IOHANNIS TREMURA – Batjocura presedintelui cu renominalizarea lui Orban ca premier, dupa ce a fost demis de Parlament, a ajuns la CCR: ”Conflictul juridic de natura constitutionala consta in exercitarea in mod discretionar a atributiilor presedintelui... A nesocotit si a deturnat de la scopul prevazut de legiuitorul constituant dispozitiile imperative inscrise in art. 114 alin. (2) din legea fundamentala” (Cererea)

Scris de: George TARATA

10.02.2020 19:08
Vizualizari: 3672

Presedintele Romaniei Klaus Iohannis si-a exercitat discretionar atributiile si a deturnat dispozitiile Constitutiei Romaniei in momentul in care l-a propus tot pe liderul PNL Ludovic Orban pentru functia de prim-ministru, desi acesta tocmai ce a fost demis prin motiune de cenzura, iar in Parflament nu exista o majoritate care sa il sustina. Acuzatiile se regasesc in cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre presedintele Romaniei si Parlamentul Romaniei, depusa la CCR, luni, 10 februarie 2020, de PSD, conflict cauzat de desemnarea lui Orban de catre Iohannis in functia de premier.


 

In cererea semnata de presedintele Camerei Deputatilor si al PSD Marcel Ciolacu (foto), pe care Lumea Justitiei o publica mai jos, presedintelui Iohannis i se imputa ca a incalcat principiul colaborarii loiale intre institutiile publice, obligatia constitutionala de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice si obligatia constitutionala de a exercita functia de mediere intre puterile statului. Totodata, acelasi Iohannis este reclamat la CCR pe motiv ca a nesocotit dispozitiile imperative inscrise in art. 114 alin. (2) din Constitutia Romaniei, potrivit carora Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votata in conditiile art. 113 din legea fundamentala. “Nominalizandu-l drept premier pe Ludovic Orban, Presedintele Romaniei incalca vointa Parlamentului, care tocmai i-a retras increderea acestuia prin recenta motiune de cenzura. Respingand propunerea de premier formulata de o majoritate parlamentara, Presedintele Romaniei va declansa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natura constitutionala, impiedicand formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul si de a ajunge la 'alegeri anticipate'”, se mentioneaza in documentul semnat de presedintele PSD Marcel Ciolacu.

Pe de alta parte, actiunea PSD la Curtea Constitutionala se bazeaza chiar pe jurisprudenta Curtii Constitutionale in problema sesizata. In acest context, sunt enumerate mai multe decizii ale CCR, printre care si Decizia 80/2014 (adusa in atentia publicului in premiera de Lumea Justitiei in urma cu cateva zile – click aici pentru a citi), care stabileste ca numirea unui premier din partea unei minoritati parlamentare, asa cum este cazul PNL in momentul de fata, ar insemna investirea unui Guvern fara legitimare electorala.

 

Iata un fragment din cererea PSD forumlata la CCR privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala intre presedintele Romaniei si Parlamentul Romaniei, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:


Conflictul juridic de natura constitutionala consta in exercitarea in mod discretionar a atributiilor Presedintelui Romaniei, astfel cum acestea sunt reglementate de Constitutia Romaniei, republicata, constand in desemnarea, in data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la functia de prim-ministru, prin Decretul nr. 82/2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 883 din 6 februarie 2020, cu incalcarea, in mod direct sau indirect, a urmatoarelor principii sau dispozitii constitutionale:

1. principiul colaborarii loiale intre institutiile publice, derivat din art. 1 alin. (4);

2. obligatia constitutionala de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, inscrisa in art. 80 alin. (2) teza I;

3. obligatia constitutionala de a exercita functia de mediere intre puterile statului, inscrisa in art. 80 alin. (2) teza a II-a.

De asemenea, prin acest demers, Presedintele Romaniei a nesocotit si a deturnat de la scopul prevazut de legiuitorul constituant dispozitiile imperative inscrise in art. 114 alin. (2) din legea fundamentala, potrivit carora Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votata in conditiile art. 113.

Nominalizandu-l drept premier pe Ludovic Orban, Presedintele Romaniei incalca vointa Parlamentului, care tocmai i-a retras increderea acestuia prin recenta motiune de cenzura. Respingand propunerea de premier formulata de o majoritate parlamentara, Presedintele Romaniei va declansa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natura constitutionala, impiedicand formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul si de a ajunge la 'alegeri anticipate'.

Art. 89 alin.(1) din Constitutia Romaniei, republicata, prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvata de catre Parlament ca urmare a faptului ca nu acorda votul de incredere unui Guvern, dupa doua incercari esuate si implinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care sa poata rezolva criza. Presedintele Romaniei incalca dispozitiile art. 89 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, declarand deschis ca are ca scop 'alegeri anticipate', folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile.

Odata cu solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala, semnalam ca este necesar, totodata, a se stabili conduita la care autoritatile publice implicate trebuie sa se conformeze pentru a fi in concordanta cu prevederile constitutionale.

(…)

Potrivit dispozitiilor art. 110 alin. (2) teza intai din Constitutia Romaniei, republicata, care reglementeaza cu privire la incetarea mandatului Guvernului 'Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate'.

Potrivit dispozitiilor art. 103 din Constitutia Romaniei, republicata, care reglementeaza cu privire la investitura Guvernului '(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. (2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului. (3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.'

Avand in vedere modalitatea de redactare a acestor dispozitii si continutul normativ al acestora, observam ca in procedura de investire a Guvernului legiuitorul constituant a implicat doua autoritati publice care reprezinta puteri distincte ale statului, puterea legislativa si puterea executiva.

Sediul materiei il constituie asadar prevederile art. 85, art. 103 si art. 104 din Constitutia, dezvoltate, in ce priveste procedura parlamentara, in art. 86-97 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/1992, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 5 februarie 2018.

Din analiza dispozitiilor legale mentionate rezulta ca procedura de investitura a Guvernului parcurge mai multe etape, pe care le putem prezenta in urmatoarea ordine cronologica:

1. desemnarea de catre Presedintele Romaniei a unui candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament (art. 85 alin. (1) si art. 103 alin. (1) din Constitutie);

2. solicitarea de catre candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru, in termen de 10 zile de la desemnare, a votului de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului (art. 103 alin. (1) din Constitutie);

3. multiplicarea si difuzarea catre deputati si senatori a programului si listei Guvernului, de catre Birourile permanente ale celor doua Camere, de indata ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru;

4. stabilirea, de catre birourile permanente ale celor doua Camere, a datei sedintei comune a Camerei Deputatilor si Senatului la cel mult 15 zile de la primirea programului de guvernare si a listei Guvernului si luarea de masuri pentru convocarea deputatilor si senatorilor;

5. audierea fiecarui candidat pentru functia de ministru, in sedinta comuna, de catre comisiile permanente ale celor doua Camere al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenta a viitorilor ministri;

6. intocmirea de catre comisii a avizelor comune;

7. dezbaterea in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului a programului de guvernare si a intregii liste Guvernului (art. 103 alin. (3) teza intai din Constitutie);

8. acordarea sau neacordarea increderii de catre Parlament, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor (art. 103 alin. (3) teza a doua din Constitutie);

9. inaintarea catre Presedintele Romaniei a Hotararii Parlamentului privind acordarea votului de incredere sau, dupa caz, aducerea la cunostinta Presedintelui Romaniei a situatiei de neacordare a votului de incredere pentru formarea Guvernului, in vederea desemnarii unui alt candidat pentru functia de prim-ministru;

10. pe baza votului de incredere acordat de Parlament, numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei (art. 85 alin. (1) din Constitutie) si

11. depunerea juramantului de credinta de catre primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului (art. 104 alin. (1) din Constitutie).

Rezulta asadar ca procedura de investitura a Guvernului este initiata (desemnarea candidatului la functia de prim-ministru) si finalizata (numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament) prin acte ale Presedintelui Romaniei. Exponent al puterii executive, Presedintele Romaniei are atributia de a desemna un candidat pentru functia de prim-ministru. Faptul ca are aceasta atributie nu inseamna ca o poate exercita in orice mod, discretionar.

Obligativitatea Presedintelui Romaniei de a consulta, anterior desemnarii candidatului pentru functia de prim-ministru, partidul care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, partidele reprezentate in Parlament este deosebit de importanta tocmai din perspectiva atributiei exclusive a Camerei Deputatilor si Senatului de a acorda votul de incredere asupra programului si intregii liste a Guvernului, cu votul majoritatii absolute a deputatilor si senatorilor, avand in vedere modalitatea de alegere a Camerelor Parlamentului.

De semnarea de catre Presedintele Romaniei a unei alte persoane decat aceea pentru care s-a conturat o optiune in cadrul consultarilor, acordandu-i mandatul de a forma lista viitorului Guvern si programul de guvernare, implica riscul previzibil ca aceasta sa nu aiba sustinere parlamentara si, prin urmare, sa nu ii fie acordat votul de incredere de catre Parlament.

Ca urmare a acestui mecanism de partajare a competentelor, niciuna dintre autoritatile publice implicate nu poate sa le exercite in mod deplin fara concursul celeilalte/celorlalte autoritati, legiuitorul constituant excluzand o posibila conduita discretionara a factorilor implicati, respectiv Presedintele Romaniei si partidele politice, din perspectiva dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora 'Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.'.

In interpretarea si aplicarea acestor prevederi ale legii fundamentale, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 473 din 7 iunie 2018, (par. 120), au fost reiterate urmatoarele aspecte: 'Curtea are in vedere prevederile art. 1 alin. (3), (4) si (5) din Constitutie, in conformitate cu care Romania este stat de drept, organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca, stat in care respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, iar colaborarea intre autoritatile/institutiile statului se fundamenteaza pe principiul colaborarii loiale si al respectului reciproc [Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015, par. 49, Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, par. 123, sau Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, par. 139]. Una dintre conditiile realizarii obiectivelor fundamentale ale statului roman o constituie buna functionare a autoritatilor publice, cu respectarea principiilor separatiei si echilibrului puterilor, fara blocaje institutionale [Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, Decizianr.261 din 8 aprilie 2015, par.49, sau Decizia nr.68 din 27februarie 2017, par.123]'.

Abordarile forului constitutional privind interpretarea principiului loialitatii constitutionale vizeaza garantarea de catre autoritatile publice, prin actiunile ori inactiunile lor, a unei cooperari de buna-credinta, cu caracter permanent si perpetuu, in vederea exercitarii atributiilor izvorate direct din legea fundamentala sau de nivel infraconstitutional.

In jurisprudenta Curtii Constitutionale, cu referire la etapele premergatoare numirii Guvernului, prin Decizia nr. 875/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1093 din 21 decembrie 2018 (par. 65), se statueaza ca 'Regimul constitutional al procedurii de investire si numire a Guvernului este guvernat de prevederile art. 85 - Numirea Guvernului si cele ale art. 103 - investitura din Constitutie. Dispozitiile art. 85 alin. (1) teza intai din Constitutie ii confera Presedintelui dreptul de a desemna un candidat pentru functia de prim-ministru. Aceeasi teza se regaseste si la art. 103 alin. (1) din Constitutie, text ce se continua cu teza potrivit careia candidatul este desemnat de Presedinte in urma consultarii (n.red. - de catre Presedinte) partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. Asadar, candidatul desemnat de Presedinte la functia de prim-ministru nu reprezinta alegerea exclusiva a Presedintelui, ci reprezinta rezultatul unor consultari si/sau negocieri dintre acesta si partidul politic care are majoritatea absoluta in Parlament sau a celor parlamentare, daca nu exista o atare majoritate.'

Semnalam in acelasi timp ca prin Decizia nr. 80/2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 07 aprilie 2014, (par. 325), Curtea Constitutionala a expus urmatoarele consideratii: 'dreptul unei minoritati parlamentare de a propune desemnarea, in mod invariabil, a candidatului pentru functia de prim-ministru inseamna a accepta ca se poate investi un Guvern fara legitimare electorala. A nu tine cont de faptul ca cetatenii au ales in favoarea unor competitori electorali care formeaza sau pot forma o majoritate absoluta, de natura a asigura investirea Guvernului, inseamna a afecta in mod decisiv dreptul de vot, intrucat exprimarea dreptului de vot vizeaza, in mod direct, configuratia politica a Parlamentului, iar, indirect, investirea Guvernului.'

In timp ce procedura de investitura a Guvernului este initiata de catre Presedintele Romaniei, uneori aceasta fiind consecinta iminenta si intrinseca a retragerii increderii Guvernului de catre Parlament, intotdeauna decizia asupra componentei viitorului Guvern si a programului de guvernare revine exclusiv Parlamentului, avand in vedere ca acesta exercita in mod direct suveranitatea nationala rezultata din alegerile parlamentare. Prin Decizia nr. 48/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 21 mai 1994, Curtea Constitutionala a retinut ca potrivit 'pozitiei preeminente a Parlamentului in sistemul autoritatilor publice ale Romaniei, el exercita prerogative de cea mai mare insemnatate pentru activitatea de stat, fiind, in intregul sau, expresia suveranitatii nationale rezultata din alegerile parlamentare. intre aceste prerogative, alaturi de cea privitoare la adoptarea legilor, este si activitatea de control asupra executivului'. Pentru ca un control parlamentar sa fie autentic, el trebuie sa fie deplin, adica Parlamentul trebuie sa dispuna de posibilitatea de a lua orice masuri pentru a da continut acestei plenitudini, iar masurile luate trebuie respectate de celelalte autoritati publice, din perspectiva principiului loialitatii constitutionale, care vizeaza garantarea de catre autoritatile publice, prin actiunile ori inactiunile lor, a unei cooperari de buna-credinta, in vederea exercitarii atributiilor prevazute in legea fundamentala.

Exercitarea prerogativei Parlamentului de investire a Guvernului nu se poate realiza sub presiunea pierderii mandatului Parlamentului, de aceea Constitutia il obliga pe presedinte sa se consulte cu partidele parlamentare pentru a desemna pe acea persoana care are cele mai mari sanse sa formeze si sa obtina sprijinul unei majoritati parlamentare.

Obligatia Presedintelui nu este una formala, ci este o veritabila obligatie de diligenta, altfel Constitutia ar fi lipsita de continut si fara efecte.

Alegerile inainte de termen urmeaza sa aiba loc daca Parlamentul nu functioneaza, fara a avea la baza ratiunea de a schimba majoritatea parlamentara.

Avand in vedere considerentele anterioare, rezulta ca Presedintele Romaniei si-a indeplinit in mod discretionar, abuziv, prerogativele inscrise in art. 85 alin. 91) si 103 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, incalcand astfel principiul cooperarii loiale, dimensiune a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. Totodata, acesta nesocoteste propriile atributii inscrise la art. 80 alin. (2) din legea fundamentala, in componentele referitoare la obligatia sa de a veghea la respectarea Constitutiei, de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice si de a exercita functia de mediere intre puterile statului, si deturneaza de la scopul prevazut de legiuitorul constituant dispozitiile imperative inscrise in art. 114 alin. (2) din legea fundamentala, potrivit carora Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votata in conditiile art. 113.

Totodata, in vederea solutionarii conflictului de natura constitutionala, va solicitam sa dispuneti conduita in acord cu prevederile constitutionale fata de care autoritatile publice trebuie sa se conformeze”.


Comentarii

# Neanae date 10 February 2020 20:18 +8

Argumentul nu merita atâta timp de scris, de citit, de comentat. SUSPENDARE ăluia și dat PENELEULUI GUVERNAREA la mișto. Ca ei NU O VOR! Cum nicicum nu voiau guvernarea când trecură moțiunea lor. Fac astia un circ de mahala ca sa ajungă la anticipate. Se “construiesc” strada făcând figuri precum saltimbancii. Trebuie sa li se dea posibilitatea sa se mai scălămbăie la ritmul lu ăla de la Cotroceni ca sa înțeleagă toți (TOȚI - și ai lor) ca sunt bubuitor de incompetenți. Între timp PSD se aduna de pe stratosfera. Bete in roate așa cum au făcut ei in guvernarea PSD de frica realizărilor reale ale aleșilor. Niște canalii fudule drept care musai combătuți cu trageri de timp și hohote de râs pentru aerele de superioritate. Vreau PNL la guvern fiindcă taman de asta fug ... nu se fac anticipate? Se vor termina la balamuc.

# nae din dealul feleacului date 10 February 2020 21:28 +9

Neanae aveti dreptate,asa ar trebui sa se raspunda.La cele spuse mai adaug si eu :1)Niste nebuni liberali,indrumati de Pres...de la Balaceanca,vor cere de fapt in Parlament un vot de neincredere.2)Visul comunistilor era sa faca un tren sa mearga "Pe linie de Partid".3)Visul lui Iohannis e sa construiasca o" Romanie Normala"prin mijloace exclusiv "Anormale".4)Pina in 1990 se facea carte,dar nu prea era informatie.Acum(2020)e prea multa informatie si nema carte!Grosu e prosti!Daca nu erau prosti nu votau un sfert de veac asemenea specimene!Daca nu e carte,nimic nu e!Manipularea se produce astazi din cauza lipsei de carte,de intelegere!Oameni buni,prostia nu salveaza Romania!

# Ro Man date 10 February 2020 22:45 +5

De unde am plecat si unde am ajuns. Ne invartim in acelasi cerc de ceva vreme si suntem ametiti, debusolati . In tot acest timp adevaratii papusari isi vad linistiti de planul lor de a acapara toate resursele tarii dupa bunul plac. Asta e menirea noastra ca popor:sa stam in lanturi si daca cumva vine unul si ne elibereaza noi sa ne inlantuim singuri si mai strans.

# Serghei Turcan date 10 February 2020 22:53 +8

Părerea mea este că acest ”Imperialist” Iohanis, luptă cu orice preț să pună un Parlament care să facă jocurile lui și ale Impersialiștilor... care vor să pună mâna pe toate resuesele țării, din marea neagră cât și din Munții Apuseni. Până are pe acești PSD-iști ca un spin în coaste, nu poate să își facă damblaua. Nu am o atracție pentru PSD, dar nici pe PNL-iști nu îi pot înghite. Cum nu vii tu Țepeș Doamne ! „Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece, Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă, Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela, Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa? Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară, Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară, Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei! Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o neferi

# cetatean onest date 11 February 2020 06:50 +2

Jegului nu trebuie doar sa-i tremure spilhozenul, ci trebuie usuit, pana nu este prea tarziu, si apuca el sa instituie, alaturi de alte laturi, dictatura. Atunci va fi dezastru. Numai chirii nu vad intentia acestuia de a lua toata puterea in tara cu care n-are nimic in comun. Doar ca a stiut sa fure case din ea.

# Antisistem date 11 February 2020 07:18 +1

Tremură pe naiba! L-a văzut cineva tremurând? Nemțălăul are spate şi ordin clar de a transfera toate resursele către corporații! Trebuia suspendat încă de la epidodul cu geaca roşie. Acum e prea târziu, bulgărele s-a transformat în avalanşă şi se va sparge în capul prostimii. Poate aşa i-o veni mintea la cap!

# escu date 11 February 2020 12:42 +3

Ce nu este clar? Ciolannis are în sânge nerespectarea legii și Constituției. Toate acțiunile lui decurg spre slăbirea instituțiilor statului român și slăbirea acestuia, de unde nu mai este decât un pas până la destrămarea ROMÂNIEI MARI. Ce poți să spui altceva atunci când vezi cum este subminată activitatea PARLAMENTULUI ROMÂNIEI, forul suprem al democrației, cum este sabotată economia României, cum sunt distruse valorile românești. Dar asta merităm (oare?) atunci când românași noștri de acasă și din diaspora au votat masiv cu Ciolannis, pentru a prospera România și a se întoarce acasă cei plecați prin străini. Vă place bravi mitingiști antipesede ce se întâmplă acum, cum sunt încălcate grosolan Constituția ROMÂNIEI, legile și principiile democratice? Vedeți, și cred că vă și place, cum ura față de PSD a creat germenii dictaturii johanniste.

# Geta date 11 February 2020 14:44 +2

Există un singur mod prin care Orban poate fi "satisfăcut" şi anume parlamentarii să facă şedință în care în loc să-l respingă să-l REALEAGĂ pe din nou ministru :D dar asta NU exclude răspunderea PENALA a lui Orban pt.cele 25 de ordonanțe ilegal adoptate :D în plus doar aşa se poate dovedi că nu e nici un blat PSD-PNL chiar şi Ciolacu ar face dovada că e un adevărat PSD-ist nu doar o conservă securistă cum spun gurile "rele". Hai Ciolacule să te vedem cum votezi pt. REINVESTIREA lu'LUDOVIC AL-2-LEA ...să vadă lumea cum guvernează țara spre dezastru mult dorit de Johannis şi gaşca lui :D

# petre date 13 February 2020 11:18 +1

situatia e simpla: slinosii de la PNL nu vor sa mareasca pensiile dar nici sa piarda voturile pensionarilor si atunci apeleaza la anticipate,sa fie inainte de 1 septembrie data la care pensiile ar trebui marite.dupa ce vor profita de trendul care ii da favoriti vor modifica legea pensiilor.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii