Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu (foto) care conduce Alianta Liberalilor si Democratilor ALDE, a acordat un interviu pentru Lumeajustitiei.ro in care s-a referit la o serie de probleme majore din justitia romaneasca: duplicitatea Presedintelui Klaus Iohannis si incalcarea prezumtiei de nevinovatie; anchetele selective ale DNA si problema cheie Laura Cosdruta Kovesi; imixtiunile nepermise ale ambasadorului american in justitia si politica interna; problema raspunderii magistratilor; aglomerarea din penitenciare, cazul Rompetrol si altele.

Iata interviul acordat de presedintele Senatului.

Ce trebuie facut pe viitor in perspectiva obiectivelor ALDE pentru ca Justitia sa nu mai fie folosita ca arma politica?

Am observat inainte de alegerile locale, si cred ca aceasta observatie nu este numai a mea, o interventie, as spune brutala si nedorita, in distorsionarea rezultatului alegerilor prin fabricarea de dosare, prin retinerea unor candidați, destul de cunoscuti, care urmau sa participe la alegeri. Efectul care era scontat a fost si obtinut. Si anume lipirea unei etichete de “penali” pe acesti oameni, in termenii in care vad ca se discuta astazi cu aceasta formulare care mie mi se pare complet inepta, si evident, scoaterea lor din joc. Dupa alegeri, despre multe dintre aceste dosare nu s-a mai auzit nimic, dar efectul s-a obtinut si anume scoaterea din joc a unor candidați indezirabili pentru perioada alegerilor locale. E adevarat insa ca daca ne uitam mai bine la ceea ce s-a intamplat, ca rezultat al alegerilor locale, o sa vedem ca cetatenii au inceput sa inteleaga foarte bine care este “politica” pe care o urmareste DNA in momentul de fata. Din acest motiv va pot spune ca in pofida unor acuzatii care au fost lansate la adresa unor lideri care au participat la alegerile locale, aceste acuzatii nu au avut niciun efect si cetatenii le-au acordat increderea mai departe pentru un nou mandat. Acelasi scenariu il vad acum din nou utilizat cu si mai mare virulenta si in discurs, discursul acesta care vad ca este promovat inclusiv de Presedinte si care mi se pare foarte periculos pentru democratie. De ce? Pentru ca incalca principiul fundamental al prezumtiei de nevinovatie si pentru ca transforma oamenii in vinovati inainte de a fi judecati. Practic, se induce ideea ca Justitia este facuta de procurori si nu de judecatori, pentru ca orice acuzatie este considerata, din start, adevarata si pe baza ei, oamenii ar trebui, asa acum sugereaza Presedintele, sa isi dea demisia din functii si sa nu mai participe la procesul electoral, la dezbaterea politica și sa iasa din viața publica. Vreau sa remarc dublul discurs, atitudinea duplicitara pe care o are Presedintele, pentru ca, pe de o parte, vine cu acest discurs, dar in momentul in care se discuta despre situatia doamnei Kovesi care, iata, este acuzata de plagiat pe baza unor suspiciuni rezonabile, nemaivorbind de elementele care au aparut in spatiul public cu dosarul Black Cube, considera ca ea poate sa isi duca mandatul mai departe. Eu am fost consecvent cand am spus ca doamna Kovesi nu trebuie sa demisioneze pentru ca ar trebui sa se bucure ca orice alt cetatean de prezumtia de nevinovatie. Ceea ce am vrut sa subliniez este rationamentul deformat pe care-l foloseste Presedintele si acest lucru este o greseala majora pe care o face.

Cum apreciati dumneavoastra in acest context ca, totusi, Ambasadele unor tari cu o democratie reala intervin si aplauda acest sistem din Romania?

Cred ca cel mai bun raspuns pe care vi-l pot da este recenta scrisoare deschisa pe care asociatiile magistratilor au adresat-o Ambasadorului american in care ii pun in vedere cateva lucruri importante pe care unii dintre romani nu le cunosc. Formula la care, aparent, Excelenta Sa Ambasadorul american recurge, anume de Justitie populara, a fost caracteristica Romaniei in anii '50. Eu eram prea tanar atunci ca sa stiu lucrurile pe viu, dar am citit, m-am informat, stiu cum functiona “Justitia” la vremea respectiva si nu mi-as dori sa revad in Romania o astfel de modalitate de a face Justitie. O justitie represiva, o justitie care in numele poporului facea o epurare politica a tuturor elitelor. Atunci au fost epurate elitele politice, elitele intelectuale, in mediul rural si asa mai departe. Acum, modul in care practic se actioneaza sugereaza exact acelasi lucru: exista o abordare selectiva din partea DNA. E foarte grav si eu am ramas surprins neplacut de afirmatiile Ambasadorului Statelor Unite si, in al doilea rand, am ramas placut surprins de curajul pe care il au asociatiile profesionale ale magistratilor de a sublinia care sunt carentele unei astfel de atitudini care nu poate fi acceptata intr-o Romanie care se pretinde, cel putin, ca aspira, la a fi stat de drept.

In legatura cu Constitutia, Parlamentul a avut destul timp pana acum sa poata sa demareze o revizuire a Constitutie si nu a facut-o cu toate ca in Justitie un rol extrem de important il are statutul procurorului care, prin Constitutie, este egalizat cu statutul judecatorului. Credeti ca pe viitor vom avea o noua Constitutie in care acest statut al procurorului sa fie definitivat in unul cu adevarat democratic?

Am privilegiul de a fi participat la elaborarea actualei Constitutii. Eram membru in Parlament cand s-a facut revizuirea Constitutiei in 2003, revizuire care, dupa cum stiti, a vizat numai cateva aspecte care in principal erau determinate de necesitatea adoptarii unor prevederi care sa faca Constitutia Romaniei si statutul Romaniei compatibil cu cel de membru al Uniunii Europene si dupa alegerile din 2012, cand USL a obtinut o larga majoritate de 70% in Parlament s-a pus din nou problema revizurii Constitutiei. Ei bine, acest proiect a demarat cu oarecare intarziere, suficient cat sa se produca intre timp ruperea produsa de PNL in USL pe care o stim cu toti. Ruperea aceasta a stopat inceperea discutiilor serioase. O revizuirea a Constitutiei ar trebui facuta prin consens. Eu cred ca actuala Constitutie si-a aratat si limitele si deficientele. In principal, deficienta majora este dualitatea unor responsabilitati executive la Presedinte si la primul ministru, lucru care a insemnat o sursa permanenta de conflict politic si constitutional care, fara indoiala, a avut efecte negative asa cum s-a vazut, si acest lucru trebuie subliniat, s-a intamplat in toate mandatele presedintilor de pana acum. Pe langa aceasta problema, sigur, sunt si alte chestiuni de corectat, care ar trebui discutate. Discutia referitoare la statutul procurorului am demarat-o inclusiv in cadrul Grupului de lucru pe Justitie pe care l-am constituit la Senat si unde, stiti bine, am invitat toate institutiile interesate: Ministerul Justitiei, CSM, asociatiile magistratilor, barourile de avocati. Eu cred ca aceasta problema trebuie discutata cu obiectivitate. Care este rolul procurorului? Dupa parerea mea, trebuie sa intarim independenta procurorului si stiti foarte bine ca am initiat un proiect legislativ care in momentul de fata este in dezbatere, referitor la modalitatea prin care se face numirea în funcții de conducere la Parchete pentru a scoate aceste numiri de sub incidenta factorului politic. Eu cred ca independenta procurorului este extrem de importanta si trebuie consolidata. Ne aducem foarte bine aminte cum a functionat in perioada lui Traian Basescu acest mecansim al numirilor în functii de conducere care, dupa parerea mea, trebuie modificat. Al doilea element pe care vreau sa il subliniez este ca, privind cu obiectivitate rolul procurorului intr-o tara democratica, procurorul ramane un agent al Guvernului insarcinat sa apere interesul public. Nu putem sa imaginam ca pe aceeasi treapta cu judecatorii mai exista inca cineva. Judecatorii sunt singurii chemati sa faca Justitie! Daca avem un alt concept despre Justitie, sigur ca atunci putem sa discutam si altceva, dar atata vreme cat acceptam ca instantele sunt singurele care asigura actul de Justitie trebuie sa punem lucrurile intr-o ordine fireasca.

Vorbim de ani de zile despre abuzurile comise de procurori si uneori si de judecatori. Chiar si politicienii se plang permanent ca sunt victime ale acestor abuzuri, iar multe au fost dovedite de instante prin autoritate de lucru judecat, in sensul ca multi au fost achitati dintre cei trimisi in judecata. Ce politica gandeste ALDE, daca va ajunge intr-o formula la guvernare din decembrie 2016, in privinta raspunderii reale a magistratilor?

Problema raspunderii magistratilor sa stiti ca am discutat-o inclusiv in Grupul de lucru de la Senat si ne-am dat seama ca este o problema foarte sensibila. Dar sigur, in diferite medii, in societatea civila, problema se pune in felul urmator: de ce functionarii publici au o anumita raspundere si in domeniul Justitiei nu exista aceasta raspundere ? Este un subiect delicat pe care va trebui sa il discutam dupa viitoarele alegeri si sa gasim o formula rezonabila, o formula care nu cred ca ar trebui sa fie originala pentru Romania, ci sa vedem ceea ce se intampla in alte sisteme democratice in domeniul Justitiei.

Exista informatii ca dosare care au aparut recent la DNA sau la DIICOT va au drept tinta finala, cum ar fi dosarul Rompetrol 3. Ce puteti sa ne spuneti despre Rompetrol din datele pe care le-ati avut si din demersurile care au fost intreprinse in perioada in care ati fost premier si de ce toata lumea pare a merge pe acela plan, de a intelege ca Statul nu a castigat nimic din acel lant legislativ care a existat pana la situatia de astazi a Rompetrolului?

Sa stiti ca de doi ani de zile tot aud astfel de lucruri, ca se incearca acuzarea mea pe diverse subiecte. Ceea ce va pot spune este ca daca ar fi existat ceva concret, pana acum problema s-ar fi rezolvat si as fi fost pus sub acuzare. In ceea ce priveste dosarul Rompetrol, eu nu stiu ce contine dosarul Rompetrol 1, 2, nu stiu ce inseamna nici dosarul Rompetrol 3, dintr-un simplu motiv: in timpul mandatului meu, Guvernul pe care l-am condus nu a luat niciun fel de decizie care sa aiba vreo legatura cu societatea Rompetrol. Nu li s-a dat nimic, nu li s-a acordat niciun fel de facilitati, privatizarea a avut loc inainte de inceperea mandatului meu si singurul lucru pe care il stiu este ca Ministerul de Finante, in perioada in care eram eu prim-ministru, s-a constituit parte civila impotriva societatii Rompetrol pentru recuperarea creantei Libia. Alta tangenta cu aceasta companie nu am avut. Ministerul Finantelor a luat aceasta decizie cand eram eu prim-ministru si nu am avut niciun fel de obiectiune cu privire la decizia pe care ministrul de Finante la vremea respectiva a luat-o.

Cum vedeti problema interceptarilor? Inteleg ca ALDE are un proiect de transformare a sistemului actual, care este detinut intr-o unitate secreta a SRI despre care nu exista niciun act normativ publicat in Monitorul Oficial, in sensul promovarii unui proiect de lege pentru infiintarea unei autoritati nationale de interceptari.

Mai ales dupa decizia Curtii Constitutionale pe care o stim cu totii, crearea unei autoritati independente de interceptari este un lucru firesc. Am depus aceasta initiativa la Parlament, sustinuta de o serie de parlamentari. Sigur, pana la terminarea actualei legislaturi nu mai este timp, dar eu cred ca lucrurile nu pot sa ramana in acest fel. Romania vad ca bate toate recordurile. Recent, in raportul facut de Fundatia Friedrich Ebert apare o cifra foarte clara si care este as spune, ingrozitoare: In Romania sunt de 16 ori mai multe mandate de ascultare pe siguranta nationala decat in Statele Unite ale Americii. Chestiunea asta cu mandatul pe siguranta nationala a devenit o practica atat de larga incit am putea s-o asimilam cu un abuz. Nu poate fi vorba decat de un abuz. Romania se confruntă cu amenințări teroriste, dar nu mai multe decat are Statele Unite. Eu cred ca asta este o problema pe care puterea judecatoareasca ar trebui sa o analizeze foarte serios. Aici eu vad un rol al CSM-ului care ar trebui sa analizeze și să regleze acest exces de mandate de ascultare. Din pacate, CSM, asa cum am vazut in ultima vreme, este foarte atent cu declaratiile oamenilor politici, dar nu ia niciun fel de masura de corectare a derapajelor si abuzurilor care au loc in cadrul sistemului de Justitie.

Solutia din prezent este ilegala si cred ca politicienii au obligatia sa o reglementeze pentru ca tot sistemul national de interceptari lucreaza unitate secreta a SRI si nu exista nicio lege in privinta asta, acest aspect fiind reclamat si de asociatiile magistratilor.

E foarte greu sa punem o granita intre ceea ce este partea de decizie politica cu privire la cadrul legislativ si ceea ce este partea tehnica a cadrului legislativ. Cele doua, pana la urma, ajung sa concure. Propunerea legislativa pe care am facut-o pune ordine in domeniu si sunt increzator ca pana la urma parlamentarii, ca reprezentanți ai națiunii, nu vor accepta continuarea in aceasta situatie de popor ascultat ca pe vremea securitatii lui Ceausescu.

Care sunt obiectivele ALDE dupa alegeri? Ce prioritati aveti in cazul in care veti forma un Guvern impreuna cu PSD?

Nu ezit sa spun doua lucruri. Sigur ca, in general, ALDE ca partid liberal creeaza asteptari pentru masuri de reforma, de progres pe domeniul economic. Dar nu trebuie sa uitam ca un partid autentic liberal, in primul rand, se preocupa de drepturile si libertatile cetatenilor. Mie mi se pare ca in Romania democratia a avut de suferit in ultima perioada si, pe cale de consecinta, asistam la o incalcare frecventa a drepturilor si libertatilor individuale. Toate aceste excese care s-au produs in ultima vreme, in ceea ce inseamna modalitatea de lucru, de ancheta, scurgerile de informatii din dosare, telejustitia, indepartarea prezumtiei de nevinovatie, interventia serviciilor de informatii in zona justitiei pe care o considera camp tactic, mie mi se par grave si trebuiesc, fara indoiala, corectate. Nu cred ca putem sa vorbim de o tara democratica si prospera in care drepturile elementare ale cetatenilor sunt desconsiderate. Uitati-va la toate tarile occidentale ce mult accent se pune pe respectarea riguroasa a acestor chestiuni fundamentale. De aceea, eu consider ca noi, ca partid liberal, si nu numai, toate partidele democratice, au obligatia sa faca o analiză serioasa asupra modului in care functioneaza nu numai justitia, dar și principiile fundamentale de democratie si de stat de drept. Pana la urma, ceea ce am spus in nenumarate randuri, trebuie sa luam in considerare ca Statul de drept nu este cel care are institutii represive, puternice, ci acela care are institutii capabile sa apere drepturile cetatenilor.

Aveti un nume dintre membrii ALDE pentru a-l avansa ca posibil ministru al Justitiei?

Nu va ascund ca m-am gandit la acest lucru si eu si colegii mei si mi-as dori sa vad in fruntea Ministerului Justitiei un om cu experienta recunoscuta, dar in acelasi timp un om care sa aiba prin exercitiul profesional nu numai renumele de bun profesionist, ci si de om curajos care a dovedit ca se lupta pentru aceste drepturi si libertati care au fost deseori incalcate. Am discutat cu cateva si mi-au spus ca ar fi o propunere care i-ar onora, din pacate insa nu vor sa intre in acest malaxor de acuzatii in care toata lumea este banuita de scopuri ascunse. Sunt foarte multi care intr-un climat politic normal, care din pacate nu exista in Romania, si-ar dori sa isi asume o astfel de functie. In atmosfera de frica, de teroare care domneste astazi in Romania am vazut foarte multa lume care este rezervata pentru a se angaja intr-un astfel de proiect.

Domnule Tariceanu, zilele trecute au aparut informatii ca premierul Dacian Ciolos primeste lunar indemnizatie de 8.300 euro ca sa faca fata unor frustrari pe care le-ar avea pe viitor dupa ce a parasit functia de comisar european pe agricultura. Cum vedeti aceasta “solda” mai mare de cel putin 2 ori decat salariul de premier, cu apararea intereselor Romaniei cata vreme premierul ia decizii care privesc si relatia Uniunii Europene si Comisia Europeana cu Romania?

Indemnizatia asta pe care o primeste este ca un fel de pensie de retragere anticipata. Nu cred ca este conditionata in vreun fel de atitudinea politica. Cred ca la nivelul institutiilor europene, la nivelul Comisiei Europeana exista o politica inteligenta care se materializeaza prin acordarea unor indemnizatii, salarii sau pensii, capabile sa tina departe de tentatiile coruptiei functionarii europeni. Problema cu domnul Ciolos nu este asta! Problema cu domnul Ciolos este alta: cand s-a instalat ca prim-ministru al unui Guvern tehnocrat, ALDE si eu personal am fost singurii care am avut curaj sa spunem ca este o solutie politica proasta, ca este o solutie ilegitima si lucrul aceste se vede inclusiv acum. Pe langa aceasta critica, in sinea mea, am avut mici asteptari. Mi-am zis ca Ciolos a fost ministru al Agriculturii si comisar european pe agricultura si atunci, sigur, ce n-a mers bine in domeniul agriculturii Ciolos va stii sa rezolve. A fost membru al Comisiei Europene, deci problema absorbtiei fondurilor europene se va rezolva mult mai bine decat pana la venirea domniei sale. Ei bine, dupa un an de zile, daca stam sa facem bilantul in ambele domenii constatam ca este o catastrofa, lucru care imi pune un mare semn de intrebare in legatura cu capacitatile domniei sale de prim-ministru si de specialist pe domeniul agriculturii. Subventiile inca nu se platisera la al doilea termen de decalare obtinut de la Comisia Europeana, vom plati astfel penalitati pentru subventiile care nu s-au platit inca. Deci, domeniul agriculturii anul acesta a fost complet bulversat din cauza lipsei subventiilor pentru ca, evident, agricultorii au dificultati in asigurarea ciclului agricol si pe domeniul fondurilor europene cunoastem care este situatia. 0 absorbtie! Lucrul acesta ma ingrijoreaza mai mult, nu ca ia domnul Ciolos 8.000 de euro pe luna.

Daca Romania va primi penalitati din cauza acestor intarzieri de plata a subventiilor, nu se poate aplica Legea raspunderii ministeriale?

S-ar putea ca ministrul sa fie penalizat. Pentru membrii oricarui Cabinet exista o raspundere clara, care este raspunderea politica. Sigur ca, Guvernul Ciolos n-are nicio raspundere politica si, in plus, este pe final de mandate. Eu am sustinut la un moment dat ca ar trebui demis inainte de alegeri si contra-performanta membrilor guvernului se lega fara doar si poate de primul ministru care ar fi trebuit sanctionat.