acesta din urma a fost ajutat de Ioannis sa-i achizitioneze un teren un Ucraina. In anul 2007, toti trei au convenit ca datoria de 600.000 euro sa fie preluata de Schwartzenberg Emilian in locul lui Ioannis, stabilindu-se ca Schwartzenberg Emilian sa-i ramburseze suma de 600.000 euro inculpatului Mazare Radu Stefan. Ca atare, suma de 95.000 euro virata in contul sau de Schwartzenberg Emilian prin intermediul societatii sale Melici la data de 13.09.2011 s-a facut in contul datoriei de 600.000 euro preluata de Schwartzenberg Emilian de la Ioannis Skantzikas.

Despre acesta transfer bancar a aflat doar in luna mai 2013 de la fratele sau Mazare Alexandru. (...)

Din suma de 600.000 euro imprumutata si-a recuperat doar 95.000 euro, diferenta urmand sa o recupereze de la Schwartzenberg Emilian.

De mentionat ca in declaratiile de avere ale inculpatului Mazare Radu Stefan din perioada 2012-2014 a fost consemnat imprumutul de 600.000 euro acordat lui Ioannis Skantzikas.

Contractul de imprumut (depus la dosar) incheiat la data de 22.01.2004 atesta ca intr-adevar, inculpatul Mazare Radu Stefan i-a imprumutat lui Ioannis Paulas Skantzikas suma de 600.000 euro, urmand a-i fi restituita pe parcursul a 10 ani de la data incheierii contractului.

In cursul urmaririi penale, procurorul a dispus efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice de catre specialistii din cadrul UM 0232 Bucuresti care sa analizeze caracteristicile fizico-chimice ale substantelor prezentate pe acest document, identificarea echipamentelor de imprimare si a instrumentelor de scriere pe acest document, in vederea stabilirii daca acest document a fost intocmit la data de 22.01.2014.

Conform raportului de constatare tehnico-stiintifica nr. 36 din 25.04.2014 intocmit de Serviciul Roman de Informatii – Unitatea Militara 0232 Bucuresti s-a concluzionat ca nu se poate stabili daca documentul – contractul de imprumut – a fost intocmit la data de 22.01.2014.

Raportul de constatare tehnico-stiintifica efectuat de Serviciul Roman de Informatii urmeaza a fi inlaturat intrucat SRI nu are competenta sa efectueze constatari tehnico-stiintifice.

Constatarea tehnico-stiintifica este un mijloc de proba prin care se obtine o proba in procesul penal, iar probele in cursul urmaririi penale se strang si se administreaza de organul de urmarire penala. SRI – UM 0232 nu este organ de urmarire penala, specialist in cadrul organelor judiciare sau in afara acestora cum este spre exemplu Institutul National de Expertize Criminalistice pentru a administra probe. (...)

Apararea a depus la dosar si o declaratie notariala a numitului Scwartzenberg Emilian.

Cu toate ca este o declaratie extrajudiciara, inscrisul ofera unele date ce se impun a fi reliefate, cu atat mai mult cu cat parchetul, in cuprinsul rechizitoriului, desi nu constituie obiectul cauzei arata ca sub aspectul vinovatiei 'este evident ca Emilian Schwartzenberg cunostea faptul ca Mazare Radu era primarul Constantei si este evident ca stia ca, avand in vedere aceasta calitate, nu poate avea intalniri private cu oameni de afaceri care intentioneaza sa participe la licitatie. In acelasi timp, este evident ca Emilian Schwartzenberg stia ca edilul nu poate primi sume de bani de la acesti oameni de afaceri cu titlu de onorariu. In consecinta, actionand in acest mod, inculpatul Emilian Schwartzenberg a realizat elementul material al infractiunii retinute in sarcina sa'.

Este evident ca Emilian Schwartzenberg nu este inculpat in cauza pentru ca procurorul sa-i stabileasca vinovatia si sa concluzioneze ca a realizat elementul material al infractiunii retinute in sarcina in prezenta cauza.

Astfel, in declaratia notariala Emilian Schwartzenberg a mentionat in esenta ca nu a fost implicat in nici un mod in derularea proiectului privind Campusul social Henri Coanda; nu a participat la intalniri private sau de alta natura, nici cu Mazare Radu Stefan, nici cu Morgenstern Avraham si nici cu alte persoane la care sa discute ori sa se stabileasca aspecte referitoare la contractul de construirea a Campusului social Henri Coanda. Nu a intermediat darea sumei de 175.000 euro si nici a vreunei sume de bani cu titlu de mita si nici cu vreun orice alt titlu in proiectul Henri Coanda sau in legatura cu acesta.

Din firma Melici a efectuat in timp multiple transferuri de bani catre diferite persoane fizice si juridice cu indicatii complete sau sumare. (...)

Nu exista nicio proba a acuzarii care sa ateste ca Emilian Schwartzenberg prin societatea sa Melici Management a primit in contul sau bancar suma de 173.012 euro de la Larton in legatura cu licitatia privind Campusul social Henri Coanda. Nu exista vreo interceptare telefonica inre Morgenstern Avraham si Emilian Schwartzenberg sau declaratia vreunui martor sau inculpat care sa confirme o astfel de imprejurare, o intelegere intre Morgenstern Avraham, Emilian Schwartzenberg, Mazare Radu Stefan referitoare la Campusul social Henri Coanda si primirea banilor de catre Emilian Schwartzenberg, prin transfer bancar, de la Larton.

Exista numai deductii, supozitii care nu pot fundamenta o solutie de condamnare.

Asa cum s-a aratat, proba certa este ca transferul bancar de 173.012 euro catre Melici Management apartinand lui Emilian Schwartzenberg s-a realizat de Larton din disponibilul sau banesc de 1.516.804,32 euro existent si parchetul sa faca dovada certa ca transferul bancar de 173.012 euro catre Melici s-a realizat de Larton exclusiv si direct din suma primita de Larton de la Shapir Structures.

Tot acuzarea sa dovedeasca ca suma de 173.012 euro primita de Melici de la Larton se refera la licitatia privind Campusul social Henri Coanda, intrucat instanta nu identifica astfel de probe. (...)

De asemenea, nu se poate dovedi ca suma de 95.000 euro transferata inculpatului Mazare Radu Stefan de Emilian Schwartenberg are legatura cu licitatia privind Campusul social Henri Coanda, atata vreme cat inculpatii si martorii mentionati au aratat ca in fapt banii reprezentau restituirea unei datorii, iar probatoriile nu pot fi infirmate de acuzare decat prin alte probe cu aceeasi valoare.

Existenta dubiului cu privire la titlul cu care inculpatul a primit suma de bani are drept consecinta lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita si nu poate decat sa profite inculpatului".

Iata ce se retine in sentinta ICCJ:

Inregistrari realizate cu sprijinul SRI

Astfel cum reiese din sentinta pronuntata de Inalta Curte, DNA si-a fundamentat acuzatiile si pe 5 interceptari telefonice purtate intre Radu Mazare si Decebal Fagadau, intre Radu Mazare si Morgenstern Avraham, intre Radu Mazare si "Micky", si altii. Toate aceste interceptari insa, potrivit solutiei ICCJ, "au fost realizate de SRI pe baza unor mandate de siguranta nationala dispuse in temeiul art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala."

Fata de aceasta situatie, Inalta Curte retinand existenta Deciziei nr. 91 din 28 februarie 2018 a Curtii Constitutionale, care a stabilit ca sintagma "aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani" cuprinsa in art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 este neconstitutionala, a decis ca interceptarile respective nu vor fi avute in vedere la solutionarea cauzei, intrucat "au fost realizate de SRI in baza unor mandate de siguranta nationala emise in temeiul unor dispozitii legale neconstitutionale si privesc infractiuni care nu reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale".

In acelasi timp, instanta a retinut ca "cele 5 interceptari telefonice realizate de SRI (...) nu dovedesc ceea ce sustine parchetul, existenta unei intelegeri intre Mazare Radu Stefan si Morgenstern Avraham referitoare la faptul ca societatea Shapir Structures SRL urma sa castige licitatia".

Publicam in continuare in facsimil cele retinute de Inalta Curte privitor la interceptarile realizate de SRI:

Amenda penala pentru ca nu si-au completat declaratiile de avere

"Ambii inculpati si-au deschis personal conturile bancare in Israel, dupa cum au declarat (...) Astfel, este obligatorie consemnare in declaratia de avere a tuturor conturilor, inclusiv a celor detinute in straintate, daca valoarea insumata a acestora depaseste suma de 5.000 euro.

Apararile inculpatilor, in sensul ca nu au fost incunostintati de banca cu privire la transferurile bancare in conturile din Israel nu pot fi retinute.

Astfel cum au verificat soldul conturilor detinute in Romania, inculpatii trebuiau sa verifice si soldul conturilor din Israel pentru ca obligatia de a completa declaratiile de avere cu date reale si complete implica obligatia inculpatilor de a verifica soldul tuturor conturilor deschise pe numele lor.

Intrucat nu au consemnat in declaratiile de avere conturile deschise in Israel si soldul acestora, inculpatii au savarsit infractiunea de fals in declaratii in forma continuata. (facsimil)"