Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut publica incheierea din 4 septembrie 2014 prin care a admis cererea Directiei Nationale Anticoruptie de inlocuire a controlului judiciar fata de procuroarea Angela Nicolae, cu masura mai grea a arestului preventiv, in dosarul in care fosta sefa a Biroului de Relatii Internationale din PICCJ a fost trimisa in judecata pentru un presupus trafic de influenta. Motivele invocate de judecatoarele ICCJ Mariana Ghena, Rodica Aida Popa (foto dreapta) si Magdalena Iordache pentru a dispune aceasta masura impotriva Angelei Nicolae aproape ca se confunda cu cele aratate de adjuncta Sectiei judiciare penale a DNA, procuroarea Monica Danciu, in cuprinsul cererii de arestare preventiva din 25 august 2014.

Astfel, cele trei judecatoare supreme sunt de parere ca prin scrisorile deschise adresate Lumeajustitiei.ro, in care a devoalat posibile abuzuri ale DNA, Angela Nicolae a manifestat o "conduita procesuala incompatibila cu stadiul procesual al judecatii cauzei". Mai mult, in opinia instantei, fosta sefa din PICCJ reprezinta "pericol public":

"Inalta Curte apreciaza ca se impune arestarea preventiva a inculpatei pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, avand in vedere faptul ca prin comportamentul sau exista riscul ca societatea sa perceapa in mod eronat scopul activitatii procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, ca organ judiciar specific si specializat in faza urmaririi penale, acreditand faptul ca vizeaza cu orice pret formarea de dosare penale la adresa unor persoane nevinovate, precum si activitatea judecatorilor despre care in mod nejustificat se induce ideea lipsei unei examinari pertinente a cerilor formulate".

In incheierea de 21 de pagini, instanta suprema, in lipsa unor argumente care sa sustina arestarea unui om pe motiv ca a indraznit sa vorbeasca, a preluat din cererea DNA (22 de pagini) mai multe afirmatii, ca de exemplu - "prin arestarea preventiva a inculpatei nu se aduce atingere dreptului la libera exprimare", dar si acuzatii, multe dintre ele nefondate, cum este aceea ca in scrisorile transmise redactiei Lumeajustitiei.ro, Angela Nicolae ar fi formulat cereri, exceptii si probatorii in dosarul in care a fost trimisa in judecata: "Inalta Curte considera ca prin dispunea masurii arestarii preventive a inculpatei Nicolae Angela nu se aduce atingere dreptului la libera exprimare a acesteia, drept garantat de Constitutia Romaniei, aceasta avand obligatia formularii de cereri, exceptii, probe numai in fata instantei de judecata, organ cu atributii specifice".

Prezentam motivele pentru care judecatoarele Mariana Ghena, Rodica Aida Popa si Magdalena Iordache au admis cererea DNA de arestare preventiva a procuroarei PICCJ Angela Nicolae:

"Inalta Curte apreciaza ca, in speta, masura arestarii preventive este necesara pentru realizarea unuia din scopurile prev. de art. 202 alin. 1 C.p.p., respectiv buna desfasurarea a procesului penal, fiind indeplinite si conditiile prev. de art. 223 alin. 2 C.p.p.

Astfel, pedeapsa prevazuta de lege este inchisoare mai mare de 5 ani, iar cercetarea in stare de libertate a inculpatei prezinta pericol pentru ordinea publica, pericol derivat din modalitatea si imprejurarile savarsirii infractiunilor de coruptie, cu posibile implicatii asupra justei solutionari a unor cauze, gravitatea concreta a faptei este data si de calitatea de magistrat pe care a avut-o, magistrat care ar fi desfasurat activitati infractionale, implicand in activitatea infractionala mai multe persoane, inclusiv pe fiul sau, care genereaza un sentiment de indignare in randul opiniei publice, precum si din comportamentul inculpatei magistrat dupa punerea ei in libertate, care a dovedit o lipsa totala de respect fata de autoritatea judiciara si fata de dispozitiile date de aceasta.

Asa cum s-a statuat in mod constant in jurisprudenta CEDO, masura arestarii preventive este o masura exceptionala, astfel ca luarea, ca si mentinerea ei trebuie dispuse doar in cazuri temeinic justificate.

Prezervarea ordinii publice este apreciata insa ca un element pertinent si suficient pentru privarea de libertate a unei persoane, daca se bazeaza pe fapte de natura sa arate ca eliberarea persoanei respective ar tulbura in mod real ordinea publica.

Este adevarat ca pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii, dar aceasta nu inseamna ca in aprecierea pericolului pentru ordinea publica trebuie facut abstractie de gravitatea faptei.

Sub acest aspect, inalta Curte constata ca, in speta, existenta pericolului public rezulta din insusi pericolul social al infractiunilor pentru care este cercetata inculpata, avandu-se in vedere reactia publica la comiterea unei astfel de infractiuni.

Prin urmare la stabilirea pericolului public se pot avea in vedere si date privitoare la fapta, date care in speta, sunt de natura a crea un sentiment de insecuritate, credinta ca justitia nu actioneaza indeajuns impotriva infractionalitatii, in lipsa luarii masurii arestarii preventive.

Pe de alta parte, aprecierea pericolului public se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarui caz pentru a se stabili in ce masura “exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fara a fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate” (jurisprudenta CEDO).

In acord cu jurispruden?a CEDO, in contextul concret al cauzei presupusa fapta de coruptie comisa de inculpata constituie o amenintare grava pentru justitie, pilon al statului de drept si pune in pericol stabilitatea institutiilor democratice si fundamentele morale ale societatii.

in aplicarea criteriilor impuse de instanta de contencios european, inalta Curte retine ca mentinerea unui just echilibru intre interesul general al societatii in desfasurarea procesului penal si interesele inculpatei impun privarea de libertate a acesteia.

Raportat la gradul ridicat de pericol al faptelor pentru care inculpata este cercetata, precum si la conduita procesuala a acesteia care a formulat o serie de sustineri, afirmatii in spatiul public pe care le-a prezentat ca probe nesocotite de procuror si de instanta, a formulat acuze referitoare la cererile, exceptiile ridicate/formulate, a solicitat administrarea de probe, a adresat intrebari procurorului de caz in afara cadrului procesual, in spatiul public prin scrisori deschise, dovedind prin aceasta o conduita procesuala incompatibila cu stadiul procesual al judecatii cauze, Inalta Curte apreciaza ca o alta masura preventiva nu poate asigura scopul prev. la art.202 al.1 din C.p.p. astfel incat se impune inlocuirea masurii preventive sub a carei putere se afla controlul judiciar cu masura preventiva a arestarii preventive a inculpatei.

Inalta Curte apreciaza ca se impune arestarea preventiva a inculpatei pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, avand in vedere faptul ca prin comportamentul sau exista riscul ca societatea sa perceapa in mod eronat scopul activitatii procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, ca organ judiciar specific si specializat in faza urmaririi penale, acreditand faptul ca vizeaza cu orice pret formarea de dosare penale la adresa unor persoane nevinovate, precum si activitatea judecatorilor despre care in mod nejustificat se induce ideea lipsei unei examinari pertinente a cerilor formulate. Sustinerile formulate de aparare, in sensul ca prin inlocuirea masurii controlului judiciar instituit in sarcina inculpatei cu o masura preventiva mai grea lipseste de continut scopul procesului penal, inalta Curte constata ca aceasta aparare este neverosimila, intrucat prin cererea formulata de parchet se vizeaza asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, avand in vedere faptul ca in cauza pendinte la acest moment procesual, cercetarea judecatoreasca a inceput, inculpatei Nicolae Angela i s-au adus la cunostinta drepturile si obligatii prev. de art. 83, art.108 alin.1 si 2 si art. 374 alin.2 Cod procedura penala, iar in contextul atitudinii manifestate (contra principiilor care guverneaza procesul penal), aceasta a nesocotit conduita procesuala.

Inalta Curte considera ca prin dispunea masurii arestarii preventive a inculpatei Nicolae Angela nu se aduce atingere dreptului la libera exprimare a acesteia, drept garantat de Constitutia Romaniei, aceasta avand obligatia formularii de cereri, exceptii, probe numai in fata instantei de judecata, organ cu atributii specifice.

Sub un alt aspect potrivit dispozitiilor art.6 CEDO accesul la justitie presupune respectarea dispozitiilor si normelor corespunzatoare materiei, respectiv a legii care reglementeaza procedura judecatii.

Din evaluarea imprejurarilor cauzei rezulta gravitatea deosebita a infractiunilor pentru care inculpata a fost trimisa in judecata, avand in vedere faptul ca acesta a avut calitatea de magistrat, implicand in pretinsa activitate infractionala mai multe persoane, inclusiv pe fiul sau.

Inalta Curte apreciaza ca atitudinea procesuala a inculpatei Nicolae Eugenia Angela, ulterior momentului la care s-a dispus de catre instanta de judecata inlocuirea succesiva a masurii arestarii preventive, excede cadrului procesual si dispozitiilor legale in relatia cu autoritatile judiciare si cu ordinea de drept.

in contextul aratat conduita procesuala a inculpatei, prin specificitatea si nuantele sale, se incadreaza intr-un comportament de rea credinta in exercitarea drepturilor si obligatiilor ce ii revin odata cu obtinerea beneficiului acordat de catre instanta de judecata prin inlocuirea masurii arestarii preventive cu o masura preventiva mai usoara.

De altfel, este de precizat ca unul dintre motivele pentru care instanta de judecata a inlocuit masura arestarii preventive a inculpatei cu o masura preventiva mai usoara a fost acela de a i se da posibilitatea de a fi alaturi de copiii sai, masura care nu si-a atins scopul in conditiile in care a fost inlocuita masura arestului la domiciliu dispusa fata de inculpatul Nicolae Daniel cu masura arestarii preventive intrucat acesta din urma si-a incalcat obligatia de a nu parasi locuinta, imprejurare care, in opinia instantei, conduce la concluzia lipsei de eficienta a demersului inculpatei Nicolae Angela Eugenia in respectarea obligatiilor impuse.

Este de esenta a preciza ca dupa ce s-a dispus de catre instanta de judecata inlocuirea masurii preventive a arestului la domiciliu luata fata de inculpata Nicolae Eugenia Angela cu masura controlului judiciar aceasta in afara cadrului procesual si fara suport legal, a adus acuze grave si nesustinute probator, in presa, de natura sa induca publicului o perceptie eronata asupra obiectului prezentei cauze.

Atitudinea inculpatei Nicolae Angela este contrara dispozitiilor legale care prevad ca in cursul procesului penal inculpatul are dreptul de a propune administrarea de probe, precum si dreptul de a ridica exceptii si de a pune concluzii.

Analizarea cauzei si intrebarile retorice puse de inculpata in spatiul public virtual sunt echivalente cu nerespectarea obligatiilor legale, intrucat se extind la respectarea legii in ansamblu in raport cu conduita persoanei cercetata si judecata intr-o cauza penala.

Cu privire la actiunile denigratoare ale inculpatei de natura sa afecteze bunul mers al procesului penal si sa denatureze adevarul judiciar in cauza, este relevanta scrisoarea deschisa din data de 15.06.2014 transmisa de inculpata site-lui luju.ro, la numai 17 zile de la inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu.

in continutul scrisorii din 15 iunie 2014 inculpata a adus acuze modului in care a fost instrumentata prezenta cauza, in sensul ca organul de urmarire penala a administrat cu rea-credinta probele, sustinand ca 's-a dorit eliminarea mea, speculand tragedia mea personala, doi baieti gemeni care sufera de tulburari grave de comportament. S-a dispus retinerea mea si a fiului meu Nicolae Daniel printr-un abuz judiciar, am fost arestati vreme de 7 luni prin decizia unor judecatori ai inaltei Curti de Casatie si Justitie care au refuzat la fel ca si Directia Nationala Anticoruptie sa verifice daca fiul meu Nicolae Daniel are discernamant'.

in scrisoare din data de 2 iulie 2014 acuzele aduse de inculpata Nicolae Angela sunt mult mai incisive, in sensul ca procurorul de caz a ascuns probe esentiale, interceptari, 51 de SMS-uri, iar intrebarile adresate procurorului anchetator, cu depasirea etapei procesuale, privesc modalitatea in care s-a realizat perchezitia domiciliara, intocmirea rechizitoriului cu rea-credinta, in sensul acuzarii sale cu orice pret si modul in care a administrat intregul material probator in scopul de a o incrimina.

In continutul scrisorilor din datele de 27.07.2014, 22.08.2014 si 06.08.2014 inculpata si-a facut o autoevaluare profesionala si personala, in sensul ca activitatea sa este exceptionala, aspect necontestat de catre parchet, insa aceasta autoevaluare s-a bazat pe denigrarea unor persoane publice prin acuze si afirmatii nedovedite, comportament incompatibil cu situatia sa procesuala.

Referitor la scrisorile mentionate, relevante sunt intrebarile adresate procurorului anchetator si aprecierile facute la adresa acestuia precizand 'Angela Nicolae vrea sa afle de la procurorul care a intocmit rechizitoriul in cauza pendinte cine i-a dat dispozitie pentru a realiza acest dosar, despre care sustine ca este 'un film horror' in care s-au comis abuzuri pe banda rulanta, intreband-o retoric daca prin distrugerea acesteia si a fiului sau crede ca va ramane 'in memoriam' si va primi laude la scara larga'. Acuzele la care a facut referire s-au repetat in scrisorile deschise adresate publicului, prin denaturarea situatie existente in legatura cu prezenta cauza in care Nicolae Angela Eugenia are calitatea de inculpata.

Conduita procesuala a inculpatei, prin atitudinea pe care a inteles sa o adopte prin transmiterea in spatiul public a unor scrisori cu implicatii juridice, se circumstantiaza acceptiunii stipulate de legiuitor in art.242 alin.3 Cod procedura penala, in sensul unui comportament procesual inadecvat.

Atitudinea inculpatei este nepermisa in conditiile in care in fata instantei de judecata aceasta a avut o atitudine rezervata, in conditiile in care sustinerile invocate trebuiau relevate la momentul la care inculpata a apreciat ca au existat acele incalcari din partea procurorului anchetator.

La termenul din 28 ianuarie 2014, inculpata desi avea posibilitatea sa releve in acest cadru procesual orice aspect legat de modalitatea de instrumentare a cauzei aceasta a continuat sa isi prezinte pozitia sa in legatura cu prezenta cauza in spatiul public creandu-se o perceptie negativa cu privire la activitatea organelor judiciare.

Conduita procesuala a inculpatei este de natura a afecta buna desfasurare a procesului penal, fiind evidenta intentia inculpatei in a denatura prin mijloace la care s-a facut referire bunul mers al procesului penal, conduita care excede cadrului procesual, iar modul in care se poate realiza scopul masurii preventive, asa cum acesta este reglementat de art. 202 Cod procedura penala, este inlocuirea masurii controlului judiciar cu masura arestarii preventive, urmand ca raportat la faza procesuala sa fie readministrat in cauza intregul material probator.

Comportamentul inculpatei Nicolae Angela in perioada 15.06.2014 - 22.08.2014 impune luarea unei masuri preventive mai grele, intrucat a dat dovada de conduita extrajudiciara prin sustinerile sale, in ciuda calitatii de magistrat anterior detinute.

In cauza, Inalta Curte constatata ca inculpata nu ofera garantii suficiente ca nu va aduce atingere bunei desfasurari a procesului penal in conditiile in care probele administrate pana in prezent conduc la presupunerea rezonabila ca inculpata, in conditiile mentinerii in libertate, ar putea aduce atingere credibilitatii organelor judiciare in exercitarea atributiunilor specifice, afirmatii care exced cadrului procesual".

*Cititi aici integral Incheierea din 4 septembrie 2014, prin care ICCJ a admis cererea DNA de arestare preventiva a Angelei Nicolae

*Cititi aici integral cererea DNA de arestare preventiva