Orice magistrat impotriva caruia se va face plangere penala va putea fi etichetat public drept “un penal”. La fel vor pati orice politician, orice om de afaceri si orice simplu cetatean. Iar pentru asta, magistratii, politicienii, oamenii de afaceri si romanii trebuie sa ii multumeasca judecatorului Vasile Ion Fitigau de la Curtea de Apel Bucuresti, care a dat liber la folosirea termenului “niste penali”.

Fitigau a dispus miercuri, 14 iulie 2021, anularea Hotararii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) din 4 iulie 2018, prin care presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto stanga) a fost sanctionat cu o amenda de 2000 lei, la plangerea Lumea Justitiei, pentru folosirea expresiilor “penali” si “niste penali fac o incercare disperata sa atace si sa discrediteze DNA” fata de o serie de persoane aflate in proceduri judiciare, care au denuntat public abuzurile unor procurori DNA, retinandu-se ca prin asemenea declaratii publice s-a incalcat prezumtia de nevinovatie, iar persoanele vizate au fost expuse unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante.

Iata minuta hotararii Curtii de Apel Bucuresti din 14 iulie 2021 (dosar 4760/2/2018):

“Respinge exceptia decaderii invocata de catre intervenienta SC JURINDEX MEDIA SRL. Admite actiunea formulata de catre reclamantul PRESEDINTELE ROMANIEI PRIN ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA in contradictoriu cu paratul CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII si intervenientii SC JURINDEX MEDIA SRL, RAZVAN SAVALIUC si COSMA ANDREEA. Dispune anularea Hotararii Colegiului Director al CNCD nr. 168/09.05.2018 in ceea ce il priveste pe reclamant si a Hotararii Colegiului Director al CNCD nr. 265/04.07.2018. Cu recurs in 15 zile de la comunicare ce se va depune la Curtea de Apel Bucuresti. Pronuntata azi, 14.07.2021, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.
Document: Hotarare 14.07.2021”.

Iohannis era sigur ca va castiga

Verdictul nu reprezinta insa o surpriza. Cel putin pentru presedintele Klaus Iohannis. Astfel, in 2018, la cateva luni dupa sanctiunea primita de la CNCD si fix in perioada in care la Curtea de Apel Bucuresti se afla pe rol contestatia facuta de Iohannis impotriva amenzii, presedintele a iesit public anuntand ca nimeni nu isi permite sa il sanctioneze: “Nu cred ca este cazul sa-si imagineze cineva ca sanctioneaza public pe Presedinte. Nu, nu este o forma adecvata. A fost o observatie a CNCD, care a fost contestata in instanta si vom vedea care este rezultatul” (click aici pentru a citi).

De asemenea, dupa ce timp de trei ani Administratia Prezidentiala nu a lipsit deloc, brusc, in luna mai 2021, avocatii lui Klaus Iohannis nu s-au prezentat la Curtea de Apel Bucuresti la doua termene. Indiciu care ne poate duce cu gandul la faptul ca Iohannis era deja sigur ca va castiga anularea amenzii pentru discriminare (click aici pentru a citi).

Judecatorul Fitigau a fost pus cu mana in dosar. Tot el a judecat si respins exceptia privind nelegala compunere a instantei

Pe de alta parte, amintim ca lucruri bizare s-au petrecut in timpul procesului in care Iohannis a cerut sa-i fie anulata amenda. Ne referim la schimbarea judecatorilor din dosar si la modul in care judecatorul Vasile Ion Fitigau, cel care a pronuntat decizia favorabila lui Iohannis, a fost bagat in cauza.

Astfel, pana sa ajunga la Fitigau, dosarul lui Klaus Iohannis s-a aflat spre solutionare la alti doi judecatori, care insa au fost schimbati de factorii administrativi ai Curtii de Apel Bucuresti. In ceea ce priveste desemnarea lui Fitigau in dosar, acesta a fost pus cu mana de presedintele Sectiei a VIII-a din Contencios administrativ CAB Georgian Davidoiu.

In acest sens, senior editorului Lumea Justitiei Razvan Savaliuc (intervenient in dosar, in calitate de autor al plangerii in urma careia a fost amendat Iohannis) a cerut in cursul procesului actele privind desemnarea lui judecatorului Fitigau in cauza, acesta permitandu-ne dupa ceva ezitari sa intram in posesia lor si sa le fotocopiem. Este vorba de doua pagini, pe care le prezentam mai jos in facsmil, din care reiese ca nu a existat niciun criteriu obiectiv de desemnare si nicio repartizare aleatorie si ca cel care l-a ales pe judecatorul Vasile Ion Fitigau sa intre in dosar a fost presedintele Sectiei a VIII-a din Contencios administrativ CAB Georgian Davidoiu. Iar inlocuirea judecatorului precedent din dosar nu a fost efectuata in baza unui act normativ cu putere de lege, ci in temeiul unor prevederi din Regulamentul de Ordine Interioara a instantelor judecatoresti, care este un act normativ inferior legii (vezi facsimil).

Or atat texte din legile interne (art. 10 din Legea 303/2004), cat si art. 6 din Conventia EDO, statueaza ca orice persoana are dreptul la o judecata echitabila, care sa fie asigurata de o instanta numita in baza legii. Adica a unor temeiuri de drept prevazute de de acte normative cu putere de lege. Asa cum reiese din facsimile, seful Sectiei a VIII-a Georgian Davidoiu este cel care l-a ales pe judecatorul Fitigau (desi nicio lege nu confera presedintelui de sectie acest drept), iar Colegiul de Conducere al Curtii i-a APROBAT cererea, stabilind ca introducerea in cauza sa se faca asa cum a vrut seful de Sectiei, prin Hotararea nr. 477/ 10 decembrie 2020.

Intrucat am avut banuiala legitima ca judecatorul Vasile Ion Fitigau a fost pus cu mana in dosar si ca numirea s-a facut nu in baza legii, ci in temeiul unor prevederi dintr-un regulament care este un act normativ inferior legii, senior editorul Lumea Justitiei Razvan Savaliuc a formulat la termenul din 11 mai 2021 o exceptie privind nelegala compunere a instantei. Exceptie care a fost respinsa de judecatorul Vasile Ion Fitigau in 22 mai 2021.

Vom publica hotararea Curtii de Apel Bucuresti in momentul in care aceasta ne va fi comunicata. Totodata, precizam ca o vom ataca cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Iata exceptia privind nelegala compunere a instantei:

“EXCEPTIE PRIVIND NELEGALA COMPUNERE A INSTANTEI

prin care solicitam:

- desemnarea unui alt judecator in prezenta cauza pe criterii prevazute de un act normativ cu putere de lege, respectiv de catre Colegiul de Conducere – prin desemnare si nu prin aprobare - fara imixtiunea in alegerea judecatorului a presedintelelui sectiei, care nu are nicio atributie conferita prin lege pentru a participa in procesul de desemnare a componentei completelor;

- abtinerea de la solutionarea prezentei exceptii si a cauzei a dlui judecator Vasile Ion Fitigau, desemnat in cauza cu incalcarea legii;

- solutionarea prezentei exceptii de catre un alt complet de judecata, intrucat nimeni nu poate fi judecator in propria cauza;

Exceptia este de ordine publica.

In drept,

art. 6 din CEDO; art. 10, 11 si 52 (1) din Legea 304/2004, art. 14 si 15 din OUG nr. 7/2019;

In fapt,

In urma plangerii Redactiei Lumea Justitiei si a subsemnatului adresata Consilului National pentru Combaterea Discriminarii, presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 2000 lei, pentru fapte de discriminare (folosirea expresiilor „penali“; „niste penali fac o incercare disperata sa atace si sa discrediteze DNA“) exercitate fata de o serie de persoane aflate in proceduri judiciare, care au denuntat public abuzurile unor procurori DNA, retinandu-se ca prin asemenea declaratii publice s-a incalcat prezumtia de nevinovatie, iar persoanele vizate au fost expuse unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante.

Presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis a atacat la Curtea de Apel Bucuresti Hotararea CNCD nr. 168/ 9 mai 2018 prin care a fost amendat, solicitand anularea acesteia. Dosarul constituit (4760/2/2018) a fost repartizat Completului 29 Fond al Sectiei a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal al Curtii de Apel Bucuresti, initial judecatoarei Carmen Mihaela Voinescu. La cererea presedintelui Sectiei a VIII-a Georgian Davidoiu, care a invocat masuri de reorganizare a sectiei, judecatoarea Carmen Mihaela Voinescu a fost inlocuita cu judecatoarea Ioana Dragusanu, prin APROBAREA solicitarii presedintelui de sectie de catre Colegiul de Conducere al Curtii, prin Hotararea 251/ 18 septembrie 2018.

Ulterior, tot la cererea presedintelui Sectiei a VIII-a Georgian Davidoiu, judecatoarea Ioana Dragusanu a fost inlocuita in Completul 29F cu judecatorul Vasile Ion Fitigau, prin APROBARE data prin Hotararea nr. 477/ 10 decembrie 2020 a Colegiului de Conducere.

Potrivit art. 6 din CEDO si a reglementarilor interne, orice persoana are dreptul la o instanta instituita prin lege. Astfel:

Articolul 6 din CEDO - Dreptul la un proces echitabil, preluat de art. 10 din Legea 303/2004, a statuat:

“Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege.”

Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 685/07.11.2018, a consacrat dreptul justitiabililor la o instanta "stabilita de lege", precum si faptul ca nelegala compunere a instantei reprezinta o nulitate absoluta, fiind incalcata o norma ce ocroteste un interes public, si o nulitate neconditionata de existenta unei vatamari.”

In legislatia primara – actele normative cu caracter de lege – nu exista nicio prevedere care sa permita implicarea presedintelui de sectie in a alege si propune judecatorii care sa faca parte din compunerea completelor de judecata. Acest drept este conferit exclusiv Colegiului de Conducere,

Astfel:

Art. 52 din Legea 304/2004 privind organizarea judecatoreasca prevede:

“(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.”

Singurul act normativ care prevede implicarea presedintelui de sectie in schimbarea membrilor completelor de judecata este Regulamentul de Ordine Interioara a instantelor judecatoresti, regulament care se stabileste/modifica/completeaza prin Hotarari ale CSM, care reprezinta acte normative secundare, inferioare legii.

Prin faptul ca art. 52 (1) din Legea 304/2004 deleaga procedura schimbarii judecatorilor din complete pe criterii prevazute de Regulamentul de Ordine Interioara al instantelor judecatoresti, se incalca atat prevederile art. 10 din Legea 303/2004 (Art 10 - „Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii“), cat si ale art. 6 din CEDO, mai sus mentionat, fiind evident ca se incalca justitiabililor dreptul la o instanta stabilita prin lege.

Este evident ca apelarea la proceduri prevazute de acte normative inferioare legii - cum este Regulamentul de Ordine Interioara a instantelor judecatoresti – incalca atat norme interne, cat si internationale privitoare la un proces echitabil.

Potrivit Constitutiei Romaniei, atunci cand exista neconcordanta intre normele interne si pactele si tratatele internationale la care Romania este parte au prioritate normele internationale.

Art. 20 (2) Din Constitutie: „Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.“

Insasi din cuprinsul Hotararii nr. 477 din 10 decembrie 2020 a Colegiului de Conducere reiese ca temeiurile de drept in baza carora s-a aprobat inlocuirea judecatorului cauzei sunt exclusiv prevederi ale Regulamentului de Ordine Interioara a instantelor judecatoresti, incalcandu-se flagrant dreptul justitiabililor la o instanta instituita de lege.

In speta de fata, se observa ca alegerea judecatorului cauzei a fost practic optiunea presedintelui Sectiei a VIII-a Georgian Davidoiu, neputandu-se vorbi de o desemnare pe criterii obiective nici macar ca aparenta, cata vreme Colegiul de Conducere, care prin lege ar fi trebuit sa fie cel care ia decizia si sa desemneze si-a asumat un rol pur decorativ, formal, folosind in luarea deciziei nr. 477/2020 urmatoarele temeiuri: „Avand in vedere dispozitiile art. 19 alin (1) lit. J si art. 101 alin (5) din ROIIJ. Avand spre analiza si decizie solicitarea Sectiei a VIII-a...“; „APROBA modificarea completului de judecata 29 Fond...“

Intuind inechitatea acestor practici – deloc singulare la nivelul instantelor judecatoresti – legiuitorul a decis prin OUG nr. 7/2019, ca Legea nr. 304/2004 sa fie completata dupa cum urmeaza: „Colegiul de conducere nu va putea adopta regulamente sau hotarari prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete.”

Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 685/07.11.2018 a consacrat dreptul justitiabililor la o instanta "stabilita de lege", precum si faptul ca nelegala compunere a instantei reprezinta o nulitate absoluta.

Normele care reglementeaza compunerea completelor de judecata sunt norme de organizare judiciara, de ordine publica, a caror incalcare este sanctionata de lege cu nulitatea absoluta. In drept, art. 176 Cpc – Nulitatea neconditionata, care sanctioneaza cu nulitate absoluta incalcarea dispozitiilor legale referitoare la punctul 4: „compunerea sau constituirea instantei”.

Intrucat din actele dosarului nu rezulta ca instanta a fost instituita in baza legii, prin repartizare aleatorie in sistem informatizat ori printr-o alta procedura prevazuta de un act normativ cu putere de lege, ci dimpotriva judecatorul a fost ales de o singura persoana in baza unui regulament intern, inferior legii, va rog sa admiteti exceptia asa cum a fost formulata si sa dispuneti desemnarea in cadrul completului 29F a unui judecator pe criterii prevazute de lege”.