Judecatorii vor continua sa fie pusi cu mana in completele de judecata, si nu prin tragere la sorti. Asta a hotarat marti, 9 februarie 2021, Curtea Constitutionala a Romaniei, in pofida faptului ca desemnarea judecatorilor in completele de judecata prin tragere la sorti reprezinta o garantie in plus a respectarii a dreptului la un proces echitabil.

Totul pana la Inalta Curte

Astfel, CCR a respins exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului in care se acuza nelagalitatea compunerii completelor de judecata, pe motiv ca judecatorii care fac parte din acestea nu sunt trasi la sorti, ci pusi cu mana de Colegiile de conducere ale instantelor. O decizie ciudata in conditiile in care intr-un caz similar, cel al Completelor de 5 judecatori ICCJ, aceeasi CCR a stabilt ca alcatuirea acestora trebuie facuta prin tragerea la sorti a tuturor judecatorilor.

Conform comunicatului de presa publicat pe site-ul CCR, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a disp.art. 19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) si ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara a fost luata cu unanimitate, judecatorii constitutionali retinand ca "legiuitorul are competenta atat de a infiinta el insusi completuri specializate, cat si de a acorda Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie decizia constituirii completurilor specializate".

De asemenea, CCR a justificat respingerea actiunii Avocatului Poporului prin aceea ca in Constitutie si in Conventia EDO nu este impusa expres o modalitate de desemnare a membrilor completurilor de judecata!

Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a Avocatului Poporului ar fi provocat o adevarata revolutie atat in Inalta Curte, cat si in restul instantelor din tara, unde componenta completelor se dispune prin hotarari de colegiu, in mod arbitrar si nu prin trageri la sorti, aleatoriu.

Redam in continuare comunicatul CCR din 9 februarie 2021:

"In sedinta din 9 februarie 2021, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului posterior promulgarii, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate, ridicata direct de Avocatul Poporului, si a constatat ca sunt constitutionale, in raport cu criticile formulate, dispozitiile art.19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) si ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

Curtea Constitutionala a constatat, in esenta, ca legiuitorul are competenta atat de a infiinta el insusi completuri specializate, cat si de a acorda Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie decizia constituirii completurilor specializate. Astfel, spre deosebire de situatia in care legea infiinteaza completuri specializate [a se vedea art.29 din Legea nr.78/2000], in ipoteza in care legea prevede doar posibilitatea infiintarii unor completuri specializate, precum in cauza de fata [art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004], decizia infiintarii lor apartine colegiului de conducere.

Totodata, Curtea a constatat ca nu exista nicio prevedere constitutionala sau vreo exigenta rezultata din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale care sa impuna ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor sa fie realizata in mod direct prin lege. Daca legea reglementeaza un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecata (spre exemplu, tragere la sorti, in cazul Completurilor de 5 judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie), colegiile de conducere ale instantelor judecatoresti nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. In lipsa unei prevederi legale exprese care sa reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor [art.29 alin.(1) teza intai si art.31 alin.(1) lit.c), respectiv art.52 alin.(1)], colegiile de conducere ale instantelor judecatoresti pot stabili ele insele modul de desemnare a acestora.

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I".

Complete alcatuite in functie de afinitati si optiunile judecatorilor

In tot acest context, Lumea Justitiei prezinta o mostra despre cum completele de judecata se formeaza in functie de afinitati si optiunile judecatorilor. Concret, este vorba despre Hotararea nr. 293 din 15 decembrie 2016 a Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, prin care s-au adoptat mai multe masuri privind planificarea sedintelor de judecata in 2017. Cu aceasta ocazie s-a luat act de schimbarea componentei a doua complete de judecata, schimbare facuta insa in functie de optiunile judecatorilor:

“Schimbarea componentei completului 6A si 6C0, in sensul inlocuirii domnului judecator Ciprian Ghita cu domnul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran, fata de cererea domnului judecator Ciprian Ghita si raportat la optiunea exprimata de domnul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran de a forma complet de apel impreuna cu doamna judecator Daniela Panioglu”.

Practic, judecatorul Ciprian Ghita a cerut sa fie inlocuit din complet, iar judecatorul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran (intre timp iesit la pensie) a cerut sa fie pus in complet cu judecatoarea Daniela Panioglu.

In final precizam ca este departe de noi gandul de a acuza vreunul dintre judecatorii mentionati mai sus. Nu facem altceva decat sa subliniem o grava anomalie din sistemul judiciar care, in opinia noastra, afecteaza in mod grav dreptul la un proces echitabil, oricand o persoana devenita indezirabila putand fi pusa pe culoar catre un complet format cu dedicatie.