28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

INTERVIU CU AVOCATUL ION ILIE-IORDACHESCU – Decanul Baroului Bucuresti: "N-a fost sedinta in care eu sa nu iau apararea avocatilor... Un aspect mi-l pot reprosa, ca nu am reusit pana in momentul de fata sa transpun in realitate o competenta pe care mi-am dorit-o foarte mult pentru avocati, cea referitoare la posibilitatea avocatilor de a autentifica actele pe care le redacteaza... Apar fel de fel de doritori care vor sa fie decani sau consilieri, desi nu i-ai vazut vreodata in Decanat"

Scris de: Cristina GHENEA | pdf | print

27 April 2015 11:11
Vizualizari: 9069

Decanul Baroului Bucuresti, avocatul Ion Ilie-Iordachescu (foto), candidat la un nou mandat, a acordat in exclusivitate pentru Lumeajustitiei.ro un amplu interviu, in care a vorbit despre realizarile si esecurile sale ca decan si a comentat punctual situatiile care i-au atras critici din partea avocatilor pe care ii reprezinta. Solidaritatea, contributiile pe care avocatii sunt nevoiti sa le plateasca si transparenta deciziilor luate de Baroul Bucuresti - cel mai mare barou din sud-estul Europei - sunt doar cateva dintre punctele de interes atinse. Avocatul considera ca experienta pe care a acumulat-o in fruntea Baroului il recomanda pentru un nou mandat de decan, in care sa isi continue proiectul: "N-a fost dezbatere pe plan national, sa nu mai vorbim de planul international, la care eu sa nu ma prezint si sa nu-mi impun punctul de vedere. N-a fost sedinta a Consiliului UNBR in care eu sa nu iau apararea avocatilor din Baroul Bucuresti. N-a fost sedinta a Comisiei Permanente, a carui membru sunt, in care sa nu iau apararea Baroului Bucuresti".

Ilie Iordachescu isi reproseaza totusi un lucru: "Conform programului electoral, nu am reusit pana in momentul de fata sa transpun in realitate o competenta pe care mi-am dorit-o foarte mult pentru avocati, cea referitoare la posibilitatea avocatilor de a autentifica actele pe care le redacteaza. Si ma refer in mod deosebit la actele de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie... De ce nu am reusit? Pentru ca in permanenta intampin opozitia celor care in momentul de fata efectueaza asemenea acte. Bineinteles ca in cazul in care ar fi luata in considerare aceasta propunere, Parlamentul ar trebui sa transpuna in legislatie un asemenea amendament. Noi, avocatii, am avut o asemenea competenta, insa pe parcursul vremii am pierdut-o, mai precis, in timpul practicarii avocaturii in perioada comunista".

De asemenea, decanul Baroului Bucuresti a identificat lipsa clientelei in materie civila ca fiind "cea mai mare problema, in momentul de fata": "Odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri, mai ales in materie civila, clientela s-a diminuat extraordinar de mult".


Prezentam in continuare interviul integral realizat de Lumeajustitiei.ro cu decanul Baroului Bucuresti, Ion Ilie-Iordachescu:

Candidati pentru un nou mandat de decan al celui mai mare Barou din tara. Care este principalul motiv pentru care doriti sa va continuati activitatea in aceasta functie?

Motivatia esentiala se refera la imprejurarea ca doresc sa-mi continui programul electoral pe care l-am afisat in primul meu asa-zis mandat. Asta pentru ca, incepand cu 2008, in realitate nu a fost un mandat, ci o perioada de interimat, generata de decesul fostului decan, domnul Iordanescu Cristian.

Aceasta este motivatia care m-a determinat sa candidez din nou. Am transpus in practica toate prevederile proiectului privind mandatul de decan; aceste probleme pe care le-am abordat in respectiva perioada bineinteles ca au fost realizate intr-un procent foarte mare, dar mai sunt multe de realizat in momentul de fata, atat pe plan profesional, cat si pe plan administrativ.

Dupa mine, decanul unui barou trebuie sa fie un bun manager, activitatea sa nu se rezuma numai la protectia profesiei de avocat, ci inclusiv la buna gospodarire, la buna administrare a intregii activitati a Baroului Bucuresti.

Exista voci care spun ca o noua candidatura din partea dumneavoastra este pusa sub semnul intrebarii din cauza ocuparii, deja, a doua mandate. Va rog sa clarificati, pentru colegii dumneavoastra avocati, aceasta chestiune.

Legea profesiei de avocat sustine foarte clar ce se intelege prin mandat. Mandatul, conform legislatiei profesiei de avocat aflate in vigoare, contine patru ani de activitate in calitate de decan. Bineinteles ca cei care au asemenea tendinte, de a critica acest aspect, au interese de natura personala. Va spun clar ca mandatul respectiv trebuia indeplinit pe aceasta perioada, de patru ani, asa cum am anticipat, iar Consiliul Baroului Bucuresti, prin hotarare, a constatat ca primul meu mandat nu a fost de patru ani de zile, ci pe o perioada scurta, fapt generat, cum spuneam, de decesul fostului decan Iordanescu Cristian.

De asemenea, trebuie sa am in vedere si ceea ce au hotarat Comisia de validare si Comisia de solutionare a contestatiilor, care au ajuns la concluzia ca, in realitate, eu nu am avut doua mandate si, in mod corect, au validat depunerea candidaturii mele.

Deci, v-am spus, aceste interpretari sunt contra textului de lege, nu au nimic comun cu legislatia profesiei de avocat, ci sunt afirmatii facute in mod intentionat, pentru ca, probabil, cei care le fac vad in mine un contracandidat destul de puternic si o asemenea situatie impune, din punctul lor de vedere, aceasta atitudine contrara legii.

Daca faceti un bilant al activitatii dumneavoastra de decan al Baroului Bucuresti, care sunt cele mai importante realizari pe care le puteti puncta?

Cele mai mari realizari sunt pe plan legislativ. Am reusit sa mentin statutul legislativ al profesiei de avocat, asa cum este in momentul de fata. Am reusit sa mentin competentele pentru avocati, in asa maniera incat ele sa nu fie preluate de alte profesii. Or, in conditiile in care se inregistreaza o diminuare a atributiilor avocatului, normal ca aceste aspecte se rasfrang asupra veniturilor sale, asupra portofoliului sau de clientela, cu consecinte destul de nefaste, zic eu, asupra activitatii sale.

In alta ordine de idei, pentru ca trebuie sa ma refer si la aceste aspecte, din punct de vedere administrativ am reusit sa consolidez subsolul acestei cladiri, unde isi desfasoara activitatea Baroul Bucuresti, deoarece s-au inregistrat degradari substantiale la stalpii de sustinere, in conditiile in care cei care au analizat structura de rezistenta au considerat ca aceasta cladire trebuie evacuata. Totusi, am mers pe hotararea Adunarii Generale a Baroului Bucuresti, care a dorit o expertizare a structurii de rezistenta existenta in cele doua niveluri de la subsol, iar in urma expertizarii s-a constatat ca trebuie efectuata de urgenta o consolidare a acestor stalpi de rezistenta si, pe cale de consecinta, m-am conformat hotararii Adunarii Generale a Baroului Bucuresti.

Activitatea de consolidare a inceput in mai 2014 si am reusit, in 31 martie 2015, sa finalizam lucrarea respectiva. De asemenea, trebuie sa amintesc ca, in ipoteza in care nu se efectuau aceste lucrari, cladirea trebuia evacuata. Mai mult, unii dintre cei care au realizat expertiza au plecat de la premisa ca este necesar ca, pe parcursul consolidarii, sa evacuam cladirea. Nu am evacuat-o, pentru ca acest lucru presupunea plata unei chirii substantiale in alta locatie.

Totodata, s-au inregistrat, din punct de vedere administrativ, si alte lucrari, cum este inlocuirea invelitoarei de tabla a acoperisului cladirii, precum si a burlanelor si jgeaburilor acestei cladiri.

Sustin ca Baroul Bucuresti, tot din punct de vedere administrativ, s-a preocupat si de repararea, respectiv inlocuirea celor doua lifturi cu care este dotata cladirea, in conditiile in care ISCIR-ul nu a mai fost de acord ca acestea sa functioneze. Deci, in momentul de fata, acestea functioneaza in conditii foarte bune.

Am facut o precizare, de la bun inceput, cu privire la faptul ca m-am preocupat in mod deosebit de legislatia profesiei de avocat. Vreau sa va spun ca si in momentul de fata sunt amendamente pe care le-am formulat in legatura cu protectia penala a avocatilor, amendamente care sunt pe rolul Parlamentului Romaniei, si sper ca, in viitor, Parlamentul se va ocupa si de un asemenea aspect. De altfel, a trebuit sa ma opresc si asupra continutului Noului Cod penal si Noului Cod de procedura penala, pentru ca acestea contin dispozitii relative cu privire la avocati. Unele, intr-adevar, nu corespund in totalitate dorintelor avocatilor, insa, tot la modul informativ, afirm ca am lucrat o perioada la Comisia juridica a Senatului, participand la dezbaterile pe aceste coduri de materie penala. Bineinteles ca a existat intotdeauna o divergenta de opinie in privinta infractiunilor cu referire la avocati, m-am opus la multe din aspectele pe care nu le-am considerat corespunzatoare bunei desfasurari a activitatii avocatilor, insa de ce sa nu spun si ca a trecut o serie de infractiuni care au in vedere o protectie reala a magistratilor. Singurul aspect pe care am reusit sa il impun in discutie la Comisia juridica a Senatului a fost cel referitor la ultrajul judiciar, si anume, ca de dispozitiile de protectie de care beneficiaza magistratii, sa beneficieze si avocatii. Asa cum am anticipat, in momentul de fata, pe rolul Parlamentului sunt si aceste amendamente pe care personal le-am formulat; sper ca voi reusi, cu ajutorul acestui Parlament, sa inoculam o serie de aspecte de buna reglementare a participarii avocatilor la actul juridic.

Dupa cum cunoasteti, am fost nevoit, recent, sa ma aplec asupra unei probleme esentiale, si anume, cea din noul proiect al Codului de procedura fiscala, in care exista prevederea, in cadrul articolului 62, potrivit careia avocatii au obligatia sa raporteze zilnic veniturile, in ipoteza in care o tranzactie depaseste cuantumul de 5.000 de euro. Am considerat ca este necesar sa invoc, prin intermediul Avocatului Poporului, exceptia de neconstitutionalitate a acestui articol, deoarece Legea 51/1995 se refera la doua principii esentiale de care trebuie sa tina seama atat avocatul, cat si autoritatile publice, si anume, secretul profesional si confidentialitatea raporturilor dintre avocat si clientul sau. Bineinteles ca urmeaza ca Avocatul Poporului sa procedeze, cum ar fi normal, la invocarea acestei exceptii de neconstitutionalitate la CCR.

De asemenea, a existat o preocupare majora din partea mea de a preintampina asemenea aspecte care vizeaza activitatea avocatilor. Problema s-a pus si in alt context; la un moment dat a aparut ordonanta de urgenta din partea Guvernului Boc in sensul ca avocatii trebuie sa raspunda, alaturi de clientii sai, pentru eventuale infractiuni comise de acestia. Printr-o adresa pe care am emis-o catre Avocatul Poporului am solicitat sa se invoce aceasta exceptie de neconstitutionalitate pentru articolul care facea o asemenea precizare. Nu a mai fost necesara, insa, invocarea exceptiei, datorita faptului ca Guvernul Boc, printr-o ordonanta de urgenta, a considerat ca trebuie, prin articol unic, sa abroge dispozitia relativa la raspunderea in comun a avocatului alaturi de clientul sau.

In ceea ce priveste tendinta noastra, inclusiv a UNBR-ului, de a modifica si completa Legea 51/1995, va pot spune ca am fost un sprijinitor activ al proiectului de lege privind modificarea si completarea legii profesiei de avocat; aceasta situatie s-a manifestat prin faptul ca, in momentul de fata, proiectul se afla pe masa Parlamentului si sper ca aceste modificari, completari, vor fi agreate de parlamentari.

In legatura cu aplicarea Codului de procedura civila, in care se sustine foarte clar ca se introduce o institutie noua, si anume, cea a curatelei speciale, fara sa se faca prea multe precizari in legatura cu procedura ce trebuie aplicata, noi am considerat ca trebuie sa venim in ajutorul avocatilor si, in acest sens, am constituit un cont la dispozitia acestora, in care sa fie depuse fondurile pentru prestatia acestor avocati in ceea ce priveste curatela speciala. Contul respectiv a fost constituit si functioneaza si in momentul de fata.

Este de remarcat si un alt aspect; au fost aduse, conform Noului Cod de procedura penala, modificari in ceea ce priveste patrimoniul de afectatiune la unele forme de exercitare a profesiei de avocat. Bineinteles ca o atare situatie a condus la modificarea legii profesiei de avocat. Un moment aparte l-a constituit modul in care am reusit si reusim sa intram in posesia fondurilor pentru plata avocatilor din oficiu. In momentul de fata, printr-o conlucrare deosebita cu Ministerul Justitiei, aceste fonduri sunt platite la timp si in mod corespunzator. Au fost si momente, in anii anteriori, cand fondurile pentru plata prestatiilor avocatiale din oficiu au survenit cu mare intarziere, dar, in final, aceste plati au fost efectuate. Suntem, in momentul de fata, bineinteles, alaturi de UNBR intr-un proces de clarificare a noilor dispozitii ale protocolului ce urmeaza sa fie incheiat intre UNBR si Ministerul Justitiei, deoarece am sustinut, alaturi de aceasta institutie, majorarea onorariilor conform situatiei care s-a impus, din punct de vedere financiar, in momentul de fata. Repet, suntem in derularea demersurilor acestui protocol; am avut intalniri cu ministrul Justitiei si cu ministrul secretar de Stat, situatia nu este finalizata, dar speram ca pana la finalizarea mandatului meu, acest aspect se va clarifica definitiv, cu atat mai mult cu cat indeplinesc si functia de coordonator al Departamentului de Asistenta Judiciara din cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.

Bineinteles ca sunt multe de spus, mai ales din punct de vedere al pastrarii acestei legislatii, tendinte, repet, au fost din partea unor profesii, si nu le nominalizez in momentul de fata, de acces in profesia de avocat fara sustinerea unui examen.

A fost o munca titanica si din alta perspectiva, si anume, de a ne departaja de avocatura clandestina; a trebuit sa apelam la un sistem aparte de legitimatii, sunt cardurile actuale, emise in conformitate cu ceea ce CCBE-ul ne-a permis sa realizam drept continut. Aceste carduri au fost distribuite avocatilor; unii sunt, intr-adevar, intr-un proces de a intra in posesia acestor carduri, dar nu au fost intampinate probleme deosebite sub acest aspect. Sa speram ca, prin aplicarea lor in practica judiciara, nu vor mai fi confuzii fata de alte entitati care isi aroga denumirea de Barou, UNBR s.a.m.d.

Deocamdata, zic eu, acest proces a decurs in bune conditii, mai ales ca in anii anteriori, legitimatiile pe care le-am avut sub forma de carduri au fost copiate de entitatile respective si instantele si parchetele erau confruntate cu situatii deosebite, creandu-se in felul acesta confuzie intre barourile legal constituite si cele care nu erau permise de legislatia profesiei de avocat. De altfel, avocatura clandestina este sanctionata de catre legislatia in vigoare, considerand ca se impune constituirea de dosare penale in ipoteza in care se exercita aceasta avocatura clandestina si sanctionarea inclusiv cu pedeapsa inchisorii daca se considera ca este vinovata vreo persoana in exercitarea unei asemenea avocaturi clandestine.

Repet, sunt foarte multe aspecte de abordat la intrebarea dumneavoastra. Am cautat, de asemenea, sa ma impun pe un aspect pe care l-am considerat esential, si anume, sunt de acord cu medierea in cauzele de natura civila si penala, bineinteles, in cele in care pot fi folosite actele de mediere in materie penala, dar fara ca avocatii si clientii lor sa fie obligati sa recurga la o asemenea procedura a medierii. In momentul de fata, acest lucru nu se intampla, deci avocatii nu sunt obligati sa recurga la aceasta procedura. Au fost discutii la vremea respectiva, eu mi-am aparat Corpul de Avocati in sensul de a nu fi obligati intr-o asemenea procedura a medierii. Vad ca o asemenea propunere pe care am formulat-o la vremea respectiva a fost transpusa in mod corect in practica in momentul de fata.

Dar ce ne puteti spune in privinta esecurilor? Aveti nemultumiri, regrete? Va reprosati ceva?

Un aspect mi-l pot reprosa, si anume, conform programului electoral, nu am reusit pana in momentul de fata sa transpun in realitate o competenta pe care mi-am dorit-o foarte mult pentru avocati, cea referitoare la posibilitatea avocatilor de a autentifica actele pe care le redacteaza. Si ma refer in mod deosebit la actele de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie... De ce nu am reusit? Pentru ca in permanenta intampin opozitia celor care in momentul de fata efectueaza asemenea acte. Bineinteles ca in cazul in care ar fi luata in considerare aceasta propunere, Parlamentul ar trebui sa transpuna in legislatie un asemenea amendament.

Noi, avocatii, am avut o asemenea competenta, insa pe parcursul vremii am pierdut-o, mai precis, in timpul practicarii avocaturii in perioada comunista. In momentul de fata, bineinteles, opiniile sunt impartite si, ca atare, eu imi mentin in continuare pozitia, am apreciat-o ca o imposibilitate obiectiva din partea mea de a realiza o asemenea tendinta pe care o am si in momentul de fata. Dar, cine stie, poate ca vremea ne va oferi surprize si vom avea alte posibilitati. In momentul de fata, in categoria competentelor avocatului au intrat si alte atributii, cum ar fi, asa cum am anticipat, cea de mediere si, de asemenea, de a efectua activitati in legatura cu institutia curatelei speciale. Asta este posibilitatea la acest moment, vedem ce ne rezerva viitorul.

Ce va propuneti pentru noul mandat, daca veti castiga?

Noul mandat inseamna munca deosebita. Va spun ca decanul trebuie sa coordoneze actul de management. Trebuie, intr-adevar, sa fie cinstit, corect, sa nu fie infatuat, sa-si desfasoare activitatea in mijlocul avocatilor. In ipoteza in care nu respecta aceste conditii, nu se ajunge la o conducere corespunzatoare a profesiei de avocat in Baroul Bucuresti. Bineinteles ca sunt unii care promit, in mod nerealist, fel de fel de situatii care nu pot fi niciodata transpuse in practica. E posibil ca tendinta lor sa fie sa depaseasca acest moment si sa ajunga sa obtina demnitatea de decan.

Decanul are o pozitie deosebita; trebuie sa aiba si procese, pentru a-si castiga existenta si trebuie, de asemenea, sa se ocupe in principal de dimineata pana noaptea, asa cum fac eu, de aceasta demnitate. Evident, in noul mandat imi doresc sa finalizez absolut toate aspectele, toate punctele, toate gandurile bune pe care le-am avut in legatura cu proiectul pe care mi l-am propus in 2008. Asa cum am spus, peste 80% din acestea au fost realizate, dar mai sunt si altele, cum sunt cele legate de competenta avocatilor, de discutat.

As vrea sa punctez, pentru ca tot m-ati intrebat un lucru esential, ca vreau sa intaresc colaborarea cu filiala Casei de Asigurari a Avocatilor. Este o solutie aparte, generata de faptul ca aceasta filiala este o institutie cu patrimoniu propriu si conducere proprie. Si, bineinteles, consiliul acestei institutii poate lua orice hotarare fara sa fie abordata in prealabil situatia din Baroul Bucuresti, fara sa se consulte neaparat cu Consiliul Baroului Bucuresti. Evident ca, intr-un asemenea context, as dori pe viitor, in baza unor sedinte comune de conlucrare, sa avem hotarari comune in asa maniera incat sa nu existe vreo eventuala discrepanta intre hotararile Consiliului Baroului Bucuresti si hotararile date de Consiliul filialei. Nu au fost inregistrate, pana in momentul de fata, asemenea discrepante, dar, bineinteles, pentru viitor este necesara o masura de a conlucra foarte mult cu filiala. Noi am mai avut sedinte comune; vad ca, cel putin pana in momentul de fata, aplicarea unor hotarari comune a reprezentat o izbanda deosebita.

Ma intereseaza, de asemenea, ca fondurile filialei Casei de Asigurari a Avocatilor sa nu treaca niciodata in sistemul public de asigurari. De ce? Pentru ca fondurile respective, sumele de bani, au fost stranse dintotdeauna de catre avocati, inclusiv in vremea comunismului, si s-a inteles ca, inclusiv indemnizatiile pentru maternitate sau diverse ajutoare sociale, precum si fondurile pentru pensii, sa nu fie date decat de aceasta institutie. In realitate, filiala functioneaza ca o societate de asigurari. E grija noastra deosebita pentru toti cei care ies la pensie. Bineinteles ca noi beneficiem si de o prevedere conform careia, dupa pensionare, avocatul poate sa profeseze in continuare, in ipoteza in care Consiliul Baroului Bucuresti isi da acordul pentru continuarea activitatii peste varsta de 65 de ani si avocatul depune, la dosarul sau profesional, o adeverinta medicala care demonstreaza ca este apt sa efectueze in continuare aceasta profesie.

Care considerati ca sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta avocatii din cadrul Baroului dumneavoastra? V-as ruga sa va referiti la problemele a caror rezolvare intra in competenta Baroului.

Cea mai mare problema, in momentul de fata, o reprezinta lipsa clientelei. Odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri, mai ales in materie civila, clientela s-a diminuat extraordinar de mult. Fac o asemenea afirmatie datorita faptului ca au fost, in momentul de fata, inregistrati multi avocati care s-au retras din profesie. Deci nu este ceea ce se crede in spatiul public, ca avocatii castiga enorm. Exista un segment al avocatilor care intr-adevar castiga, insa cei mai multi - aproximativ 70-80% - se afla intr-o stare materiala deosebit de dificila. Si, ca atare, ei sunt nevoiti, in momentul de fata, sa apeleze la diverse prestatii avocatiale pentru a depasi situatia in care se afla.

Am cautat sa imbunatatesc aceasta situatie prin constituirea, in cadrul Serviciului de Asistenta Judiciara, si a unui compartiment de ajutor public judiciar in materie civila, avand in felul acesta posibilitatea unii dintre avocati sa ia cauze civile si sa asigure o asistenta judiciara corespunzatoare, la solicitarea instantelor de judecata. Asta este o problema, zic eu, foarte dificila in momentul de fata, legata de starea materiala actuala a avocatului.

De asemenea, sunt probleme care vizeaza, insa intr-un segment mai restrans, relatiile dintre avocati si magistrati. S-au inregistrat in decursul vremii unele aspecte de natura negativa in cadrul acestor relatii. Ma gandesc la modalitati de exprimare din partea unora sau altora, ma gandesc la modalitati prin care actul de justitie este tratat in mod necorespunzator si bineinteles ca sub acest aspect a existat o preocupare permanenta din partea mea si a Consiliului Baroului Bucuresti, prin incheierea a doua protocoale. Un prim protocol este incheiat cu Curtea de Apel Bucuresti, iar al doilea cu Tribunalul Bucuresti, tocmai pentru a introna relatii deosebite intre magistrati si avocati. Actul de justitie, evident, de multe ori se realizeaza destul de greu si nu inseamna ca in cadrul acestuia nu pot sa apara derapaje, dar acestea trebuie evitate pentru ca nu aduc nimic bun nici bunului mers al Justitiei, dar nici bunului mers al actului de justitie, in mod individual. Astea doua ar fi principalele chestiuni care, in momentul de fata, cred eu, reprezinta niste probleme in optica avocatilor din Corpul de Avocati al Baroului Bucuresti.

Potrivit unui sondaj realizat de Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor, 70% dintre avocatii Baroului Bucuresti chestionati sunt nemultumiti de activitatea dumneavoastra din ultimul mandat, considerand ca interesele lor nu au fost reprezentate cu loialitate si ca nu ati dovedit suficienta transparenta in munca dumneavoastra de decan. Ce le raspundeti celor nemultumiti?

Nu cunosc activitatea acestei asociatii; aceasta nu a conlucrat vreodata, sub nicio forma, cu Baroul Bucuresti, nici cu avocati din Baroul Bucuresti. Reprezentantii acestei asociatii nu s-au prezentat vreodata, nici sub forma unei cereri scrise, a unui memoriu, catre Consiliul Baroului Bucuresti. Nu cred in chestionarul la care ati facut referire. Am stat de vorba cu avocati care reprezinta majoritatea in Baroul Bucuresti, iar dansii nu au raspuns la niciun chestionar, nu au fost intrebati de nimeni, nimic.

Asociatia respectiva, care probabil are in momentul de fata candidati la demnitatile din conducerea Baroului Bucuresti, este interesata intr-o asemenea procedura. Repet inca o data, toti avocatii intrebati de mine daca au primit vreun chestionar spun ca nici nu stiu despre ce este vorba. Deci, ca atare, procentul la care s-au referit nu corespunde realitatii, ci este un procent care nu are o acoperire reala. Sa ni se dovedeasca noua, Consiliului Baroului Bucuresti, ca, printr-un sondaj, vreun avocat a facut vreo referire. Daca sunt in procent de 1%, nu reprezinta majoritatea din Barou.

In ceea ce priveste reprezentarea avocatilor, ma intreb cine vorbeste? Eu personal, ca nu vreau sa vorbesc despre alti colegi, am fost singura persoana, singurul avocat care, repet, am lucrat in cadrul Comisiei juridice a Senatului aproape un an si jumatate in ideea de a apara interesele avocatilor din Baroul Bucuresti si nu numai, ci si interesele profesiei de avocat. Va spun acest lucru cu toata sinceritatea. Eu am fost cel care a invocat, pe parcursul mandatelor mele, exceptii de neconstitutionalitate, la rugamintea Corpului de Avocati din Baroul Bucuresti, in legatura cu diverse articole ce lezau profesia de avocat. Eu am fost cel care a participat intotdeauna la intrunirile organizate la nivelul Parlamentului Romaniei sau la nivelul altor autoritati si am aparat profesia de avocat. Nu am vazut reprezentantii vreunei asociatii acolo. Eu am fost cel care, chiar cand s-a pus problema trecerii fondurilor filialei Casei de Asigurari a Avocatilor in sistemul public, m-am impus in fata autoritatilor ca acest lucru sa nu se intample. Nu am vazut vreun reprezentant de la vreo asociatie, sau din alta parte, sa lupte pentru acest lucru.

Ceea ce se afirma in cadrul respectivului sondaj in mod sigur nu este adevarat, iar daca mergeti cu mine in momentul de fata sa chestionam, la randul nostru, avocatii din Barou, vom constata cu totii ca nu au fost intrebati si, pe cale de consecinta, nu cred in acest sondaj realizat de persoane interesate. Ce sa va spun? Ca n-a fost dezbatere pe plan national, sa nu mai vorbim de planul international, la care eu, apropo de reprezentare, sa nu ma prezint si sa nu-mi impun punctul de vedere. N-a fost sedinta a Consiliului UNBR in care eu sa nu iau apararea avocatilor din Baroul Bucuresti. N-a fost sedinta a Comisiei Permanente, a carui membru sunt, in care sa nu iau apararea Baroului Bucuresti. Deci asemenea afirmatii au caracter tendentios, neavand nimic comun cu realitatea.

Foarte multi avocati sunt nemultumiti de contributiile pe care trebuie sa le plateasca lunar la bugetul Baroului si catre filiala Casei de Asigurari a Avocatilor, considerand ca suspendarea din profesie pentru acumularea unor restante la aceste plati reprezinta o ingradire a dreptului la munca. Cum lamuriti aceasta problema?

E foarte simplu. Legea profesiei de avocat spune ca pentru a fi membru intr-un Barou, trebuie sa platesti o contributie profesionala. Un asemenea aspect se intalneste la orice profesie, indiferent de caracterul ei. Va spun, apropo de afirmatia grava la care faceti referire, ca aceste contributii profesionale sunt pastrate la nivelul anului 2002. Deci eu nu am modificat contributiile respective odata cu venirea mea in functia de decan. Contributiile sunt atat de modice, incat nici nu pot fi luate in seama, comparativ cu cele care se platesc la alte Barouri. Prin platforma electorala pe care am sustinut-o public in 2008, mi-am luat angajamentul sa nu modific nicio contributie profesionala. Suntem in 2015 si nu am modificat nicio contributie profesionala la formarea bugetului Baroului si a bugetului UNBR.

Va mai spun un alt aspect: fac confuzia in mod intentionat, cei care se refera la aceste asa-zise probleme, cu filiala Casei de Asigurari a Avocatilor. Aceasta filiala, care are conducere proprie si care in cadrul Consiliului pe care il are adopta hotarari, poate modifica cuantumul contributiilor la asigurarile sociale. Deci sa nu facem confuzie intre acestea si contributiile la Baroul Bucuresti si la UNBR. Ei contabilizeaza toate aceste contributii separat de Baroul Bucuresti si ele sunt date pentru formarea fondului la filiala Casei de Asigurari a Avocatilor, fond care trebuie stabilit pentru plata pensiilor, pentru plata indemnizatiilor de maternitate si pentru plata eventualelor ajutoare sociale.

Avocatii definitivi platesc lunar, drept contributie profesionala la Baroul Bucuresti, 35 lei, iar la formarea bugetului UNBR, 12 lei. In acelasi timp, avocatii stagiari, la Baroul Bucuresti platesc lunar contributia profesionala in valoare de 15 lei, iar pentru formarea bugetului UNBR, 8 lei. Este o contributie modica, iar la nivel national, Baroul Bucuresti este cel care percepe cea mai mica contributie profesionala, asa cum am precizat, cuantumul ei ramanand si acum la nivelul anului 2002.

Rog inca o data, si prin intermediul dumneavoastra, sa nu se faca confuzie cu contributia pentru asigurari la filiala Casei de Asigurari a Avocatilor, pentru ca, repet, in cazul acesta, ii indemn pe cei care fac asemenea afirmatii tendentioase, sa citeasca legea profesiei, Legea 51/1995.

Vizavi de suspendarea din profesie, Consiliul Baroului Bucuresti cred ca a dovedit cea mai mare larghete in privinta aplicarii articolelor referitoare la aceasta masura. Cea mai mare ingaduinta, manifestata si in momentul de fata. Nu a suspendat pe nimeni din profesie pentru neplata acestor contributii, in conditiile in care a luat intotdeauna hotararea de a esalona plata pentru cei care, printr-o cerere adresata Baroului, au solicitat acest lucru. Intotdeauna, Consiliul Baroului Bucuresti a agreat fiecare cerere in parte si a dat posibilitatea fiecaruia sa plateasca esalonat. E adevarat ca unii au facut cereri de 2-3 ori si nu au platit nimic, in ideea ca se poate prescrie. Sunt foarte multi pe care Consiliul nu i-a suspendat, desi le-au fost prescrise si penalitatile, si contributiile si bineinteles ca nu au mai platit nimic. Dar a face asemenea afirmatii pentru niste contributii atat de mici, inseamna ca din partea unora sunt afirmatii gratuite, care n-au nimic in comun cu realitatea. N-am vazut nicaieri o mai mare indulgenta ca la Consiliul Baroului Bucuresti, i-am ajutat pe cat posibil pe fiecare in parte, i-am inteles pe toti care nu au avut mijloace financiare, am inteles tineretul nostru, care, evident, fiind la inceput de drum, nu a avut posibilitatea de a plati aceste contributii. Am acordat amanari de 3-6 luni, chiar si de 12 luni, pentru a-i ajuta pe toti sa nu fie suspendati. Bineinteles, unii, in deradere fata de atitudinea ultra-binevoitoare a Consiliului Baroului Bucuresti, au inteles sa ne induca in eroare in mod constant si sa nu ne plateasca niciodata. Probabil acestia sunt cei care si sustin asemenea idei precum cea la care v-ati referit dumneavoastra in intrebare.

Solidaritatea este una dintre cele mai importante valori ale profesiei de avocat, iar recent una dintre colegele dumneavoastra, de altfel contracandidat al dumneavoastra la functia de decan, a trecut printr-o experienta in care ar fi avut nevoie de sprijinul colegilor de breasla. Baroul pe care il conduceti si-a facut, insa, publica pozitia fata de cele intamplate, aceasta nefiind tocmai una de solidaritate. Si totusi, avocatii pe care ii reprezentati au fost impartiti in doua tabere. Cum considerati ca ar trebui rezolvate problemele generate de asa-zisa avocatura clandestina? Exista macar intentia de a se gasi o cale de mijloc pentru o buna intelegere si conlucrare intre tabere?

In primul rand, nu sunt de acord cu faptul ca ar exista doua tabere. Exista numai Corpul Avocatilor din Bucuresti, care nu este impartit in tabere. Deci exista una singura. Exista o solidaritate profesionala in cadrul Corpului de Avocati din Baroul Bucuresti, solidaritate exprimata prin participarea masiva a tuturor avocatilor la Adunarile Generale ale Baroului inca de la prima data stabilita de Consiliu. Aceasta participare se ridica la 5.000 de avocati, ceea ce este un numar impresionant, in premiera, e adevarat, in Baroul Bucuresti, comparativ cu mandatele anterioare, aceasta participare masiva se exprima prin hotararile pe care le ia Baroul, pentru ca nici decanul, nici Consiliul, nu sunt cei care hotarasc destinul acestui Barou, ci Corpul de Avocati, prin aceasta Adunare.

Va spun inca o data ca lucrarile de consolidare aduse cladirii Baroului s-au facut prin hotarare a Adunarii Generale. De asemenea, la fiecare sedinta a Adunarii au fost prezentate lucrarile efectuate si cheltuielile facute pentru acestea. Mai mult, ca sa vedeti ce inseamna transparenta, in fiecare saptamana, pe site-ul Baroului Bucuresti au fost postate atat lucrarile de consolidare realizate, cat si cheltuielile efectuate, identificandu-se fiecare lucrare in parte. A existat o comisie formata din consilieri si condusa de un prodecan care zi de zi a verificat modul in care se realizeaza lucrarile, pe langa dirigintele de santier si pe langa reprezentantii celor care au proiectat lucrarea.

Este de remarcat si faptul ca selectarea societatii pentru efectuarea lucrarilor, precum si selectarea proiectantului s-a facut de catre Consiliul Baroului Bucuresti, raportat la toate ofertele care au fost inaintate de diverse societati. Deci s-a mers pe ideea obtinerii unei calitati deosebite a lucrarii, dar la un pret mediu de cost. Nu au fost probleme in privinta abordarii unor subiecte colaterale.

Revenind la intrebarea dumneavoasta, aveti la dispozitie, ca toata lumea, de altfel, comunicatul Consiliului Baroului Bucuresti vizavi de respectivul caz. Consiliul Baroului Bucuresti, ca de altfel Baroul in integralitatea sa, nu a fost sesizat cu vreo cerere de organizare a vreunui protest in legatura cu doamna avocat. Nu am fost sesizati nici macar de doamna avocat. Insa, dupa o anumita perioada de timp, consilierii au aflat cele intamplate din mass-media si, din oficiu, au luat act de o asemenea situatie. Si au dat comunicatul pe care il stiti. Acesta se referea la un aspect invederat de doamna avocat, si anume ca Baroul Bucuresti cerceteaza un numar de 31 de avocati care ar fi participat la un protest. Eu nu cunosc despre ce este vorba, nici de protest, nici de altceva. Consiliul Baroul Bucuresti a dat comunicat si a transmis clar ca pe rolul Baroului Bucuresti nu s-au inregistrat asemenea proceduri de cercetare sub nicio forma, nici nu a avut cunostinta de faptul ca s-a organizat vreun protest.

Doamna avocat, dupa cate imi aduc eu aminte, poate gresesc, a spus ulterior ca n-au participat avocati la protest. Ce a generat situatia respectiva? Daca situatia se referea la alt aspect, bineinteles ca imediat, in urma unei interpelari facute de cel in cauza, Consiliul reactiona. Cum a reactionat in cazul tuturor avocatilor cu probleme, inclusiv in apararea demnitatii acestei profesii.

Vreau sa va spun ca noi in mod constant sesizam CSM-ul, deci avem o activitate foarte intensa cand un avocat este lezat. Dar cand acest lucru se intampla, deci cand un avocat este lezat, el instiinteaza in scris Consiliul Baroului Bucuresti, noi facem o verificare, si daca solutia este de competenta CSM-ului, imediat il sesizam. Ei bine, nici pana in clipa de fata nu am fost sesizati cu privire la vreun aspect legat de doamna avocat Voicu.

Cand s-a aflat problema, noi, din Consiliul Baroului Bucuresti, am considerat ca este necesar sa raspundem la afirmatia facuta in spatiul public, si anume, ca cercetam avocati in urma incidentului prin care a trecut dansa. Ceea ce este inexact. Mai apoi, problema de fond este cu totul alta si am aflat-o tot din mass-media, pentru ca nicio autoritate - nici CSM-ul, nici DNA-ul - nu ne-a sesizat, si anume, aceea ca dansa a colaborat cu un reprezentant de la o entitate clandestina. Normal ca intr-un asemenea context, Consiliul Baroului Bucuresti, care lupta impotriva avocaturii clandestine, nu putea sa organizeze nu protest, dar nicio alta activitate, deoarece intervine sprijinirea unui lucru ilegal. Deci, legislatia profesiei de avocat interzice asemenea conlucrari si, dimpotriva, asa cum am mai spus, sanctioneaza aceste tendinte.

Noi, daca stiam la vremea respectiva ca dansa colaboreaza cu reprezentanti ai entitatilor clandestine, aveam obligatia legala sa instiintam parchetul. Si au mai fost avocati care au procedat intocmai ca doamna Voicu si stiti ce a facut Consiliul? A sesizat Parchetul. Pentru ca asa spune legea, nu e dupa cum vrea, sau cum vrea, ci Consiliul este obligat sa sesizeze Parchetul. Mai apoi, ca in cazul doamnei Voicu s-a dispus masura retinerii, asta e treaba DNA-ului, ei hotarasc pentru fiecare avocat in parte ce masuri iau mai departe, noi nu ne substituim DNA-ului, deci nu mai tine de noi. Dar iata ce spune legea profesiei, ca avocatul care este retinut, instiinteaza degraba Baroul; avocatul impotriva caruia a inceput urmarirea penala este cel care solicita Parchetului sa instiinteze Baroul. Iar parchetul intotdeauna, in toate cazurile, ne-a instiintat. De asemenea, sunt situatii in care este condamnat definitiv un avocat, iar Consiliul Baroului este cel care analizeaza daca acea condamnare a produs stirbirea imaginii profesiei de avocat. Ne obliga legislatia, nu ca vrem noi, deci trebuie sa ne conformam. Or, noi n-am primit nimic de la doamna avocat Voicu, nu am fost informati cu privire la nimic din cele intamplate. Daca dansa considera ca este lezata profesia de avocat prin faptul ca i s-a adus acuza care i s-a adus, putea sa instiinteze Consiliul Baroului, nu sa ne lase sa aflam din spatiul public, si sa ne solicite sa luam atitudine, sa aparam profesia de avocat. Sa fiti convinsa ca faceam verificarea, cum am facut in cazul tuturor avocatilor, si cu draga inima o faceam si pentru dumneaei, daca printr-o cerere, printr-un memoriu, sesiza Baroul Bucuresti.

Exista zvonuri potrivit carora colega dumneavoastra, Laura Voicu, ar urma sa fie propusa, in Comisie, pentru excluderea din profesie. Este adevarat?

Nu, nu s-a discutat niciodata, dar absolut niciodata, nu excluderea sau sanctionarea dansei, dar nici macar nu s-a discutat despre persoana ei in Consiliul Baroului, exceptand acel comunicat pe care il stiti. Deci niciodata!

Astea sunt cuvinte spuse de unii cu menirea de a-i invrajbi pe avocati! Deci niciodata nu s-a pus o asemenea problema! Ba mai mult, Consiliul Baroului Bucuresti si-a dat consimtamantul ca dansa sa candideze la orice demnitate doreste, iar Comisia de validare a fost de acord, la fel si Comisia de solutionare a contestatiilor. Nu s-a facut, cel putin din stiinta mea, nici macar o contestatie impotriva doamnei Voicu. Nu am vazut vreun consilier, vreun avocat din Baroul Bucuresti, sa faca vreo contestatie impotriva valabilitatii candidaturii doamnei Laura Voicu.

Astea sunt niste afirmatii gratuite, pe care nu numai ca nu le agreez, dar sunt facute cu un scop anume, de a denigra si destabiliza activitatea acestui Barou. Va rog sa observati ca pana la acest asa-zis incident, caci pentru noi nici macar incident nu este, nu a existat in Baroul Bucuresti vreo asemenea situatie. Si sunt convins ca nici nu va exista! Nu stiu de unde apar asemenea afirmatii, ca noi am fi luat, sau luam in discutie problema doamnei Voicu.

Procesele verbale ale Consiliului stau marturie faptului ca nu s-a discutat de doamna avocat si ca, in afara de problema cu comunicatul, nu a existat nicio alta discutie.

In incheiere, va rog sa le transmiteti un mesaj colegilor dumneavoastra avocati. De ce ar trebui sa va voteze si ce asteptari ar trebui sa aiba de la aceste alegeri?

Pentru ca am cea mai mare experienta dintre toti cei care candideaza pentru aceasta functie. A activa pe un asemenea post necesita, intr-adevar, o experienta bogata. Este foarte greu nu neaparat sa stai de dimineata pana noaptea in Barou si sa solutionezi toate problemele cu care se confrunta el, ci dintr-o alta perspectiva. Caci a conduce defectuos Baroul, inseamna a conduce Baroul spre dizolvarea sa. Nu putem, in momentul de fata, sa lasam Baroul de izbeliste, in asa maniera incat aceasta profesie de avocat sa ramana la interpretarea fiecaruia in mod defectuos.

Imi pare rau de situatiile care se apar in preajma alegerilor, ca pana atunci nu sunt astfel de probleme, nici macar nu se ridica intrebari de genul acesta. Deci numai in preajma alegerilor apar fel de fel de doritori care vor sa fie decani, consilieri, membri in Comisia de disciplina sau in Comisia de cenzori, sunt unii pe care nu ii vezi in viata ta, nici macar in instanta, si totusi acum s-au napadit.

Eu le doresc din toata inima succes, iar daca vor castiga, le doresc sa afle cu adevarat ce inseamna si ce presupune aceasta demnitate. Este foarte greu, daca vrei cu adevarat sa faci ceva bun pentru Baroul pe care il reprezinti.

Mi-ar fi placut sa-i fi vazut pe acesti candidati ca vin macar o data pe aici, pe la Consiliu, pe la Decanat, pe la conferinte, pe la sedinte, sa ridice probleme, dar pe unul nu l-am vazut. Iar asta inseamna ca unii dintre ei, nu toti, nu au o dorinta concreta de a face din Baroul asta ceea ce a fost din 2008 pana in momentul de fata, un barou deosebit, laudat nu doar aici, la noi, ci pe plan international, pentru activitatea mea, ca decan, si cea a consilierilor. Dar, poate ca par lipsit de modestie, eu sunt prea cinstit, prea corect, impreuna cu consilierii am incercat sa ne vedem de treaba noastra si stam departe de vreun scandal si de situatii urate, cum au fost unele petrecute in alte Barouri din tara.

Comentarii

# avocat BB 54 date 27 April 2015 11:49 +6

ALOOOOOOOOOO LUJU de ce nu-mi postati mesajele? trebuie sa treaca ore intregi ca sa apara? sau v-ati aliat cu TRADITIONALII si ne discriminati. Daca nu afiati meajul meu am sa protetez si nu voi mai intra pe acest SITE  

# aveti si dreptate, dle john... date 28 April 2015 14:34 +1

Atat de mult v-ati impus, incat sunteti foarte obosit. Multumim pentru efort. Luati o pauza, va rugam frumos.

# o pensionara date 27 April 2015 12:53 +4

deci.......sa inteleg din cele citite ca :Acela ce nu e cu noi e impotriva noastra (sau a mea)....apropos de ADSA,iar referitor la afirmatia ca dl decan a luat mereu apararea avocatilor s-a vazut recent(vezi cazul laura voicu)nu numai ca nu I-a luat apararea,dar incepuse sa se auda ca urmeaza sa fie pusa in discutia consiliului.....dl.decan v-am apreciat la inceput pt tot ce ati propus ca veti face,dar in final cred ca totusi 8 ani e sufficient......hai sa-i lasam si pe alti......poate vor avea mai mult success.....

# George date 27 April 2015 13:12 +3

Preocuparea principala a domnului Decan este "Ma intereseaza, de asemenea, ca fondurile filialei Casei de Asigurari a Avocatilor sa nu treaca niciodata in sistemul public de asigurari." ?????

# BB date 27 April 2015 14:21 +6

1. Ca sa ai casa de pensii iti trebuiesc 50.000 cotizanti; 2. Protocoalele incheiate cu CAPB si TB stim pentru ce sunt. Si de ce sunt incheiate protocoale? Ca sunteti neinfiintati; 3. Oficiile sunt pentru voi, nu pentru cei care matura salile instantelor; 4. Aveti dreptate este avocatura clandestina, cea din care faceti parte; 5. Avocatii se suspenda nu din cauza lipsei de clienti, ci din cauza taxelor (11% lunar din brut  :eek:); 6. Obligatii pe care ii puneti sa le plateasca fara rost....

# jan date 27 April 2015 15:36 +3

nu sunt de acord sa promovati astfel de avocati. un avocat trebuie sa cunoasca legile si sa le interpreteze corect. acest om stie ca face parte dintr-un barou fara acte si cu toate acestea minte cu nerusinare. sper ca nu cenzurati si asta.

# pol date 27 April 2015 15:37 -4

D-le decan...poate revedeti actul juridic civil...va reamintesc ca acele acte concpute si redactate de avocat NU trebuiesc autentificate intrucat sunt ORIGINALE!Cum sa-si autentifice avocatul actul propriu care este original?

# Radu date 27 April 2015 22:29 +6

Fratiuc, mana pe carte! Sunt acte pentru care trebuie forma autentica - donatia, vanzarea cumparare de imobile etc. Or la ora actuala acte autentice sunt hotararile judecatoresti si inscrisurile notariale. Nenea asta ar vrea ca si inscrisurile provenite de la avocati sa aiba forta asta. Cat de mult iti trebuie sa intelegi???

# pol date 29 April 2015 15:31 -2

e adevarat d-le Radu, insa atunci ar trebui sa modifice legea de organizare si fucntionare a avocatilor dar si pe cea a notarilor, in sensul ca si acestia sa acorde consultanta juridica sau sa redacteze cereri introductive de instanta, nu? asta asa ca echitate profesionala....apoi sa le dam si executorilor judecatoresti posibilitatea sa intre in dosarele de contestatii la executare sa-si apere actele prost facute si sa raspunda petnru client! Nu crezi fratiuc? Nu cred ca sunt autentice doar actele mentionate de tine...este autentic si actul emis de Parchete, de CSM sau de Guvern, nu?

# Radu date 29 April 2015 22:19 +1

269 C.proc.civ. Ce ar putea constata parchetul intr-un inscris ca sa aiba relevanta pentru parti??????? Evident ca discutam de CONTRACTE aici, fratiuc! Din nou, nu cred ca ai inteles nimic. Dar nu mai insist!

# pretorul peregrin date 27 April 2015 19:25 +9

Despre ce vorbeste asta? avocatura clandestina in sala de judecata? e un non sens, trafic de influenta, dare de mita, incompetenta in pledare si analiza spetei, asta s-a vazut pana acum, determinismul vietii sociale impune spargerea monopolului acestei caste arogante, care profitand de supusenia acestui popor a luat banii de la oameni si nu a contat rezultatul pronuntarii, marile schimbari ale umanitatii au parut din germenii determinismului schimbarii, lumea intreaga se schimba, avem o doua banca mondiala deja, ca un exemplu de analogie, avem nevoie de oameni cinstiti,profesionisti si umanisti, crestini si integri, nu avem nevoie de caste formale, paravan al afacerilor unor capatuiti ai zilei...lasati sansa talentului, dreptatii si umanitatii...libera...libertatea este trasatura de baza, iar drepturile sunt creatia legilor...legile voastre scurteaza drepturile si anihileaza libertatile...

# Marcel date 28 April 2015 15:29 +2

In opinia mea al doilea mandat intr-o functie ar trebui sa fie acordat numai in cazul unei activitati exceptionale desfasurate in primul mandat. De regula, in al doilea mandat detinatorul functiei isi tempereaza elanul si mai ales dorinta de a innoi ceva. Or in primul mandat (chiar daca a fost unul interimar) dl. Ilie-Iordachescu a cam dovedit ce avea de gand sa inoiasca in avocatura Bucuresteana. In al doilea mandat doar a mai consolidat ce avea de consolidat din primul mandat. Respectiv subsolul sediului Baroului Bucuresti. Activitatea noastra ca avocati necesita in momentul de fata masuri urgente, schimbari care sa aduca un beneficiu comunitatii noastre, altfel pentru unii dintre noi optiunile sunt de a parasi aceasta profesie. Al trei-lea mandar ar fi un premiu pentru dl. Iordachescu care ar savura linistit acest cadou. Simt ca un al treilea mandat nu l-ar determina pe acesta spre o schimbare, ori avocatura in general si cea bucuresteana in special, are nevoie de o schimbare.

# Marcel. date 28 April 2015 15:52 +1

Deci hai sa ne limpezim. “Cele mai mari realizari (ale d-lui decan) sunt pe plan legislativ. Am reusit sa mentin competentele pentru avocati, in asa maniera incat ele sa nu fie preluate de alte profesii. Or, in conditiile in care se inregistreaza o diminuare a atributiilor avocatului, normal ca aceste aspecte se rasfrang asupra veniturilor sale.” Deci realizarile sale ar fi acelea ca s-au mentinut competentele, dar in acelasi timp constata ca se inregistreaza diminuari ale atributiilor avocatului. Curat, murdar coane Fanica. Zau asa.

# Marcel date 28 April 2015 16:36 +1

„Este de remarcat si faptul ca selectarea societatii pentru efectuarea lucrarilor, precum si selectarea proiectantului s-a facut de catre Consiliul Baroului Bucuresti, raportat la toate ofertele care au fost inaintate de diverse societati. Deci s-a mers pe ideea obtinerii unei calitati deosebite a lucrarii, dar la un pret mediu de cost. Nu au fost probleme in privinta abordarii unor subiecte colaterale.” Adica ce subiecte colaterale au fost abordate cu ocazia lucrarilor de consolidare. Gura pacatosului ......

# Marcel. date 28 April 2015 17:12 0

„Este de remarcat si faptul ca selectarea societatii pentru efectuarea lucrarilor, precum si selectarea proiectantului s-a facut de catre Consiliul Baroului Bucuresti, raportat la toate ofertele care au fost inaintate de diverse societati. Deci s-a mers pe ideea obtinerii unei calitati deosebite a lucrarii, dar la un pret mediu de cost. Nu au fost probleme in privinta abordarii unor subiecte colaterale.” Adica ce subiecte colaterale au fost abordate cu ocazia lucrarilor de consolidare. Gura pacatosului ......

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva