NENOROCIRILE BINOMULUI, TINUTE LA SECRET – AMR si UNJR cer CSM sa declasifice si sa publice anexele raportului Inspectiei Judiciare privind implicarea SRI in anchetele procurorilor. Andreea Ciuca: „Dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare pot fi facute pres printr-o 'cooperare' dincolo de lege intre parchete si serviciile de informatii”. Dana Girbovan: „Protocoalele au fost bombe la temelia statului de drept” (Scrisoarea)

Scris de: Valentin BUSUIOC

06.06.2019 16:38
Vizualizari: 3363

Desecretizarea Protocolului PICCJ-SRI din 2009 nu a rezolvat in totalitate cazul nevralgic al nenorocirilor comise de procurori mana-n mana cu ofiterii de informatii. O mare problema care a ramas nesolutionata o reprezinta cele (atentie!) 19 anexe la Raportul Inspectiei Judiciare privind modalitatea de aplicarea a protocolului – anexe tinute la secret chiar si in ziua de azi.


De aceea, Asociatia Magistratilor din Romania si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania – conduse de judecatoarele Andreea Ciuca (foto stanga), respectiv Dana Girbovan (foto dreapta)solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa faca demersuri urgente pentru declasificarea si publicarea tuturor celor 19 anexe la Raportul Inspectiei Judiciare privind modalitatea de aplicarea a protocolului de cooperare dintre PICCJ si SRI din 2009.

Solicitarea celor doua ONG-uri vine dupa ce pe 30 mai 2019, ca raspuns la cererea acestora de comunicarea a raportului Inspectiei Judiciare si a anexelor la acestea, CSM a comunicat ca „documentele mentionate au forma clasificata cu grad de secretizare 'strict secret' de la unitatile emitente (respectiv parchete, SRI)”.

AMR si UNJR au subliniat ca actualul lor demers le continua eforturile incepute inca din 2015, prin care cele doua asociatii profesionale au scos la iveala nelegala interferenta a serviciilor secrete in procedurile judiciare.

De asemenea, asociatiile judecatoarelor Ciuca si Girbovan isi bazeaza argumentatia chiar pe cele mai importante pasaje din Decizia CCR nr. 26/2019, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat total neconstitutional Protocolul PICCJ-SRI din 2009 si partial neconstitutional pe cel din 2016.

Am aratat si in trecut si repet: dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare nu pot fi decat subrezite sau de-a dreptul facute pres printr-o 'cooperare' dincolo de lege, prin echipe mixte ori raportari reciproce, intre parchete si serviciile de informatii, actiuni in legatura directa cu dosare penale, dar despre care nu stiau decat semnatarii protocoalelor. Este acum randul Consiliului Superior al Magistraturii sa isi indeplineasca rolul constitutional si sa faca absolut toate demersurile pentru desecretizarea anexelor la raportul Inspectiei Judiciare vizand aplicarea protocoalelor secrete”, a declarat Andreea Ciuca.

Toate aceste hotarari, protocoale, acte secrete care au afectat procedurile judiciare, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sau competentele constitutionale ale judecatorilor si procurorilor au fost bombe puse la temelia statului de drept. Justitia nu poate fi administrata dupa acte secrete, asa cum era in perioada comunista. Daca se doreste cu adevarat independenta justitiei, atunci toate institutiile trebuie sa faca demersurile necesare pentru ca nici un act ce priveste justitia sa nu ramana secret. Abia atunci vom putea vorbi despre o justitie independenta. Restul e demagogie si populism electoral”, a adaugat Dana Girbovan.

Scrisoarea integrala AMR-UNJR:

Avand in vedere raspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicat prin e-mail in data de 30.05.2019, la solicitarea formulata de Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), prin adresa nr. 82/29.05.2019, inregistrata la CSM sub nr. 10564/29.09.2019, in care s-a mentionat ca, potrivit adresei nr. 2/10564/2019 a Compartimentului de documente clasificate de la nivelul CSM, anexele (19) la Raportul Inspectiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 privind “modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in anul 2009, declasificat si reinregistrat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sub nr. 884/C/29.03.2018”, sunt clasificate la nivel strict secret, de catre emitentul Inspectia Judiciara, astfel ca ele nu pot fi transmise,

Avand in vedere continuarea raspunsului Consiliului Superior al Magistraturii, comunicat prin e-mail in data de 30.05.2019, potrivit caruia, dupa consultarea Inspectiei Judiciare, a rezultat ca documentele mentionate au forma clasificata cu grad de secretizare “strict secret” de la unitatile emitente (respectiv parchete, S.R.I.),

Solicitam Consiliului Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei justitiei, calitate consacrata si garantata prin art. 133 alin. 1 din Constitutie, sa intreprinda, de urgenta, demersurile avand ca finalitate declasificarea si publicarea celor 19 anexe la Raportul Inspectiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 privind “modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in anul 2009, declasificat si reinregistrat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sub nr. 884/C/29.03.2018”.

In sustinerea solicitarii noastre indreptatite – prin raportare la scopul statutar, de reprezentare a drepturilor si intereselor magistratilor, ceea ce implica, in mod necesar si esential, apararea independentei acestora si a independentei sistemului judiciar, ca atare -, facem trimitere, in primul rand, la faptul ca, din anul 2015, AMR si UNJR au avut o pozitie constanta cu privire la nelegalitatea interferentei serviciilor secrete in procedurile judiciare, facand o serie de demersuri concrete pentru restabilirea regulilor statului de drept.

Astfel, spre exemplu, intr-o scrisoare din luna martie 2016, adresata Presedintelui Romaniei, in calitatea sa de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, am subliniat ca “este obligatoriu ca societatea romaneasca sa primeasca un raspuns ferm la un subiect care nu a avut niciodata o examinare serioasa, probata in mod corespunzator” – cu referire la faptul ca justitia a fost catalogata in mod public si inacceptabil, ca fiind “camp tactic” pentru serviciile secrete.

Nelegalitatea calificarii anexelor la Raportul Inspectiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 ca fiind documente “strict secrete” reiese, cu evidenta, din faptul ca documentul primar, originar, respectiv Protocolul de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in anul 2009 a fost declasificat, astfel cum s-a mentionat, in mod expres, chiar in titlul raportului Inspectiei Judiciare.

De asemenea, consideram ca sunt deosebit de semnificative, in sustinerea solicitarii noastre, aspectele asupra carora Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 26/16 ianuarie 2019, constatand existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei, pe de-o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului nr.00750 din 4 februarie 2009, precum si de exercitarea, in mod necorespunzator, a controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii.

Invocam, asadar, urmatoarele dezlegari ale instantei constitutionale:

- Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a calificat astfel de protocoale [protocoale de colaborare/ cooperare] ca fiind acte administrative emise sau incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare; in consecinta, ele au caracter extrajudiciar si nu pot fi asimilate cu procedura judiciara in sine, drept care au si o expresie normativa distincta… (par. 148);

- … in ceea ce priveste Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009, incheiat intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, Curtea retine ca art.2, art.3 lit.g), art.6 alin.(1), art.7, art.9, art.16, art.17 alin.(1) si (2) si art.33 alin.(1) din protocol cuprind dispozitii care excedeaza sferei de cuprindere a unui act administrativ normativ, realizand, sub aspect substantial, o modificare implicita a Constitutiei (par. 151);

- Curtea retine ca art.2 din “protocolul de colaborare” mentioneaza expres infractiunile care formeaza obiectul de competenta al Serviciului Roman de Informatii [infractiunile impotriva securitatii nationale, cele de terorism si infractiunile ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale], astfel incat sintagma “infractiuni grave, potrivit legii”, din cuprinsul aceluiasi text, in realitate, adauga la competenta legala a Serviciului Roman de Informatii… (par. 153); … dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, la 1 februarie 2014, s-a renuntat in cuprinsul art.139 alin.(2) [corespondentul fostului art.911 alin.2 din Codul de procedura penala din 1968] la sintagma “infractiune grava”, fara ca protocolul sa fi fost adaptat in mod corespunzator, ceea ce este de natura a confirma faptul ca protocolul a adaugat la lege (par. 153); Curtea observa ca o asemenea norma atributiva de competente in privinta serviciului secret nu putea fi edictata nici macar de Parlament, intrucat ar fi insemnat o redimensionare implicita a art.119 din Constitutie, respectiv a rolului Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (par. 154);

- … la data incheierii protocolului de cooperare analizat, Serviciul Roman de Informatii nu avea atributii de cercetare penala [a se vedea si Decizia nr.51 din 16 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.190 din 14 martie 2016, par.37] si, prin urmare, nu avea calitatea de organ de cercetare penala, activitatea sa marginindu-se la asigurarea unui sprijin tehnic “la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala” (par. 155);

- Curtea retine ca sintagma “echipe operative comune” din art.3 lit.g) al protocolului denota faptul ca reprezentanti ai unor organe ale statului puteau participa activ si nemijlocit in cadrul urmaririi penale, fara ca acestea sa fi avut calitatea de organe de cercetare penala speciale. De asemenea, Curtea constata ca, potrivit art.3 lit.g) din protocol, echipele operative comune urmau “sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor, in vederea documentarii faptelor prevazute la art.2”. Prin existenta unei confuziuni intre atributiile celor doua organe s-a ajuns la intruziunea unui serviciu secret in modul de desfasurare a urmaririi penale. Planurile de actiune, pe baza carora actioneaza echipele operative comune, implica, astfel cum rezulta din denumirea lor, o pozitie concordanta si decizionala a entitatilor care au incheiat protocolul, ceea ce inseamna ca Ministerul Public a cedat o competenta exclusiva a sa ce priveste activitatea judiciara (par. 157).

Prin urmare, analiza obiectiva, completa si profunda a concluziilor Raportului Inspectiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 nu poate fi realizata in lipsa cunoasterii continutului anexelor la acest raport, iar emiterea unor concluzii trunchiate ar incalca grav imperativul garantarii independentei justitiei si, in consecinta, interesul sistemului de justitie, precum si drepturile fundamentale ale cetatenilor acestei tari.

Comentarii

# SPARTAKUS date 6 June 2019 20:21 +15

Printre drepturile legitime pe care le are fiecare cetatean,ar trebui sa figureze accesul la o justitie independenta,cat si cele referitoare la o aparare si securitate juridica.Din nefericire in Romania de cele mai multe ori lipsec procedurile juste si echitabile,care sa garanteze un echilibru a drepturilor partilor in fata instantelor de judecata In consecinta f.multi cetateni sunt trambalati prin salile de judecata,fara sa se poata proba vinovatia unor fapte cu caracter penal.Desi exista un pact internatioanal care consacra in mod expres drepturile omului,in zilele noastre,la noi in tara acest pact nu are nici o valoare!!!!!!

# Corect ! Sa fie publicate in totalitate (pdf) date 7 June 2019 23:13 +2

In plus semnatarii sa dea explicatii legale . :eek:

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii