INALTA CURTE INCHIDE DOSARELE DEZGROPATE – S-a facut dreptate, gata cu santajul la alesii Romaniei. Nu mai pot fi judecate dosarele de abuz in serviciu in care DNA calcula prescriptia raportandu-se la data la care se producea ultimul prejudiciu, pentru a le reactiva chiar si la peste 15 ani de la savarsirea faptei. Inalta Curte a decis prin RIL: “Momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie este cel in care s-a produs prima paguba sau s-a obtinut primul folos patrimonial” (Decizia)
Inalta Curte de Casatie si Justitie a motivat o decizie de o importanta majora, cu efecte uriase asupra dosarelor de abuz in serviciu. Este vorba despre decizia prin care a fost solutionat recursul in interesul legii formulat de PICCJ in legatura cu data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale, in cazul infractiunilor simple a caror latura obiectiva presupune producerea unei pagube sau realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp.
Problema a fost solutionata de Completul ICCJ competent sa judece recursul in interesul legii - condus de vicepresedintele Inaltei Curti Iulian Dragomir (foto dreapta) - prin Decizia nr. 5 din 11 februarie 2019, a carei motivare era asteptata de un intreg sistem. Iata ca motivarea a fost publicata in Monitorul Oficial joi, 2 mai 2019, iar Decizia ICCJ, pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate, pune practic punct santajului la alesii Romaniei si la functionarii publici. Asta intrucat Inalta Curte a stabilit ca termenul de prescriptie in cazul infractiunilor de abuz in serviciu curge de la data comiterii primei pagube sau a obtinerii primului folos patrimonial, nu de la data ultimului prejudiciu asa cum calcula DNA pentru a reactiva dosarele chiar si la peste 15 ani de la savarsirea faptei.
Inainte de a prezenta importanta decizie ICCJ, precizam ca ea a fost luata de un complet format din urmatorii judecatori de la Sectia penala, Sectiile civile si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale instantei supreme (vezi facsimil):
-Iulian Dragomir;
-Daniel Gradinaru;-
-Laura Mihaela Ivanovici;
-Eugenia Voicheci;
-Corina Corbu;
-Geanina Cristina Arghir;
-Leontina Serban;
-Alexandra Iuliana Rus;
-Ionut Mihai Matei;
-Luciana Mera;
-Ana Hermina Iancu;
-Lucia Tatiana Rog;
-Maricela Cobzariu;
-Marius Dan Foitos;
-Lavinia Valeria Lefterache;
-Sandel Lucian Macavei;
-Valentin Horia Selaru;
-Dan Andrei Enescu;
-Rodica Aida Popa;
-Nina Ecaterina Grigoras;
-Mihaela Tabarca;
-Rodica Zaharia;
-Mirela Politeanu;
-Gheza Attila Farmathy;
-Madalina Elena Grecu.
ICCJ: “Momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale nu poate fi extins pana la data producerii definitive a pagubei sau pana la data realizarii definitive a folosului patrimonial”
Astfel, ICCJ arata ca in cazul infractiunilor de abuz in serviciu si folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale este cel in care s-a produs prima paguba sau s-a obtinut primul folos patrimonial. Instanta suprema explica faptul ca doar in acest fel sunt intrunite toate conditiile cerute de norma de incriminare pentru existenta infractiunii in configuratia sa tipica, acesta fiind momentul in care fapta savarsita a produs rezultatul cerut de norma de incriminare pentru existenta infractiunii in forma tip. De asemenea, ICCJ subliniaza ca momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale nu poate fi extins pana la data producerii definitive a pagubei sau pana la data realizarii definitive a folosului patrimonial.
Nu in ultimul rand, instanta suprema aminteste dreptul unei persoane care a comis o infractiune de a nu mai fi trasa la raspundere penala daca s-a implinit un termen si obligatia organelor judiciare de a aplica pedeapsa corespunzatoare celui care a savarsit o infractiune intr-un termen rezonabil. In caz contrar, calcularea termenului de prescriptie de la data producerii definitive a pagubei sau de la data realizarii definitive a folosului patrimonial ar presupune prelungirea in mod excesiv, artificial si nejustificat a termenului de prescriptie, dupa momentul la care a incetat actul de conduita care a dat nastere infractiunii. Totodata, Inalta Curte atrage atentia ca daca s-ar accepta calcularea termenului de prescriptie de la data producerii definitive a pagubei sau de la data realizarii definitive a folosului patrimonial instantele s-ar afla in situatia de a nu mai putea judeca faptele comise ori de a putea pronunta o hotarare cu privire la aceasta, pe motiv ca nu s-a produs inca definitiv paguba sau prejudiciul final.
Iata fragmente din Decizia ICCJ pe care o atasam integral la finalul articolului:
„Cu privire la dezlegarea problemei de drept sesizate, Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul competent sa judece recursul in interesul legii retine urmatoarele:
Problema de drept ridicata in recursul in interesul legii, cu care a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie, implica stabilirea datei savarsirii infractiunii, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale, in cazul infractiunilor simple (constand intr-o singura actiune sau inactiune) a caror latura obiectiva presupune producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp, respectiv daca aceasta este data actului de executare sau data finalizarii producerii pagubei/realizarii folosului, ulterioara actului de executare.
Termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru o infractiune incepe sa curga (ca regula) de la data savarsirii infractiunii, astfel incat se impune identificarea momentului la care se considera a fi savarsita o infractiune.
In acest sens, conform dispozitiilor art. 174 din Codul penal, legea stabileste ca: 'Prin savarsirea unei infractiuni sau comiterea unei infractiuni se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la comiterea acestora in calitate de coautor, instigator sau complice.'
Referitor la momentul consumarii infractiunii, s-a aratat ca: 'o infractiune tip se considera consumata atunci cand toate conditiile din continutul incriminarii sunt intrunite, adica atunci cand fapta, in obiectivitatea sa concreta, corespunde perfect obiectivitatii juridice din textul incriminator' (Vintila Dongoroz, Drept penal, Reeditarea editiei din 1939, Asociatia Romana de Stiinte Penale, Bucuresti, 2000, p. 241); 'infractiunea fapt consumat se realizeaza atunci cand activitatea infractionala prezinta toate conditiile cerute de lege pentru existenta infractiunii in configuratia tipica a acesteia. Infractiunea se consuma in momentul in care fapta savarsita produce rezultatul tipic, potrivit legii, pentru existenta infractiunii in forma tip' (Costica Bulai, Bogdan N. Bulai, Manual de drept penal, Partea generala, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 438); 'consumarea infractiunii are loc in momentul in care sunt intrunite toate elementele constitutive ale acesteia, cu alte cuvinte atunci cand se realizeaza o perfecta coincidenta intre fapta concret savarsita de autor si modelul-tip descris in norma de incriminare' (Florin Streteanu, Tratat de drept penal, Partea generala, volumul I, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 666).
Asadar, data la care se considera savarsita o infractiune (implicit momentul de la care incepe sa curga, ca regula, termenul de prescriptie a raspunderii penale raportat la aceasta) este data de la care fapta concret comisa dobandeste relevanta penala, dupa caz: momentul consumarii sau chiar si momentul de la care se poate retine comiterea tentativei respectivei infractiuni. In acest ultim caz, desigur, sunt avute in vedere doar ipotezele incriminarilor in raport cu care tentativa este posibila si (in plus) relevanta penal (incriminata/pedepsibila) — caci in art. 174 din Codul penal legiuitorul se refera la '(...) faptele pe care legea le pedepseste (...) ca tentativa'.
Totodata, art. 154 din Codul penal prevede termenele de prescriptie a raspunderii penale, stabilind ca aceste termene incep sa curga de la data savarsirii infractiunii:
-in cazul infractiunilor continue, termenul curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii;
-in cazul infractiunilor continuate, de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni, iar in cazul infractiunilor de obicei, de la data savarsirii ultimului act;
-in cazul infractiunilor progresive, termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data savarsirii actiunii sau inactiunii si se calculeaza in raport cu pedeapsa corespunzatoare rezultatului definitiv produs.
Dupa cum se poate observa, momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale este in directa legatura cu calificarea concreta a faptei, deci cu stabilirea naturii juridice a infractiunii ca fiind simpla, continua, continuata sau progresiva.
Obiectul prezentului recurs in interesul legii vizeaza exclusiv infractiunile simple ce constau intr-o singura actiune sau inactiune, care prezinta particularitatea producerii unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp. Drept urmare, pentru a stabili data savarsirii acestei infractiuni, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale, Inalta Curte de Casatie si Justitie are in vedere doar acest tip de infractiune.
In ceea ce priveste calificarea infractiunilor de inselaciune comise prin mai multe acte materiale, la care se refera unele dintre hotararile definitive atasate prezentului recurs in interesul legii, aceasta a fost stabilita in functie de particularitatile fiecarei cauze in parte, nefiind rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca in acest recurs in interesul legii sa stabileasca daca, in spetele citate, incadrarea juridica a faptelor a fost sau nu corecta si care dintre formele unitatii infractionale ar fi trebuit retinute.
Data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale, in cazul infractiunilor simple a caror latura obiectiva presupune producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp, va fi stabilita in urma analizei argumentelor logico-juridice care au determinat statuarea unei anumite date a inceperii termenului de prescriptie a raspunderii penale in cazul altor forme ale unitatii de infractiuni. In consecinta, pentru identificarea datei de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunii simple, Inalta Curte va analiza modul de reglementare a acestuia si ratiunea pentru care legiuitorul a ales una sau alta dintre solutiile prevazute de cod in cazul altor forme ale unitatii infractionale.
Deosebirile existente intre infractiunea simpla si infractiunea continua, continuata si progresiva, chiar si atunci cand aceasta presupune producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp, sunt evidente:
a) infractiunea simpla, sub raport obiectiv, se caracterizeaza printr-o activitate unica, ce produce rezultatul tipic si nu cunoaste un moment al epuizarii distinct de cel al consumarii, infractiunea fapt epuizat fiind posibila doar la infractiunile continue, continuate, progresive si la cele de obicei (V. Dongoroz, Drept penal, Bucuresti, 2000, pag. 244, reeditare curs 1939; V. Papadopol, Formele unitatii infractionale in dreptul penal roman, Bucuresti 1992, pag. 34; C. Bulai, Manual de drept penal, Bucuresti 1999, pag. fila 411, C. Mitrache, Drept penal roman, Bucuresti 1994, pag. 109);
b) infractiunea continua implica o continuitate la nivelul actiunii sau al inactiunii care constituie elementul material al laturii obiective, in timp ce in cazul infractiunilor simple care produc pagube succesive sau genereaza foloase patrimoniale succesive nu exista o asemenea continuitate. In cazul primei infractiuni, subiectul insusi lasa sa continue actul de conduita. Tocmai in considerarea faptului ca subiectul are posibilitatea de a pune capat actului sau de conduita, dar alege sa lase sa ii continue efectele, legiuitorul a stabilit, potrivit art. 154 alin. (3) din Codul penal, ca, in cazul infractiunilor continue, termenul de prescriptie a raspunderii penale curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii;
c) infractiunea continuata presupune, potrivit art. 35 alin. (1) din Codul penal, savarsirea la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni. Infractiunea continuata, cauza de majorare a pedepsei, implica o reiterare a actiunii sau a inactiunii, spre deosebire de infractiunile examinate in prezentul recurs in interesul legii, care presupun numai o producere succesiva a pagubei ori o obtinere succesiva a folosului patrimonial. In considerarea repetarii actului de conduita intr-o forma care intruneste toate elementele de tipicitate ale unei infractiuni, conform art. 154 alin. (3) din Codul penal, in cazul infractiunilor continuate, termenul de prescriptie a raspunderii penale curge de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;
Spre deosebire de infractiunea continuata, in cazul infractiunilor simple care produc pagube succesive sau genereaza foloase patrimoniale succesive, nu exista actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni savarsite la diferite intervale de timp si in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale.
d) partea generala a Codului penal nu cuprinde nicio dispozitie privitoare la infractiunea progresiva. In partea speciala a Codului penal sunt incriminate infractiuni progresive, iar elementele de tipicitate ale acestei forme a unitatii infractionale au fost identificate prin analiza continutului lor si generalizarea elementelor comune.
Astfel, infractiunea progresiva este definita ca fiind infractiunea a carei latura obiectiva, dupa ce a atins momentul consumarii corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica progresiv, fie prin agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare, corespunzatoare unei infractiuni mai grave. In acest caz, rezultatul infractiunii se amplifica in timp, desi actul de conduita al subiectului a incetat. Spre deosebire de infractiunea continua, la care subiectul, avand posibilitatea sa puna capat conduitei sale, nu o face, in cazul infractiunii progresive rezultatul se amplifica in timp, de regula independent de vointa subiectului. Elementul material al infractiunii progresive este identic cu acela al infractiunii de baza, constand in actiunea sau inactiunea constitutiva a acesteia.
Pentru ca amplificarea rezultatului sa dea nastere infractiunii progresive este necesar, pe de o parte, ca posibilitatea amplificarii urmarilor sa rezulte din cuprinsul textului de incriminare si, pe de alta parte, ca rezultatul amplificat sa atribuie faptei care l-a produs o incadrare juridica deosebita, mai grea decat aceea pe care i-o conferea rezultatul initial.
Potrivit art. 154 alin. (3) din Codul penal, in cazul infractiunii progresive, termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data savarsirii actiunii sau inactiunii, dar se calculeaza in raport cu pedeapsa corespunzatoare rezultatului definitiv produs.
In concluzie, fata de cele ce preceda, prin dispozitiile art. 154 din Codul penal, legiuitorul a stabilit data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale, in cazul unor forme ale unitatii infractionale, atat in raport cu conduita subiectului, cat si cu intrunirea elementelor de tipicitate ale infractiunii (data ultimului act de executare in cazul infractiunilor continuate, data la care conduita a incetat in cazul infractiunii continue si data la care conduita a produs primul rezultat de natura sa incadreze fapta in ilicitul penal, in cazul infractiunii progresive).
Desi nu implica incadrarea juridica intr-o alta infractiune, mai grava, infractiunile simple care produc pagube succesive sau genereaza foloase patrimoniale succesive, intr-un interval de timp, prezinta asemanari cu infractiunile progresive, prin amplificarea urmarii produse, care poate determina retinerea unei forme agravate (cu titlu de exemplu, incidenta dispozitiilor legale privitoare la faptele care au produs consecinte deosebit de grave — art. 256 din Codul penal pentru infractiunea de inselaciune si art. 309 din Codul penal pentru infractiunea de abuz in serviciu).
Aceasta perspectiva este apropiata de modul in care fostul Tribunal Suprem a inteles sa interpreteze notiunea de 'data a savarsirii infractiunii'. Astfel, prin Decizia de indrumare nr. 1 din 20 iunie 1987 a Plenului Tribunalului Suprem, s-a stabilit ca, in cazul infractiunilor cu urmari progresive ori ale caror consecinte nu se produc imediat dupa executarea actiunii sau inactiunii de catre autor, instantele care au considerat ca 'data savarsirii infractiunii este aceea a producerii rezultatului, cand elementele constitutive ale faptei penale sunt in intregime intrunite', nu au interpretat corect legea, intrucat 'fapta trebuie considerata savarsita la data executarii actiunii sau inactiunii ce caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii, indiferent de momentul producerii rezultatului'.
Prin aceeasi decizie s-a stabilit ca: 'In cazurile cand legea penala prevede ca anumite efecte juridice se produc in raport cu data savarsirii infractiunii, prin aceasta expresie se intelege data actului de executare ce caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii, iar nu data consumarii acesteia prin producerea rezultatului.'
Este important de precizat aici ca, spre deosebire de ipoteza avuta in vedere de fostul Tribunal Suprem, care viza infractiunile cu urmari progresive, in care exista o prima actiune care permitea tragerea la raspundere penala a persoanei vinovate si, implicit, curgerea termenului de prescriptie a raspunderii penale de la data executarii actiunii sau inactiunii ce caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii, in cazul infractiunilor a caror latura obiectiva implica producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp si pentru care nu este incriminata tentativa, data actiunii sau inactiunii nu se poate identifica cu data savarsirii infractiunii si, in egala masura, cu momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale, in conditiile in care, la acest moment, nu exista o infractiune aflata cel putin in faza unei tentative pedepsibile.
In consecinta, in cazul infractiunilor de: abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 din Codul penal, folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane, prevazuta de art. 301 din Codul penal, momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale este cel in care s-a produs prima paguba sau s-a obtinut primul folos patrimonial, intrucat doar atunci sunt intrunite toate conditiile cerute de norma de incriminare pentru existenta infractiunii in configuratia sa tipica, acesta fiind momentul in care fapta savarsita a produs rezultatul cerut de norma de incriminare pentru existenta infractiunii in forma tip.
Prin urmare, atunci cand infractiunea comisa este o infractiune de rezultat sau de pericol concret, daca, in caz concret, urmarea tipica (corespunzatoare stadiului de infractiune consumata) se produce la o oarecare distanta in timp fata de momentul desfasurarii (si incetarii comiterii) elementului material, momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale este momentul consumarii (data producerii primei urmari relevante penal/primul moment de la care fapta se poate incadra juridic drept infractiune).
Momentul de debut al curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale nu poate fi extins pana la data producerii definitive a pagubei sau pana la data realizarii definitive a folosului patrimonial.
In primul rand, astfel cum s-a aratat anterior, potrivit art. 154 din Codul penal, curgerea termenului de prescriptie este legata de data actului de conduita, or infractiunea simpla nu cunoaste un moment al epuizarii, distinct de cel al consumarii, infractiunea fapt epuizat fiind posibila doar la infractiunile continue, continuate, progresive si la cele din obicei.
Pe de alta parte, avand in vedere natura institutiei prescriptiei penale, care presupune, in primul rand, un drept al unei persoane care a comis o infractiune, aceasta beneficiind de posibilitatea de a nu mai fi trasa la raspundere penala daca s-a implinit un termen si, in al doilea rand, faptul ca aceasta institutie de drept penal instituie o obligatie de rezultat in sarcina statului, reprezentat prin organele judiciare, de a stabili raspunderea penala si de a aplica pedeapsa corespunzatoare celui care a savarsit o infractiune, intr-un termen rezonabil, nu poate fi acceptat punctul de vedere, care propune calcularea termenului de prescriptie de la data producerii definitive a pagubei sau de la data realizarii definitive a folosului patrimonial, intrucat acest lucru ar presupune prelungirea in mod excesiv, artificial si nejustificat a termenului de prescriptie, dupa momentul la care a incetat actul de conduita care a dat nastere infractiunii.
In aceste conditii, prin calcularea termenului de prescriptie de la data producerii definitive a pagubei sau de la data realizarii definitive a folosului patrimonial, s-ar admite ca in cazul infractiunilor simple legiuitorul a dorit sa instituie un tratament mai putin favorabil decat cel aplicabil infractiunii progresive (tip) care, in principiu, presupune schimbarea incadrarii juridice dintr-o infractiune initiala mai usoara intr-o infractiune mai grava.
In alta ordine de idei, daca s-ar accepta solutia propusa de parchet, instanta ar putea fi impiedicata sa judece fapta comisa sau sa pronunte o hotarare cu privire la aceasta, pe considerentul ca pana la data judecatii nu s-a finalizat integral procesul de amplificare a urmarii imediate (de pilda, ca nu s-a produs inca definitiv paguba/prejudiciul final), cu alte cuvinte, pe motiv ca procesul de amplificare (progresiva) a urmarii imediate a infractiunii este inca in curs de desfasurare.
In concluzie, se constata ca, in cazul infractiunilor ce constau intr-o singura actiune sau inactiune si a caror latura obiectiva implica producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp, data savarsirii infractiunii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale nu poate fi alta decat momentul aparitiei primei pagube ori al obtinerii primului folos necuvenit, acest moment fiind cel care permite incadrarea faptei comise drept infractiune.
Prin urmare, avand in vedere obiectul sesizarii, in considerarea celor expuse, in interpretarea si aplicarea art. 174, cu referire la art. 154 alin. (2) teza I din Codul penal, se va stabili ca:
Prin data savarsirii infractiunii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor simple a caror latura obiectiva implica producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp se intelege momentul aparitiei primei pagube ori al obtinerii primului folos necuvenit.
Inalta Curte de Casatie si Justitie in numele legii decide:
Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in interpretarea si aplicarea art. 174, cu referire la art. 154 alin. (2) teza I din Codul penal, stabileste ca:
Prin data savarsirii infractiunii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor simple a caror latura obiectiva implica producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp se intelege momentul aparitiei primei pagube ori al obtinerii primului folos necuvenit”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Baran Gheorghe 3 May 2019 19:05 +14
# Gilu 3 May 2019 19:33 +1
# DODI 3 May 2019 20:01 +9
# Crina 3 May 2019 20:19 0
# visu 3 May 2019 22:57 +3
# Any 4 May 2019 00:57 +3
# TIPA 4 May 2019 13:28 +1
# TIPA 4 May 2019 13:37 0
# Baran Gheorghe 4 May 2019 17:12 0
# TIPA 4 May 2019 13:38 0
# TIPA 4 May 2019 13:42 0
# TIPA 4 May 2019 13:51 +1
# TIPA 4 May 2019 13:56 0
# TIPA 4 May 2019 13:59 0
# SPARTAKUS 4 May 2019 14:00 +3
# TIPA 4 May 2019 14:01 0
# Av.TIPA 4 May 2019 14:09 -1
# TIPA 4 May 2019 14:13 +1
# Faracatuse 4 May 2019 23:17 0
# Scrie opinia ta 8 May 2019 19:19 0