Inregistrarile agentilor SRI efectuate in procesele penale nu sunt probe legale

Scris de: Av. Gabriela GHITA – Baroul Bucuresti

27.05.2010 08:49
Vizualizari: 18148

Avocatul Gabriela Ghita, fost procuror general adjunct al Romaniei (foto), a efectuat un material juridic cu aplicabilitate intr-o serie de cazuri penale aflate pe rol, asupra problemei legalitatii inregistrarilor audio realizate de agenti ai Serviciului Roman de Informatii si folosite cu precadere de catre procurorii de la DNA, in diferite dosare de coruptie.

Lucrarea strict juridica, releva in esenta faptul ca legea il desemneaza personal pe procuror sa efectueze inregistrarile audio sau da dreptul procurorului sa delege aceasta activitate unui organ de urmarire penala (politist de judiciar). In multe cazuri insa, la dosar ajung inregistrari efectuate de agenti ai SRI (si nu de procuror sau politistul mandatat de acesta), desi agenti serviciului de informatii nu sunt organe de urmarire penala, ci doar specialisti care isi dau concursul la realizarea tehnica a unor inregistrari, obligatia lor fiind doar de a pastra secretul asupra acestor activitati. Avocatul Ghita mai arata ca inregistrarile SRI sunt prin lege documente clasificate, aflate sub regimul legii sigurantei nationale, si prin urmare, in multe cazuri ele nu sunt aratate acuzatilor si avocatilor acestora, ceea ce incalca flagrant dreptul la aparare. Jurisprudenta CEDO a demonstrat ca inregistrarile obtinute nelegal ori cele care invoca a fi secrete pentru acuzati si aparatorii lor, nu pot fi folosite in procesul penal, iar cei care uziteaza de asemenea probe incalca drepturile omului. Publicam in continuare lucrarea de specialitate a avocatului Gabriela Ghita. (R.S.).

 

 

1. Prin proces penal potrivit legii se intelege activitatea organelor judiciare care debuteaza prin rezolutia de incepere a urmaririi penale si se finalizeaza, in sens restrans, prin hotararea definitiva, iar in sens larg prin executarea pedepsei si a masurilor accesorii dispuse de instanta. Pe toata durata procesului penal functioneaza principiul prezumtiei de nevinovatie care impune: ca orice acuzat sa fie considerat nevinovat, in sens restrans pana la dovedirea vinovatiei in cadrul unui proces in care au asigurate toate garantiile si drepturile prevazute de Constitutie, lege si tratatele internationale referitoare la drepturile omului; in sens larg, existenta cailor extraordinare de atac determina a fortiori consecinta ultraactivarii (prezervarii) prezumtiei de nevinovatie si ulterior pronuntarii unei hotarari definitive de condamnare, situatie in care se creeaza si este justificata o noua institutie juridica, prezumtia erorii judiciare ; nu mai putin, prin posibilitatea adresarii partii nemultumite la CEDO cu corolarul obligatiei statului de luare a masurilor pozitive de remediere a incalcarilor drepturilor omului, inclusiv repunerea in discutie a vinovatiei si redeschiderea procesului penal (vezi cauzele Calmanovici impotriva Romaniei si Samoila si Cionca impotriva Romaniei) in cazul constatarii incalcarii unuia din drepturile garantate de Conventia europeana, este confirmata dualitatea perpetua prezumtie de nevinovatie vs. eroare judiciara.

Pentru aceste motive, se impune a se constata ca toate garantiile prevazute de lege in favoarea acuzatului functioneaza de plin drept inclusiv cauze referitoare la masuri preventive sau accesorii, cauza care este o componenta a procesului penal.

Pe cale de consecinta, in conformitate cu disp. art. 301 – 302 C.p.p., instanta are obligatie de a analiza si a se pronunta inclusiv si prevalent asupra exceptiilor invocate, intre care exceptia nerealitatii, neregularitatii si nulitatii absolute a mijloacelor de proba invocate de organul de urmarire penala, constand in interceptari si inregistrari de imagini sau/si convorbiri ori comunicari.

2. Sectiunea V1 din C.p.p. cuprinde art. 91 ind. 2, intitulat Organele care efectueaza interceptarea si inregistrarea care, la alin. (1) impune astfel :

(1) Procurorul procedeaza personal la interceptarile si inregistrarile prevazute in art. 91^1 sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala. Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari sunt obligate sa pastreze secretul operatiunii efectuate, incalcarea acestei obligatii fiind pedepsita potrivit Codului penal.

Rezulta astfel ca, in terminis, legea procesual penala instituie – ca garantii exprese pentru realitatea, autenticitatea si originalitatea interceptarilor si inregistrarilor ca acestea sa fie efectuate personal de procuror sau de organul de cercetare penala delegat expres de procuror in acest scop.

In acest sens, opereaza principiul latin Aut Caesar Aut Nihili (Ori Cezar ori nimeni), in sensul ca abilitarea/dreptul procesual de a efectua interceptari si inregistrari apartine numai procurorului sau organului de cercetare penala delegat de procuror si nimanui altcineva.

In conformitate cu disp. art. 91 C.p.p., este obligatoriu ca in cuprinsul oricarui act de procedura sa fie indicate, intre altele :

a) data si locul unde este incheiat, ora la care a inceput si ora la care s-a terminat incheierea procesului-verbal;

b) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;

Pentru aceste motive, se impune a se constata ca legea procesuala impune ca interceptarile si inregistrarile de convorbiri sau comunicari sa fie efectuate numai de procuror sau de organul de cercetare penala delegat de procuror si de nimeni altcineva, iar indeplinirea obligatiei prev. de art. 91 ind. 2 C.p.p. trebuie dovedita prin procesul verbal prev. de art. 91 C.p.p. In prezenta cauza, se constata ca pentru nici una dintre interceptarile si inregistrarile prezentate de organul de cercetare penala nu exista dovada efectuarii acestora in conformitate cu prevederi exprese, explicite si imperative ale Codului de procedura penala. In aceasta situatie, se impune – ca urmare – constatarea incidentei disp. art. 64 alin. ultim C.p.p., care interzic utilizarea in procesul penal a probelor care au fost obtinute ilegal.

Pe cale de consecinta, cat timp art. 64 C.p.p. nu face nici o distinctie, utilizarea mijloacelor de proba nelegale este interzisa in orice proces penal, inclusiv in cauzele avand ca obiect cereri incidente sau accesorii .

3. Sub aspectul eventualitatii efectuarii interceptarilor si inregistrarilor de convorbiri, comunicari sau imagini de catre S.R.I., institutie care ar fi abilitata in acest sens, printr-o hotarare strict secreta a C.S.A.T., invederam numeroasele hotarari de condamnare a Romaniei de catre CEDO (de exemplu, Rotaru impotriva Romaniei, Dumitru Popescu nr. 2 impotriva Romaniei) in care s-a stabilit ca legea de functionare a SRI (lege preconstitutionala) incalca drepturile si libertatile fundamentale prevazute in Conventia europeana.

Mai mult, in hotararea Dumitru Popescu nr. 2 impotriva Romaniei s-a statuat expres ca interceptarile si inregistrarile efectuate in baza Legii sigurantei nationale sunt contrare drepturilor garantate de Conventie.

Pe de alta parte, chiar daca s-ar admite de principiu ca interceptarile si inregistrarile efectuate de S.R.I. ar fi reale, autentice sau originale, urmeaza a se constata ca, in acest caz, S.R.I. a fost si a ramas, exclusiv, institutia chemata sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari, iar specialistii S.R.I. sunt tocmai acele persoane chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari, a caror obligatie este aceea de pastrare a secretului profesional si nimic mai mult.

Cat priveste persoanele sau personalul chemat sa dea concurs tehnic la interceptari sau inregistrari, legea procesual penala si legea speciala (O.u.G. nr. 43/2002, republicata) interzic ca acestora sa li se poata delega sau acestia sa-si insuseasca atributii de organ de urmarire penala.

Pentru aceste considerente, se impune constatarea ca interceptarile si inregistrarile prev. de art. 91 ind. 1 – 91 ind. 6 C.p.p. nu pot fi efectuate decat de procuror sau de un ofiter de politie judiciara delegat expres de procuror .

4. Deoarece in cauza nu exista

(i) dovada delegarii de catre procuror a efectuarii interceptarilor si inregistrarilor de catre un ofiter de politie judiciara

(ii) dovada efectuarii de catre organul de cercetare penala delegat de procuror a interceptarilor si inregistrarilor in conformitate cu disp. art. 91 ind. 2 C.p.p., se impune constatarea ca interceptarile si inregistrarile care nu au fost efectuate de organul de cercetare penala din dispozitia procurorului nu puteau fi efectuate decat de procuror astfel cum expres prevede norma procesual penala.

Urmeaza a se constata ca ne aflam in prezenta unui caz de participare obligatorie a procurorului potrivit legii, situatie in care este incidenta nulitatea absoluta prevazuta expres de art. 197 alin. 2 fraza II-a, nulitate care nu poate fi inlaturata sau acoperita in nici un mod .

Pentru aceste motive, se impune a se constata ca – si sub acest aspect - interceptarile si inregistrarile efectuate in cauza sunt lovite de nulitatea absoluta, care nu poate fi inlaturata sau acoperita in nici un mod .

Singura situatie in care ar fi putut fi inlaturata nulitatea absoluta a interceptarilor si inregistrarilor cauzei era aceea in care interceptarile sau/si inregistrarile ar fi fost efectuate de un ofiter de politie judiciara din dispozitia expresa a procurorului.

II. Prin disp. alin. 3 si alin ultim ale art. 91 ind. 3 C.p.p., intitulat Certificarea inregistrarilor, sunt impuse urmatoarele conditii de regularitate a interceptarilor si inregistrarilor utilizate ca probe in procesul penal, conditii care constituie o parte din garantiile de loialitate a urmaririi penale:

(3) La procesul-verbal se ataseaza, in plic sigilat, o copie a suportului care contine inregistrarea convorbirii. Suportul original se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, si va fi pus la dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine inregistrarea convorbirii si copii de pe procesele-verbale se pastreaza la grefa instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei.

(7)Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitiva, suportul original si copia acestuia se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii. Dupa arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate poate fi consultat sau copiat numai in conditiile prevazute in art. 91^2 alin. 5, cu incuviintarea prealabila a presedintelui instantei.

Se constata ca legea procesual penala, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 356/2006, impune - ca garantie pentru asigurarea realitatii si autenticitatii interceptarilor si inregistrarilor – tinerea la dispozitia instantei a suportului original al interceptarilor si inregistrarilor prezentate de organul de urmarire penala .

Se constata ca legea procesuala, in terminis, cunoaste si face distinctie intre doua notiuni (institutii) juridice:

(i) suportul original

(ii) copia suportului original.

D.p.d.v. istoric, cerinta suportului original a comportat nuantari, pana la modificarea C.p.p. intervenita prin Legea nr. 356/2006 fiind mai degraba o conditie de tehnica a operatiunilor de interceptare si inregistrare.

Odata cu modificarea legii procesual penale prin Legea nr. 356/2006, cerinta suportului original a devenit o cerinta/conditie expresa de legalitate, devenind o institutie juridica de sine statatoare.

Pe de alta parte, textul art. 91 ind. 3 C.p.p. prevede, clar si explicit, ca instantei i se transmite o copie a suportului original, consecinta fiind ca ceea ce se afla in posesia instantei nu este altceva decat ceea ce legea prevede in mod explicit, adica o copie, iar nu un original.

Din considerente oculte, care tin de manipularea frauduloasa a probelor in scopul inducerii in eroare a instantelor, DNA refuza sa puna la dispozitia partilor, a instantelor si a expertilor suporturile originale ale interceptarilor si inregistrarilor, finalitatea urmarita fiind ascunderea detinerii de catre DNA a echipamentelor de interceptare, inregistrare si prelucrare a inregistrarilor (echipamente detinute potrivit art. 15 ind. 1 din O.u.G. nr. 43/2002), ascunderea denaturarii interceptarilor si inregistrarilor (prin metoda colajelor) in scopul punerii in opera a inscenarilor judiciare .

In acest sens, invederam (cu titlu de exemplu) cauzele “Dolenchi si David vs.

DNA” si “Bolocan vs. DNA”, cauze in care DNA a refuzat sa puna la dispozitia instantelor originalele suporturilor inregistrarilor invocate de organul de urmarire penala.

Pe cale de consecinta, inexistenta suporturilor originale ale interceptarilor si inregistrarilor invocate ca probe de DNA si refuzul permiterii accesului partilor si instantelor la suporturile originale, cat timp cerinta existentei suporturilor originale constituie o conditie legala imperativa de valabilitate a interceptarilor sau/si inregistrarilor prezentate ca probe, determina nulitatea absoluta a interceptarilor si inregistrarilor si sub acest aspect. In acest sens, invederam hotararile CEDO in multiple cauze, ultima dintre acestea fiind cauza Natunen vs. Finlanda.

III. Potrivit disp. art. 91 ind. 6 C.p.p., intitulat Verificarea mijloacelor de proba, este prevazut, ca garantie impotriva alterarii si denaturarii probelor (interceptari si inregistrari), ca Mijloacele de proba prevazute in prezenta sectiune pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu.

Este de principiu ca expertizarea mijloacelor de proba “tehnice” (interceptari si inregistrari) nu se poate efectua decat si numai pe suporturi originale.

Pe cale de consecinta, cat timp organul de urmarire penala refuza sa puna la dispozitia partilor si a instantelor originalele suporturilor interceptarilor si inregistrarilor invocate in acuzare, se impune constatarea impiedicarii deliberate de catre organul de urmarire penala chiar si a posibilitatii constatarii denaturarii probelor utilizate in acuzare.

Pentru aceste motive, in conformitate cu statuarile CEDO privind admisibilitatea prezumtiilor, in situatia in care DNA refuza sa puna la dispozitia partilor, instantelor si expertilor originalele suporturilor interceptarilor si inregistrarilor, se impune constatarea denaturarii deliberate a mijloacelor de proba de catre organul de urmarire penala in scopul punerii in opera a unor inscenari judiciare, urmare a unor comenzi oculte”.

 

 

 

PS – Cei care doresc sa adreseze intrebari avocatului Gabriela Ghita o pot face la rubrica de comentarii sau ii pot adresa mesaje scrise la adresa de e-mail: [email protected]

Comentarii

# Radulescu Roxana date 16 August 2011 20:42 +1

Doamna avocat Gabriela Ghita as vrea sa va adresez urmatoarea intrebare : Autorizatiile de ascultare a telefonului mobil sunt valabile in Instanta daca nu au incheierea de sedinta atasata ?

# petre corneliu date 14 September 2011 15:58 0

In mod similar am facut un material juridic in dosarul nr.5206/2/2011 privind pe Scaletchi Florentin , care se judeca maine, 15.09.2011 la Curtea de Apel Bucuresti /Sectia a I-a pen., material cu aplicabilitate generala pentru orce dosar penal .si care va genera f.f.f. probleme multor magistrati.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii