Presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto) joaca pe o gheata extrem de subtire. Orice plangere penala depusa impotriva lui Iohannis pentru refuzul de a o demite pe ministresa Justitiei Ana Birchall poate duce la deschiderea unui dosar penal impotriva acestuia pentru abuz in serviciu. Fapta pentru care Klaus Iohannis ar putea lua chiar si 10 ani de inchisoare.

Intr-un comunicat de presa extrem de dur, dat publicitatii luni, 21 octombrie 2019, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului l-a acuzat pe Iohannis ca prin refuzul de a o revoca pe ministresa Ana Birchall incalca legea fundamentala a Romaniei si se situeaza in afara statului de drept pe care pretinde ca il apara. Dar nu este doar atat. Actiunile presedintelui Iohannis, mai exact decizia de a o tine in continuare in functie pe Ana Birchall, ar putea reprezenta si un abuz in serviciu.

Afirmam asta avand in vedere prevederile art. 297 alin. (1) din Codul penal care stabilesc faptul ca abuzul in serviciu reprezinta “fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitme ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”. In ceea ce priveste vatamarea intereselor, se poate considera ca ea are loc tocmai prin mentinerea Anei Birchall de catre Iohannis in functia de ministru al Justitiei, decizie prin care vatameaza cel putin ineteresele premierului Dancila, aceasta din urma fiind cea care are dreptul de a revoca ministri si de a forma guvernul.

Mai mult, in cazul de fata s-ar putea vorbi, credem noi, si de o incalcare fara dubii a legii, conditie care trebuie indeplinita pentru a atrage prevederile art. 297 alin. (1) privind abuzul in serviciu, asa cum CCR a stabilit prin Decizia 405/2016. Este vorba, mai exact, de incalcarea art. 7 alin. (1) din Legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si ministerelor, care stabileste ca:

“Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele Romaniei, prin decret, la propunerea primului-ministru”.

Asadar, textul art. 7 alin. (1) din Legea 90/2001 este unul imperativ si nu ii da lui Klaus Iohannis dreptul la optiune. Mai precis, nu ii lasa acestuia libertatea de a refuza sa semneze revocarea unui ministru. Este fix situatia din cazul revocarii Laurei Kovesi de la conducerea DNA, caz in care Klaus Iohannis a incalcat Constitutia si a ignorat art. 54 alin. (4) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor care prevedea imperativ ca revocarea se face. Fix ca in cazul revocarii ministrilor.

Un deceniu de inchisoare

Cert este ca daca se va constata ca a incalcat legea si a comis abuz in serviciu refuzand sa o demita pe ministresa Justitiei Ana Birchall, Iohannis ar risca peste 10 ani de puscarie. Astfel, art. 297 alin. (1) din Codul penal privind abuzul in serviciu stabileste o pedeapsa cuprinsa intre 2 si 7 ani de inchisoare:

“Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.

Klaus Iohannis ar intra insa si sub incidenta art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie unde se prevede ca in cazul infractiunilor de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime:

“In cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime”.

Astfel, la o ipotetica pedepsa maxima, de 7 ani, prin aplicarea art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 s-ar ajunge la o condamnare de 10 ani si 6 luni inchisoare cu executare. Cat despre conditiile care trebuie indeplinite pentru majorarea pedepsei, este limpede ca prin mentinerea lui Birchall s-ar putea considera ca presedintele ii asigura cel putin acesteia un folos necuvenit, atat timp cat ministresa Justitiei a fost demisa de catre seful ei direct, premierul Viorica Dancila. Si nu doar atat, dar sa tinem cont ca in prezent, desi a fost revocata din functie de Dancila, ministresa Birchall, ca si ceilalti doi ministri pe care Iohannis refuza sa ii demita incaseaza salarii, care pot fi interpretate in final ca reprezentand un folos necuvenit.

Mandatul de presedinte nu il scapa de dosar pe Iohannis. Avocatul Adrian Toni Neacsu: “Imi este greu sa inteleg de ce Ministerul Public nu s-a autosesizat, fapta fiind atat de evidenta si grosolana”

Desigur, o eventuala plangere penala la PICCJ si deschidere a unui dosar penal nu ar atrage automat punerea sub acuzare a lui Klaus Iohannis. Asta intrucat urmarirea penala s-ar suspenda pe perioada in care Iohannis ar detine functia de presedinte, pe baza de imunitate. Imunitate la adapostul caruia se afla acum presedintele desi in 2014 pretindea ca va fi primul lucru la care va renunta cand va ajunge la Cotroceni (click aici pentru a citi). Totusi, s-ar suspenda si cursul prescriptiei penale, astfel incat dupa incetarea mandatului de presedinte cercetarile s-ar relua, iar Iohannis ar putea fi transformat in suspect, inculpat si in cele din urma chiar trimis in judecata pentru abuz in serviciu.

Altfel, comiterea de catre Klaus Iohannis a unui abuz in serviciu prin refuzul de a o revoca pe Ana Birchall este confirmata chiar de unul dintre cei mai profesionisti avocati din Romania. Ne referim la avocatul Adrian Toni Neacsu, fost judecator si fost membru CSM, care intr-o ampla analiza postata pe pagina sa de Facebook explica inclusiv faptul ca functia de presedinte detinuta de Klaus Iohannis nu l-ar scapa pe acesta de dosar penal.

Iata analiza avocatului Adrian Toni Neacsu:

“Refuzul executarii de indata a obligatiilor stabilite prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 504/18.09.2019, publicata in Monitorul Oficial nr. 801/03.10.2019 intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu in forma agravanta prevazuta de Legea nr. 78/2000, respectiv prin obtinerea unui folos necuvenit cel putin pentru cei 3 ministrii nerevocati.

Abuzul in serviciu, asa cum este definit in dispozitiile art. 297 Cod penal, se savarseste atunci cand functionarul public nu indeplineste un act (emiterea decretelor de revocare la care a fost obligat) si prin asta cauzeaza o vatamare.

Potrivit art. 147 din Constitutie, deciziile CCR sunt general obligatorii de la publicarea in Monitorul Oficial şi au putere numai pentru viitor.

Respectarea Constitutiei Romaniei este prima obligatie legala a Presedintelui Romaniei, macar intrucat potrivit art. 80 alin. 2 acesta vegheaza la respectarea Constitutiei.

Prin Decizia 504/2019 Curtea Constitutionala a stabilit ca Presedintele României a creat un conflict juridic de natura constitutionala, ceea ce inseamna ca a incalcat Constitutia, inca din data de 26 august 2019, moment de la care se afla complet in afara starii de constitutionalitate.

Incepand cu 3.10.2019 Presedintele se afla si in sfera raspunderii penale si imi este greu sa inteleg de ce Ministerul Public nu s-a autosesizat, fapta fiind atat de evidenta si grosolana.

Este adevarat ca pe durata mandatului de Presedinte, cel in curs sau cel viitor, urmarirea penala se suspenda, dar totodata se suspenda si cursul prescriptiei raspunderii penale, astfel ca dupa incetarea functiei poate fi tras la raspundere pentru acest comportament.

Cu toate ca (sau tocmai de aceea) sunt cunoscut pentru ca m-am luat in piept cu redactarea neclara a abuzului in serviciu in codul penal, de data aceasta trebuie sa afirm ca rar mi-a fost sa vad in cariera mea o fapta care sa se muleze atat de bine pe definitia legala.

Justitia penala nu se poate opri pe durata campaniilor electorale iar agenda Ministerului Public ar trebui sa fie in mod continuu apararea ordinii de drept (art. 131 alin. 1 din Constitutie), ordinea constitutionala fiind forma suprema de manifestare a legii”.