Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Gabriela Baltag (foto), ii solicita presedintelui Klaus Iohannis sa sprijine identificarea si clarificarea situatiilor care pot afecta independenta si credibilitatea Justitiei. Este vorba mai exact despre problema existentei ofiterilor acoperiti in Justititie si a implicarii SRI in actul de justitie. Cele doua subiecte au aparut pe agenda publica dupa ce fostul presedinte Traian Basescu a admis existenta colaboratorilor serviciilor de informatii in randul magistratilor si dupa ce generalul Dumitru Dumbrava, directorul Directiei Juridice din SRI, a explicat cum serviciul urmareste dosarele chiar si in instanta, pana la finalizarea lor definitiva.

Astfel, joi 14 mai 2015, AMR i-a transmis o scrisoare presedintelui Klaus Iohannis. Asociatia ii solicita lui Iohannis sa ceara Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa verifice veridicitatea declaratiilor depuse de magistrati privind interdictia de a colabora cu serviciile de informatii. O alta solicitare trimisa AMR presedintelui Romaniei se refera la declaratiile generalului SRI Dumitru Dumbrava: “Stimate Domnule Presedinte avem increderea ca puteti lua in discutie, in acelasi spatiu, respectiv in cadrul sedintelor Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, raportat la declaratia clara data de un oficial al Serviciului Roman de Informatii, redata partial la inceputul solicitarii noastre, masura implicarii exprese a acestui serviciu in actul de justitie, rezumata in mentinere unui interes, a unei atentii constante a SRI pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze.

Nu intelegem nici care este abilitarea legii, fiindca din cate cunoastem, cu siguranta Serviciul Roman de Informatii nu are atributii procedurale in efectuarea de cercetari penale, dar nici nu stim pana unde poate duce dimensiunea expresiei 'pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze' sau cum poate fi tradusa legal exprimarea 'maniera de lucru' care-i antreneaza pe angajatii acestui serviciu alaturi de procurori dar mai ales de judecatori in exercitarea atributiilor de serviciu de catre acestia din urma”.

Asociatia Magistratilor din Romania aminteste in aceeasi scrisoare transmisa lui Iohannis si despre atitudinea CSM, care a refuzat sa ceara explicatii SRI cu privire la declaratiile lui Dumbrava, asa cum solicitase Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania.

In concluzie, AMR ii cere lui Iohannis sa lamureasca daca “umbrele trecutului mai bantuie inca sistemul judiciar prin mentinerea ori recrutarea unor lucratori ai serviciilor secrete” si “daca infaptuirea justitiei se realizeaza asa cum dispune Constitutia in art. 126 alin.1: '….prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege' sau, in realitate, exista si o alta modalitate, respectiv prin implicarea serviciilor de informatii”.

Prezentam in continuare scrisoarea Asociatiei Magistratilor din Romania transmisa presedintelui Klaus Iohannis:

“Excelentei sale,

Domnului Klaus Werner IOHANNIS,

Presedintele Romaniei

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), persoana juridica de drept privat - asociatie, de utilitate publica, organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, va solicita ca, in baza legii, dar mai ales a prerogativelor dumneavoastra constitutionale, sa sprijiniti, sa inlesniti identificarea si totodata clarificarea unor situatii care sunt in masura sa afecteze independenta si credibilitatea sistemului judiciar.

Domnule Presedinte, tot mai mult, in ultimul timp, in spatiul public, prin declaratii asumate de persoane cu putere de decizie si responsabilitati profesionale importante ori prin inserarea de mentiuni in comunicari oficiale s-a acreditat ideea existentei unei implicari active in actul de justitie a serviciilor secrete, in special a Serviciului Roman de Informatii.

Totodata s-a sustinut, in mod constant, ca justitia romaneasca este bantuita inca de umbrele trecutului prin legaturile umane pastrate cu fosta securitate, fiind nu o singura data reclamata ideea ca unii magistrati au calitatea de agenti sau colaboratori ai organelor de securitate, ca politie politica sau lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Astfel de ipoteze, de situatii afirmate cu indrazneala, de la nivel inalt, uneori chiar de la nivelul unor persoane ce nu mai au nevoie de nicio recomandare suplimentara de autoritate, au starnit multe intrebari, confuzie si ingrijorari in sistemul judiciar, aceste imprejurari nefiind posibil a fi ignorate.

Nu putem fi indiferenti cand se declara public, intr-o forma sau alta ca: 'O alta problema e legata de fostii ofiteri acoperiti printre magistrati. Pana in 2004, serviciile au considerat, ca de altfel si acesti magistrati, ca pot sa incalce Constitutia din 1991. Destui dintre ei au fost, sunt unii dintre ei. Ei, acesti oameni, de teama sa nu se afle ca au incalcat Constitutia din 1991, sunt santajabili. stiti care e motivul pentru care am cerut sa se scoata cele 3 milioane de dosare ale fostei Securitati? Pentru ca ele erau folosite de unii din SRI sa santajeze. Ei, cei care au fost acoperiti functioneaza in continuare. (...) Deci asta e o alta problema, pentru ca cel care l-a avut pe acoperitul din Justitie poate primi telefon chiar de la ofiterul lui.....' (articol preluat de Gandul.info la data de 06.04.2015 „Sunt ofiteri acoperiti printre magistrati”) si nici cand un general aflat la conducerea Directiei Juridice a Serviciului Roman de Informatii sustine:

'Concret, daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze. Aceasta maniera de lucru, in care suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori, lucratori ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveala punctual si aspecte care tin de coruptia sistemului judiciar, in limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate... '. (interviu site 'Juridice' din 30.04.2015).

Suntem cu totii obligati, mai ales cei implicati direct in infaptuirea actului de justitie, sa ne intrebam si sa primim un raspuns concret pe aceasta problema, devenita una de interes national.

Potrivit art. 6 alin. 1 si 2 din Legea nr. 303/2004 republicata:

'(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.

(2) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevazute la alin. (1). Rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional.'

De asemenea, conform dispozitiilor art. 7 din acelasi act normativ:

'(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).

(4) incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.'

Avand in vedere dispozitiile legale mentionate mai inainte, exista obligatia verificarii declaratiilor prevazute de art.6 alin.1 din Legea nr.303/2004 de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, rezultatul fiind atasat la dosarul profesional, dar in acelasi timp aceasta operatiune nu o inlocuieste pe cea pusa in sarcina Consiliul Suprem de Aparare a tarii care verifica, din oficiu (atunci cand legea prevede expres aceasta obligatie in sarcina sa) ori la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor.

Pentru a fi aplicabile dispozitiile art. 7 alin. 4, respectiv pentru a fi posibil sa se identifice situatiile in care s-au incalcat dispozitiile referitoare la interdictiile mentionate mai sus si astfel imprejurarile ce pot conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror, se impune, in mod obligatoriu ca si aceasta autoritate administrativa autonoma (CSAT), organizata in baza Legii nr. 415/2002, sa realizeze verificarile puse de lege in sarcina sa.

Prin urmare, verificarile realizate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii care vizeaza, in principiu, fondul de informatii destinat mapei profesionale nu pot inlocui verificarile pe care trebuie sa le realizeze separat Consiliul Suprem de Aparare a tarii, verificari ce pot conduce in caz de constatare a incalcarii legii chiar la pierderea functiei de judecator sau procuror.

Ratiunea desemnarii, prin lege, a celor doua autoritatii, institutii pentru efectuarea deopotriva a verificarilor este data si de faptul ca, in timp ce Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) este infiintat in baza Legii 187/1999 cu toate modificarile ulterioare, avand drept scop sa puna la dispozitia cetatenilor dosarele si documentele intocmite de fosta Securitate pana la data de 22 decembrie 1989, 'prezentul' ar fi scapat cu siguranta verificarii daca nu s-ar impune a fi cercetat de Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Din activitatea desfasurata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, cu atributii concrete in ce priveste declaratiile date de magistratii, nu a rezultat pana in acest moment, din cuprinsul niciunui raport prezentat potrivit dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 415/2002, situatia, stadiul verificarilor realizate si nici nu exista dovezi de emitere a vreunei hotarari pe acest aspect, in baza art.3 din acelasi act normativ.

Stimate Domnule Presedinte, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) retine importanta pe care o acordati independentei justitiei si consolidarii statului de drept, a prioritizarii subiectelor care sunt de interes major pentru societatea noastra. Credibilitatea sistemului judiciar nu este data numai de modalitatea in care este finalizat actul de judecata, aspect deosebit de important de altfel pentru chiar existenta noastra.

Onestitatea, integritatea corpului de magistrati, situarea lui in litera si spiritul legii sunt preocupari care ne intereseaza nu doar pe noi, judecatorii si procurorii antrenati in procesul judiciar. Increderea in justitie este temelia statului de drept, motiv pentru care Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) are convingerea ca si dumneavoastra prin demersurile care, legal, va sunt puse la dispozitie aveti toata disponibilitatea de a da curs solicitarii noastre si astfel de a cere Consiliul Suprem de Aparare a Tarii al carui presedinte sunteti sa declanseze si sa prezinte intr-un termen rezonabil verificarile in ceea ce priveste conformitatea declaratiilor date de magistrati in temeiul prevederilor art. 7 din Legea nr.303/2004 republicata.

De asemenea, Stimate Domnule Presedinte avem increderea ca puteti lua in discutie, in acelasi spatiu, respectiv in cadrul sedintelor Consiliul Suprem de Aparare a tarii, raportat la declaratia clara data de un oficial al Serviciului Roman de Informatii, redata partial la inceputul solicitarii noastre, masura implicarii exprese a acestui serviciu in actul de justitie, rezumata in mentinere unui interes, a unei atentii constante a SRI pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze.

Nu intelegem nici care este abilitarea legii, fiindca din cate cunoastem, cu siguranta Serviciul Roman de Informatii nu are atributii procedurale in efectuarea de cercetari penale, dar nici nu stim pana unde poate duce dimensiunea expresiei 'pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze' sau cum poate fi tradusa legal exprimarea 'maniera de lucru' care-i antreneaza pe angajatii acestui serviciu alaturi de procurori dar mai ales de judecatori in exercitarea atributiilor de serviciu de catre acestia din urma.

Domnule Presedinte, avem speranta ca preocuparile dumneavoastra in asigurarea tuturor conditiilor pentru afirmarea, consolidarea unei justitii independente, puternice, devin realitate, ca nicio justificare ori pretext mascat de sintagma 'strict secret' nu pot fi un paravan pentru incalcarea legii.

Din acest considerent magistratii acestei tari va solicita sa luati in discutie si sa le sprijiniti efortul, blocat partial de Consiliului Superior al Magistraturii care, recent, a refuzat sa dea curs, in integralitate unor cereri similare, prin masuri concrete pe care legea vi le pune la indemana, pentru a lamuri daca umbrele trecutului mai bantuie inca sistemul judiciar prin mentinerea ori recrutarea unor lucratori ai serviciilor secrete, indiferent de numele pe care-l poarta, in randul magistratilor, daca infaptuirea justitiei se realizeaza asa cum dispune Constitutia in art. 126 alin.1: '….prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege' sau, in realitate, exista si o alta modalitate, respectiv prin implicarea serviciilor de informatii”.

*Cititi aici scrisoarea Asociatiei Magistratilor din Romania transmisa presedintelui Klaus Iohannis