Lumea Justitiei devoaleaza in exclusivitate planul unor judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie de a anula dispozitii cheie date de Consiliul Superior al Magistraturii in privinta Completelor de 5 judecatori, dupa pronuntarea Deciziei CCR nr. 685/2018 prin care s-a stabilit ca toate Completele de 5 din 2014-2018 au fost nelegal constituite. Este vorba despre preluarea spre judecare de catre Completele de 5 judecatori trase la sorti in 2019 nu doar a dosarelor inregistrate in 2019, ci si a dosarelor inregistrate la ICCJ pana in 31 decembrie 2018, ce le-au revenit spre solutionare Completelor de 5 trase la sorti la finalul lui 2018.

Astfel cum ne amintim, la inceputul acestei saptamani, conducerea Inaltei Curti anunta cu mare tam-tam ca judecatorii Completului de 5 penal, format din judecatorii Iulian Ilie Dragomir (foto), Constantin Epure, Marius Dan Foitos, Ionut Matei si Simona Cristina Nenita au sesizat Sectiile Unite in vederea schimbarii jurisprudentei, astfel cum CSM a dispus prin Hotararea nr. 1535/2018. Concret, motivand ca Hotararea CSM nr. 1535/2018 "genereaza efecte asupra interpretarii jurisdictionale a unui principiu de drept, cum este cel al continuitatii, precum si a altor dispozitii legale relevante in activitatea Completurilor de 5 judecatori", patru dintre judecatorii C5, respectiv Dragomir, Matei, Foitos si Epure au sesizat Sectiile Unite "sub aspectul interpretarii si aplicarii principiului continuitatii completului de judecata, subsumat regulii anualitatii ce guverneaza activitatea acestor formatiuni de judecata".

Echipa de soc de la Inalta Curte omite legea

Oricat de principial si justificat ar parea demersul Completului de 5 judecatori condus de judecatorul Iulian Dragomir, Lumea Justitiei semnaleaza faptul ca sesizarea Sectiilor Unite ale Inaltei Curti este un atribut ce revine, in acest caz, Sectiei penale, nicidecum instantei de judecata, acest lucru fiind prevazut si in articolul 26 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara. Inainte de a prezenta pericolul ce se poate ascunde in spatele actiunii Completului de 5, intrebam legitim care este jocul/motivul care sta in spatele deciziei celor patru judecatori de a sesiza Sectiile Unite? Intrebam aceasta intrucat, procedural, sesizarea Sectiilor Unite de catre Completul de 5 judecatori este din start inadmisibila, neindeplinind conditiile formale, astfel ca este o actiune facuta in zadar. Conform procedurii legale, completul de judecata este abilitat sa sesizeze judecatorii sectiei din care magistratii care il alcatuiesc fac parte, iar Sectia, cu votul majoritatii, stabileste daca sesiseaza sau nu Sectiile Unite pentru a decide schimbarea jurisprudentei.

Judecatoarea Simona Nenita: "Prin sesizarea formulata se tinde sa se mentina aceeasi practica administrativa, dar sa se schimbe hotararea Sectiei pentru judecatori, ceea ce excede competentei Sectiilor Unite"

Dincolo de forma sesizarii Sectiilor Unite de catre Completul de 5 judecatori, judecatoarea Simona Neninta de la Inalta Curte, parte a C5 care a sesizat Sectiile Unite, a facut o opinie separata remarcabila in acest caz, expunand efectele deciziei judecatorilor Dragomir, Matei, Foitos si Epure de a sesiza Sectiile Unite.

Astfel, in incheierea din 14 ianuarie 2019 a Completului de 5, pe care Lumea Justitiei o prezinta in exlusivitate, judecatoarea Simona Nenita semnaleaza faptul ca prin sesizarea Sectiilor Unite se doreste practic anularea efectelor Hotararii nr. 1535/2018 a Sectiei pentru judecatori a CSM, in care s-a stabilit ca toate dosarele aflate pe rolul ICCJ la data de 31.12.2018 vor fi judecate de Completele de 5 judecatori infiintate in 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM nr.1367/2018.

Or, arata judecatoarea Simona Nenita, nu se poate admite ca Inalta Curte sa puna in executare de indata un act administrativ obligatoriu cum este Hotararea CSM nr. 1367/2018, dar sa anuleze un alt act administrativ, respectiv Hotararea CSM  nr. 1353/2018. In fapt, retine judecatoarea Simona Nenita in opinia separata, "prin sesizarea formulata se tinde sa se mentina aceeasi practica administrativa, dar sa se schimbe hotararea Sectiei pentru judecatori, ceea ce excede competentei Sectiilor Unite".

Efectul acestei hotarari ar fi acela ca toate dosarele inregistrate la Inalta Curte pana la 31 decembrie 2018, si care sunt de competenta Completelor de 5, sa fie preluate spre judecare de Completele de 5 alcatuite pe anul 2019, care ar urma sa judece atat dosarele inregistrate in 2019, cat si pe cele inregistrate in 2018.

Din informatiile noastre, Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie urmeaza sa se intruneasca la inceputul saptamanii vitoare pentru a stabili ce se va intampla cu sesizarea Completului de 5, urmand sa analizeze, pe fond, problema invocata de judecatorii supremi in incheiere.

Prezentam in continuare opinia separata a judecatoarei Simona Nenita din Incheierea prin care au fost sesizate Sectiile Unite ale Inaltei Curti in privinta Completelor de 5 judecatori:

OPINIE SEPARATA

"Prin Decizia nr.685/2018 Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o

parte si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de hotararile Colegiului de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, incepand cu hotararea nr.3/2014, potrivit carora au fost desemnati prin tragere la sorti doar 4 din cei 5 membri ai completurilor de 5 judecatori, contrar celor prevazute de art.32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 255/2013.

La data de 5.12.2018, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotararea nr.1367 in vederea respectarii exigentelor expuse in continutul Deciziei nr.685 din 7 noiembrie 2018 a Curtii Constitutionale a Romaniei, publicata pe site –ul CSM si comunicata ICCJ.

La data de 6.12.2018, prin hotararea nr.155, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin colegiul de conducere a pus in executare Hotararea nr.1367 din 5.12.2018 adoptata de Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori.

Astfel, a aprobat numarul completurilor de 5 judecatori, pentru anul 2018, dupa cum urmeaza :

-3 completuri de 5 judecatori in materie penala C5-P1-2018, C5-P2-2018, C5-P3-2018);

-3 completuri de 5 judecatori in materie civila C5-civil 1-2018, C5 – civil 2-2018, C5-civil 3-2018) si s-a aprobat structura compunerii completurilor de 5 judecatori.

Prin Hotararea nr.156 din 6.12.2018 (nepublicata pe site-ul I.C.C.J.) Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin colegiul de conducere a pus in executare in integralitate Hotararea nr.1367 din 5.12.2018 adoptata de C.S.M. – Sectia pentru judecatori, astfel cum reiese cu evidenta din continutul celor doua acte administrative.

Astfel, toate dosarele aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de competenta completurilor de 5 judecatori s-au repartizat aleatoriu in sistem informatizat completurilor nou infiintate de 5 judecatori pentru anul 2018.

Prin Hotararea nr.1535 din 19.12.2018, CSM – Sectia pentru judecatori, in temeiul art.23 alin.1 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a hotarat urmatoarele:

Art.1 - Pentru anul 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie va organiza tragerea la sorti a judecatorilor care fac parte din compunerea completurilor de 5 judecatori.

Art.2 - Toate dosarele aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 31.12.2018, de competenta completurilor de 5 judecatori, infiintate in 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr.1367/2018, vor fi judecate de aceste completuri.

S-au invocat: Decizia Curtii Constitutionale 685/2018, dispoz. art. 11 din Legea 304/2004, art. 19 C. pr. Civila, art.354 alin. 2 si 3 C.pr. Pen, Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aplicabil conf. Art. 109/1 din Regulamentul ICCJ.

Pentru anul 2019, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a aprobat 3 completuri de 5 judecatori in materie penala si 3 completuri de 5 judecatori in materie civila .

De asemenea, la 3 ianuarie 2019 a avut loc tragerea la sorti a membrilor completurilor de 5 judecatori (inclusiv supleanti) pentru anul 2019.

Totodata, au fost stabilite termenele de judecata pentru perioada ianuarie – iunie 2019 a tuturor completurilor de 5 judecatori – penal si civil distinct pentru anii 2018, 2019.

Spre exemplu :

14 ianuarie 2019 - completul de 5 judecatori – civil 1-2018, Penal 1-2018;

21 ianuarie 2019 - completul de 5 judecatori civil 2-2018, penal 2-2018 - completul de 5 judecatori civil 2-2019, penal 2-2019

28 ianuarie 2019 - completul de 5 judecatori civil 3-2018, penal 3-2018 - completul de 5 judecatori civil 1-2019, penal 1-2019 ..............

3 iunie 2019 - completul de 5 judecatori civil 1-2018, penal 1-2018 - completul de 5 judecatori civil 3-2019, penal 3-2019

10 iunie 2019 - completul de 5 judecatori civil 2-2018, penal 2-2018 - completul de 5 judecatori civil 2-2019, penal 2-2019

24 iunie 2019 - completul de 5 judecatori civil 3-2018, penal 3-2018 - completul de 5 judecatori civil 1-2019, penal 1-2019

Ca atare, au fost configurate in sistemul informatic ECRIS atat completele C5-P1-2018, C5-P2-2018, C5-P3-2018, respectiv C5-civil 1-2018, C5-civil 2- 2018, C5-civil 3-2018, carora le-au fost repartizate aleatoriu toate dosarele pe rolul I.C.C.J. – inregistrate pana la 31.12.2018 cat si completele C5-P1-2019, C5-P2-2019, C5-P3-2019 respectiv C5-civil 1-2019, C5-civil 2-2019, C5-civil 3-2019, carora le sunt repartizate aleatoriu toate dosarele inregistrate din ianuarie 2019 pentru judecata.

Referitor la sesizarea Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind schimbarea jurisprudentei.

Conform dispozitiilor art.26 din Legea nr.304/2004 daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta.

Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua. Potrivit art.34 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la sesizarea completelor de judecata, judecatorii sectiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudentei si hotarasc cu votul majoritatii, sesizarea Sectiilor Unite pentru a decide potrivit art.26 din Legea nr.304/2004.

Asadar, completul de judecata sesizeaza judecatorii sectiei care hotarasc cu votul majoritatii sesizarea Sectiilor Unite pentru a decide schimbarea jurisprudentei.

In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in Sectii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie si adopta hotararile cu majoritatea voturilor judecatorilor prezenti (art.25 din Regulament).

In opinie separata, se apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile legale pentru sesizarea formulata.

I In fapt, se tinde a se stabili ca noile completuri de 5 judecatori desemnate pentru anul 2019 – penal si civil – sa preia spre judecata atat dosarele repartizate aleatoriu inregistrate in anul 2019, dar si pe cele care au fost repartizate aleatoriu completurilor de 5 judecatori pe anul 2018.

Aceasta ar insemna o anulare, a Hotararii nr.1535 din 19.12.2018 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori, care a statuat fara echivoc ca toate dosarele aflate pe rolul inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 31.12.2018, de competenta completurilor de 5 judecatori, infiintate in 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr.1367/2018, vor fi judecate de aceste completuri.

Or, anularea Hotararii nr.1535 din 19.12.2018 a C.S.M.- Sectia pentru judecatori nu se poate realiza decat pe calea contenciosului administrativ, hotararea Sectiei bucurandu-se de prezumtia de legalitate. Hotararea nr.1535/19.12.2018 a fost adoptata de Sectia de judecatori in temeiul Deciziei Curtii Constitutionale care a investit-o si a obligat-o ca in baza prerogativelor sale constitutionale si legale – art.133 alin.1 si art.134 alin.4 din Constitutie, art.1 alin.1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, sa stabileasca toate masurile necesare pentru restabilirea corecta a cadrului legal de functionare a completurilor de 5 judecatori, inclusiv sub aspectu respectarii principiului continuitatii (pentru anul 2018).

Se retine ca, Hotararile Sectiei pentru judecatori nr.1367/5.12.2018 si nr.1535/19.12.2018 sunt acte administrative, executorii, nu au fost contestate de vreo persoana interesata sau Inalta Curte de Casatie si Justitie,( cale de atac pe care ICCJ nu a inteles sa o foloseasca) nu sunt suspendate, anulate si isi produc pe deplin efectele.

Nu exista nicio justificare pentru ca Hotararea nr.1367 din 5.12.2018 a C.S.M. – Sectia pentru judecatori sa fie pusa in executare, de indata in integralitate de Inalta Curte de Casatie si Justitie iar Hotararea nr.1535 din 19.12.2018 a C.S.M. – Sectia pentru judecatori, sa fie practic anulata.

II. Conform dispozitiilor art.11 din Legea nr. 304/2004, activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiilor in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective.

Dispozitiile art.19 Cod procedura civila prevad ca judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice, in conditiile legii, iar art.354 alin.2 si 3 Cod procedura penala stipuleaza ca, completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.

Din coroborarea dispozitiilor legale enuntate reiese ca un complet de judecata (de 5 judecatori) investit cu solutionarea unei cauze prin distribuirea aleatorie in sistem informatizat trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecatii si nu poate fi inlocuit decat pentru motive temeinice, in conditiile legii.

In cauzele Cutean si Beraru c. Romaniei s-a statuat in esenta ca intr-un proces penal hotararea trebuie luata de judecatorii care au fost prezenti la procedura si la procesul de administrare a probelor (paragraful 61 din cauza Cutean).

Fiecare dintre completele de 5 judecatori – in materie penala – C5-P1-2018, C5-P2-2018, C5-P3-2018 – in compunerea rezultata din tragerea la sorti in 2018 investite cu judecarea cauzelor prin repartizare aleatorie au dispus preschimbarea termenelor de judecata din 20.12.2018, in 19.12.2018 dar si din 28.01.2019 in 20.12.2018, respectiv 21.12.2018 a tuturor dosarelor inregistrate in 2018, suspendarea (in unele cauze) a executarii unor hotarari definitive, admiterea in principiu a contestatiilor in anulare si a rezolvat incidente procedurale.

Or, potrivit dispozitiilor art.353 alin.10 Cod procedura penala numai completul investit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea partilor sa preschimbe primul termen sau termenul luat in cunostinta, cu respectarea principiului continuitatii.

Prin aceste preschimbari ale termenelor de judecata, cele 3 complete de 5 judecatori din anul 2018 in penal au actionat ca fiind complete investite cu judecarea cauzelor penale respective pentru ca altfel nu ar fi facut aplicarea dispozitiilor art.353 alin.10 Cod procedura penala.

Apoi, prin suspendarea executarii hotararilor definitive si admiterea in principiu a contestatiilor in anulare de catre cele 3 complete de 5 judecatori din anul 2018, acestea s-au considerat legal sesizate in conformitate cu dispozitiile art.430 Cod procedura penala, astfel ca solutionarea contestatiilor in anulare nu se poate realiza ulterior de catre noile complete de 5 judecatori din anul 2019 a caror compunere este diferita pentru ca s-ar incalca principiul continuitatii judecarii cauzelor.

In fapt, Inalta Curte de Casatie si Justitie a si pus in executare Hotararea Sectiei pentru judecatori nr.1535/19.12.2018 ceea ce reiese din masurile dispuse: a configurat in ECRIS in penal, 3 complete pe 2018 si 3 complete pe 2019 si a stabilit termenele de judecata pentru cele doua categorii de completuri pana in iunie 2019.

III. Contrar opiniei majoritare, apreciez ca principiul continuitatii nu poate fi infrant sau limitat de principiul anualitatii.

In considerarea argumentelor expuse de Curtea Constitutionala in Decizia nr.685/2018 (paragraful 154), principul anualitatii consacrat de art. 32 alin 1 din Legea 304/2004 este o norma de organizare judiciara.

Pe de alta parte, principiul continuitatii este o norma de procedura penala ce vizeaza compunerea completului prev. de art. 354 Cod procedura penala.

Prin urmare, o norma de procedura ce vizeaza modul de compunere a completului, cum este principiul continuitatii, nu se subsumeaza in mod exclusiv art. 32 alin. 1 din Legea 304/2004, vizand principiul anualitatii care este o norma de organizare judiciara.

IV. Practica completurilor de 5 judecatori in materie penala pana la pronuntarea Deciziei Curtii Constitutionale nr.685/7.11.2018 era aceea ca se constituiau 2 complete de judecata – P1 si P2, erau trasi la sorti doar patru membrii titulari si doar patru supleanti pentru ca presedintele, vicepresedintele, presedintele de sectie erau desemnati membri de drept, iar in caz de incompatibilitate a unuia dintre acestia se inlocuiau reciproc sau erau inlocuiti de decanul de varsta daca ambii - vicepresedintele si presedintele de sectie erau incompatibili. De asemenea, de la tragerile la sorti erau exclusi judecatorii care participasera in anul anterior ca membri titulari in completele de 5 judecatori.

In prezent, Inalta Curte de Casatie si Justitie, urmare a Legii nr.304/2004, a Deciziei Curtii Constitutionale, Hotararilor Sectiei pentru judecatori data in aplicarea Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei si-a modificat total practica anterioara in privinta completelor de 5 judecatori in sensul ca a constituit 3 complete in penal in anul 2018, 3 complete in penal in 2019, au fost trasi la sorti toti membri titulari si supleanti dintre toti judecatorii in functie, fara excluderea vreunui judecator, astfel ca nu se mai pune problema sa revina la practica anterioara.

Pentru a fi incidente disp. art. 26 din Legea 304/2004 se impune ca o sectie (in speta penala) a ICCJ sa considere necesar sa revina asupra propriei jurisprudente. Jurisprudenta presupune hotarari judecatoresti (inclusiv incheieri) pronuntate cu privire la o problema de drept.

Or, prin hotarari de colegiu succesive (iar nu prin incheieri, hotarari) s-a hotarat ca dosarele aflate pe rolul completelor de 5 judecatori in materie penala (inregistrate pe rolul acestora pana la finele anului) sa fie judecate de completurile nou infiintate din anul urmator daca nu s-a inceput administrarea de probe, chiar daca vechile completuri de 5 judecatori incuviintasera probele solicitate de parti (in acest sens, spre exemplificare, hotararea de colegiu nr. 24 din 14 noiembrie 2014 a ICCJ s.a).

In fapt, prin sesizarea formulata se tinde sa se mentina aceeasi practica administrativa, dar sa se schimbe hotararea Sectiei pentru judecatori, ceea ce excede competentei Sectiilor Unite.

V. Nu in ultimul rand, o alta conditie de admisibilitate a sesizarii Sectiilor Unite priveste titularul sesizarii.

Completul de judecata sesizeaza sectia penala, iar toti judecatorii Sectiei penale (in numar de 30 in functie) dezbat acest caz si hotarasc cu majoritate sesizarea Sectiilor Unite – conditie de admisibilitate ce va trebui indeplinita pentru sesizarea legala a Sectiilor Unite. In acest sens, prevad dipoz. art. 26 din Legea 304/2004, art. 27 coroborat cu art. 34 din Regulamentul ICCJ".

Publicam in continuare pasaje din Incheierea Completului de 5 din 14 ianuarie 2019, pronuntata in opinie majoritara formata din judecatorii Iulian Dragomir, Ionut Matei, Constantin Epure si Marius Foitos:

"Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori, vazand dispozitiile art. 2 din Hotararea nr. 1535 din data de 19 decembrie 2018 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru Judecatori, potrivit carora toate dosarele aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 31 decembrie 2018, de competenta completurilor de 5 judecatori, infiintate in 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 1367/2018, vor fi judecate de aceste completuri, precum si jurisprudenta constanta, consolidata a Completurilor de 5 Judecatori dupa infiintarea acestora prin efectele modificarii Legii de organizare judiciara in octombrie 2010, jurisprudenta intemeiata pe practica jurisprudentiala evocata prin hotararile CEDO, care stabileste ca prin exceptie de la anualitatea Completelor de 5 Judecatori trase la sorti in fiecare an, acestea asigura judecata doar in cauzele in care s-a inceput administrarea probelor si in conformitate cu art. 26 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara, modificata prin Legea nr.207/2018 intrata in vigoare la data de 23 iulie 2018 si art. 34 din Regulamentul de Ordine Interioara al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Din oficiu, cu majoritate, a pus in discutie sesizarea Sectiilor Unite, in vederea schimbarii jurisprudentei, in sensul iterat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru Judecatori si intreruperea cursului judecatii in prezentul dosar si sesizarea Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a decide conform art. 26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere art. 2 din Hotararea nr. 1535 din data de 19 decembrie 2018 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru Judecatori, a solicitat sesizarea Sectiilor Unite pentru dezlegarea chestiunii de drept. (...)

Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori

Urmare a Deciziei nr. 685/07.11.2018 a Curtii Constitutionale, prin care s-a admis sesizarea Guvernului Romaniei si s-a constatat existenta unui conflict de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, Consiliul Superior al Magistraturii a identificat solutiile de principiu cu privire la legala compunere a Completurilor de 5 judecatori si a stabilit masuri care sa asigure punerea lor in aplicare pana la finalul anului 2018, in vederea rezolvarii situatiilor cu caracter urgent aparute in activitatea acestor formatiuni.

Aceste solutii s-au concretizat in cinci recomandari principale, cuprinse in Hotararea nr. 1367/05.12.2018 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru Judecatori.

In vederea punerii in aplicare a acestei hotarari, la data de 13.12.2018, Inalta Curte a procedat la desemnarea, prin tragere la sorti, a membrilor Completurilor de 5 judecatori pentru anul 2018.

Subsecvent stabilirii numarului si compunerii acestor completuri, precum si repartizarii aleatorii a tuturor cauzelor inregistrate la nivelul instantei supreme, de competenta acestor formatiuni, Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru Judecatori a adoptat hotararea nr. 1535/19.12.2018, prin care a statuat in interpretarea principiului continuitatii ca ”Toate dosarele aflate pe rolul Inaltei Curti la data de 31.12.2018, de competenta completurilor de 5 judecatori, infiintate in 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 1367/2018, vor fi judecate de aceste completuri”.(alin. 2 din Hotararea nr. 1535/19.12.2018 a Sectiei de judecator a Consiliului Superior al Magistraturii).

Prin noua interpretare data astfel principiului continuitatii, hotararea Consiliului (care fara echivoc are natura unui act administrativ) genereaza efecte asupra interpretarii jurisdictionale a unui principiu de drept, cum este cel al continuitatii, precum si a altor dispozitii legale relevante in activitatea Completurilor de 5 judecatori, cum sunt cele referitoare la desemnarea anuala a membrilor acestora, conform art.32 din Lege nr.304/2004.

Cu titlu de premisa necesara si esentiala in materie penala, principiul continuitatii, reglementat prin disp.art.354 alin.2 si 3 din Codul de procedura penala impune ca, in solutionarea unei cauze, completul investit trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecatii cauzei. Cand acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.

Asadar, principiul continuitatii completului de judecata nu este unul absolut, insasi legea acceptand posibilitatea ivirii unor situatii de exceptie, care justifica schimbarea componentei completului de judecata investit cu solutionarea cauzei.

Intr-o asemenea situatie de exceptie se afla Completurile de 5 judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a caror compunere se schimba la inceputul fiecarui an calendaristic, conform art.32 alin.1 din Legea nr.304/2004.

In consecinta, in activitatea Completurilor de 5 judecatori, principiul continuitatii reglementat de Codul de procedura penala, ca lege generala, este limitat de principiul anualitatii reglementat de Legea nr.304/2004, ca lege speciala, care se va aplica cu prioritate, conform regulii specialia generalibus derogant.

Aceasta inseamna ca, in compunerea stabilita prin tragere la sorti la inceputul fiecarui an calendaristic, Completurile de 5 judecatori au o existenta anuala, neputand activa in principiu decat in anul calendaristic pentru care a avut loc tragerea la sorti.

In acest sens, in jurisprudenta lor constanta, Completurile de 5 judecatori in materie penala au dat preeminenta principiului anualitatii stabilit in art.32 alin.1 din Legea nr.304/2004, astfel incat un complet care a activat intr-un an calendaristic nu a continuat activitatea in anul urmator, iar cauzele aflate pe rolul instantei la sfarsitul anului au continuat sa fie judecate in anul urmator de noul complet stabilit prin tragere la sorti pentru anul respectiv.

Singura situatie de exceptie intalnita in jurisprudenta constanta a Completurilor de 5 judecatori in materie penala a fost aceea a dosarului/dosarelor in care completul de judecata a inceput administrarea probelor in anul calendaristic pentru care a avut loc tragerea la sorti, caz in care acesta a continuat sa activeze si in anul urmator, pana la solutionarea cauzei/cauzelor respective.

Aceasta situatie de exceptie a rezultat din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului cu referire la aplicarea principiului nemijlocirii, potrivit careia „intr-un proces penal hotararea trebuie luata de judecatorii care au fost prezenti la procedura si la procesul de administrare a probelor”1, astfel incat „o modificare adusa compunerii instantei de judecata ulterior audierii unui martor important ar trebui sa determine in mod normal o noua audiere a martorului respectiv”.

Or, Hotararea nr.1535 din 19.12.2018 a Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii genereaza o schimbare vadita a jurisprudentei constante, existente anterior la nivelul Completurilor de 5 judecatori, in sensul lipsirii de relevanta a regulii anualitatii si a interpretarii jurisdictionale date principiului continuitatii evocate mai inainte, acordand semnificatie exclusiva datei inregistrarii dosarului pe rolul Completului de 5 judecatori. (...)

Or, este de esenta ca intr-o chestiune care tine de activitatea de judecata, schimbarea jurisprudentei consolidate este atributul exclusiv al Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art.25 lit. b din Legea nr. 304/2004.

In consecinta, avand in vedere ca cele dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotararea nr.1535 din 19.12.2018 a Sectiei de judecatori modifica jurisprudenta constanta a Completurilor de 5 judecatori in materia aplicarii principiului continuitatii in cauzele penale, cu referire la jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului descrisa, in opinie majoritara se are in vedere sesizarea Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, urmand ca, in temeiul art.26 din Legea nr.304/2004, judecata sa fie intrerupta pana la solutionarea sesizarii.

In ceea ce priveste titularul sesizarii, se retine ca o atare calitate o au si Completurile de 5 judecatori, organizate distinct de sectiile Inaltei Curti ca formatiuni de judecata de sine-statatoare, cu o configurare autonoma in legea de organizare judiciara si competenta functionala proprie.

In acest sens, dispozitiile art. 19 alin. 2 si alin. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare prevad ca instanta suprema este organizata administrativ in patru sectii, la care se adauga Sectiile Unite, fiecare cu competenta proprie.

In cadrul Inaltei Curti (diferit de sectiile sale) functioneaza, autonom, Completurile cu atributii in domeniul unificarii practicii judiciare – Completele pentru solutionarea recursurilor in interesul legii si Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si, respectiv, Completurile de 5 judecatori, ambele categorii fiind formatiuni jurisdictionale sui generis, cu o organizare proprie si atributii judiciare specifice expres prevazute de lege.

Faptul ca aceste formatiuni de judecata se constituie si activeaza distinct de sectiile instantei rezulta, pe de o parte, din interpretarea gramaticala a alineatului 21 al art. 19, care statueaza in sensul functionarii lor ”in cadrul” instantei supreme si nu in cadrul sectiilor sale.

Pe de alta parte, concluzia enuntata rezulta si din interpretarea sistematica a aceluiasi alineat, in contextul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare (care se refera exclusiv la sectiile instantei, situatia Completurilor de 5 judecatori fiind reglementata distinct), art. 23 coroborat cu art. 24 din aceeasi lege (care reglementeaza succesiv competenta sectiilor si a Completurilor de 5 judecatori) si, in fine, art. 32 din legea susindicata, care constituie legea de referinta in domeniul organizarii si functionarii acestor formatiuni de judecata.

Nefiind integrate – administrativ sau jurisdictional – unei anumite sectii a Inaltei Curti si exercitand atributii judiciare proprii, Completurile de 5 judecatori reprezinta formatiuni judiciare care, in limitele competentei lor, genereaza o jurisprudenta proprie, aplicabila cauzelor deduse judecatii la nivelul ultim al sistemului judiciar, si, concomitent, pun in discutie schimbarea, dupa caz, a propriei jurisprudente, in conditiile legii.

Completurile de 5 judecatori au, pe cale de consecinta si ele insele, atributia de a declansa, dupa caz, procedura prevazuta de art. 25 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, concluzie ce rezulta din interpretarea logica a art. 26 din aceeasi lege.

Desi cu o formulare echivoca (ce pare a conferi doar unei sectii competenta de a sesiza Sectiile Unite), textul trebuie interpretat din punct de vedere logico-formal si sistematic (in contextul tuturor prevederilor care diferentiaza sectiile de Completurile de 5 judecatori, anterior evocate), dar si din punct de vedere teleologic, intr-un sens care sa permita efectiva aplicare a normei art. 26 si la nivelul Completurilor de 5 judecatori.

Se impune concluzia ca aceste formatiuni de judecata au aptitudinea legala de a sesiza Sectiile Unite, derivat din modul lor specific de organizare, (distinct de o sectie anume, aspect vizibil mai ales in materie civila).

De altfel, excluderea Completurilor de 5 judecatori din sfera titularilor sesizarii prevazute de art. 25 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, contravine regulii ”Actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat”.

Pe de alta parte, Completul de 5 judecatori in materie penala va dispune sesizarea Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu art.34 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru a decide conform art.26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D I S P U N E:

In majoritate:

1. Sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a decide daca se impune schimbarea jurisprudentei existente la nivelul Completurilor de 5 judecatori, sub aspectul interpretarii si aplicarii principiului continuitatii completului de judecata, subsumat regulii anualitatii ce guverneaza activitatea acestor formatiuni de judecata.

2. Sesizeaza Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a decide conform art.26 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

3. Intrerupe judecata in cauza de fata pana la solutionarea sesizarii de catre Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie".

Publicam in continuare in facsimil Incheierea completului de 5 al Inaltei Curti de sesizare a Sectiilor Unite: