LIBERTATEA DE EXPRIMARE A AVOCATILOR – Tribunalul Bucuresti gazduieste manifestarile organizate de UNBR si Baroul Bucuresti cu ocazia Zilei Europene a Avocatilor. Presedintele UNBR Gheorghe Florea: "Asa cum un avocat se poate exprima liber in exercitiul profesiei, numai in limitele legii si ale mandatului incredintat de client, tot asa, UNBR, prin reprezentantii sai, nu poate comunica decat in limitele misiunii prevazute de lege"

Scris de: Elena DUMITRACHE

10.12.2015 18:15
Vizualizari: 6234

Sala de festivitati a Tribunalului Bucuresti a gazduit joi, 10 decembrie 2015, manifestarile organizate de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, al carei presedinte este avocatul Gheorghe Florea, in parteneriat cu Baroul Bucuresti condus de decanul Ion Dragne, cu prilejul celebrarii „Zilei Europene a Avocatilor – 2015. Seria de conferinte si dezbateri organizate de UNBR si Baroul Bucuresti au avut ca tema centrala "Libertatea de exprimare", tema propusa de Consiliul Barourilor Europene (CCBE) in considerarea evenimentelor din acest an, care au impulsionat dezbaterile in ceea ce priveste libertatea de exprimare: Hotararea pronuntata de Marea Camera a CEDO in cauza Morice contra Frantei si atacul asupra redactiei Charlie Hebdo din Paris.


Atfel, prima zi de eveniment, desfasurat in perioada 10-11 decembrie 2015, ziua de deschidere a lucrarilor, s-a bucurat de prezenta unor distinsi reprezentanti ai instantelor si parchetelor, ai Ministerului Justitiei, avocati si cadre universitare, precum presedintele Tribunalului Bucuresti, judecatoarea Laura Andrei, presedintele UNBR, Gheorghe Florea, vicepresedintele UNBR si decanul Baroului Neamt, Ioan Chelaru, vicepresedintele UNBR, av.dr. Petrut Ciobanu, decanul Baroului Bucuresti, Ion Dragne, consilieri avocati Flavia Teodosiu, Iosif Friedman avocatii Elena Bustea, Mihail Ciobanu, Ion Turculeanu, Daniel Cazacu-Ganea, deputatul Daniel Florea, membru in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, Directorul adjunct al Institutului National al Magistraturii, Nelu Ciobanu, reprezentanta CSM, judecatoarea Daniela Pantazi, reprezentantii PICCJ, Ramona Bulcu si Gabriela Stefan si multi alti.

Dat fiind ca Ziua Europeana a Avocatilor a luat nastere din initativa reprezentantilor CCBE – care urmareste organizarea acestui eveniment european anual cu scopul de a incuraja uniunile profesionale si barourile sa organizeze activitati la nivel national si local, in jurul unei teme centrale, in scopul promovarii valorilor comune ale profesiei si ale Statului de Drept – in Sala de festivitati au fost expuse opinii pertinente ale unor profesionisti si practicieni ai Dreptului si/sau avocaturii.

Cu acesta ocazie, data fiind tema centrala a conferintelor – "Libertatea de exprimare" presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, av. dr. Gheorghe Florea, a subliniat importanta repectarii dreptului la libera exprimare, afirmand ca orice act iresponsabil in exercitiul libertatii de exprimare, cat de mic ar parea initial, poate atrage consecinte nebanuite datorita posibilitatii de transmitere instant a informatiei in spatiul public.

Din acest motiv, afirma Gheorghe Florea, este necesar ca libertatea de exprimare sa fie exercitata in asa fel incat sa nu fie deranjata ordinea integrata a drepturilor fundamentale.

In acest context, avocatul Gheorghe Florea a precizat ca s-a bucurat sa vada interesul deosebit pe care avocatii il au fata de noile dimensiuni ale libertatii de exprimare.

Mai mult, presedintele UNBR a afirmat ca avocatii au tot dreptul de a-si exprima opiniile personale, chiar daca vin in opozitie de opinia majoritara, cu conditia insa de a emite parerile si convingerile cu precizarea ca o fac in numele lor, si nu al institutiei. De altfel, la randul ei, conducerea UNBR are obligatia de a comunica numai dupa ce consulta specialistii in drept dintr-un anumit domeniu, iar orice comunicare privind proiecte de modificare a actelor normative ce privesc profesia trebuie sa fie rezultatul unei decizii colective.

Prezentam in continuare discursul presedintelui UNBR, avocatul Gheorghe Florea:

"Propunerea Consiliului Barourilor Europene (CCBE) ca anul acesta libertatea de exprimare sa fie tema centrala a dezbaterilor de Ziua Europeana a Avocatilor – 10 decembrie 2015 – nu este deloc intamplatoare.

Dezvoltarea tehnologiei informatiilor a determinat si determina valente noi conceptului fundamental al comunicarii, care trebuie regandit. Cuvantul a devenit cu adevarat liber pentru toti. Acum, cand platformele de comunicare virtuala sunt aproape la indemana oricui, toti cetatenii, pot exprima idei, opinii la scara larga, fara a fi necesar ca acestea sa fie trecute prin filtrul tiparului, al editorului sau fara sa vorbim de la tribuna unei autoritati publice. Totodata, abia acum putem vedea si un feed back real din partea concetatenilor al informatiilor transmise de noi.

Poate notiunea de cetatean/concetatean pare desueta in orasul global in care traim.

Dar, sa nu uitam, libertatea de exprimare este un drept al cetateanului. Notiunea de ”cetatean” presupune respectarea regulilor cetatii, indiferent daca traim intr-o cetate locala sau globala.

Incepem sa invatam din propria experienta, nu numai din tratate de drept si filosofie, ca libertatea noastra de exprimare se termina acolo unde incep drepturile si libertatile celorlalti. Vedem, pe propria piele ca depasind limitele atragem consecinte ce nu mai tin de cenzura institutionalizata, care pana nu de mult era marele dusman al libertatii de exprimare. Orice act iresponsabil in exercitiul libertatii de exprimare, cat de mic ar parea initial, poate atrage consecinte nebanuite datorita posibilitatii de transmitere instant a informatiei. Trebuie sa gandim mult mai profund pana unde ne putem intinde cu aceasta libertate, astfel incat sa nu deranjam ordinea integrata a drepturilor fundamentale, care raman fundamentale, indiferent de vremuri.

Avocatii sunt si trebuie sa fie in centrul confruntarilor de interese ce ocrotesc si garanteaza, dar si limiteaza, dreptul la libera exprimare in general si dreptul la libera exprimare al avocatilor, in mod specific.

Traim vremuri in care fenomenul mediatizarii excesive a cazurilor care ajung in justitie pune probleme noi in realizarea unui echilibru integrat al mai multor drepturi: libertate de exprimare, dreptul la informatia de interes public, dreptul la un proces echitabil si respectarea prezumtiei de nevinovatie.

Asa cum vedem in jurisprudenta CEDO, conflictele libertatii de exprimare cu alte de drepturi si libertati fundamentale s-au acumulat si necesita analize mai profunde, specializate chiar prin raportare la profesia celui care isi exercita libertatea de exprimare: avocat, magistrat, ziarist, politician etc.

M-am bucurat sa vad interesul deosebit pe care avocatii il au fata de noile dimensiuni ale libertatii de exprimare.

In urma cu cateva saptamani, UNBR a solicitat opinii din partea lor, cu privire la acest concept, aplicat zilelor noastre. Am primit zeci de materiale si vreau sa le multumesc tuturor pentru contributia la imbogatirea acestui concept fundamental!

Exista un aspect care nu a fost abordat in aceste opinii transmise de avocati. Este vorba de aspectele specifice ale libertatii de exprimare a avocatilor la nivel institutional si la nivel individual.

Cu alte cuvinte, cum putem corobora vocile individuale ale avocatilor cu vocea majoritara a acestora, astfel incat sa nu se ajunga la conflicte de drepturi si libertati?

Am observat in decursul timpului, mai frecvent in preajma confruntarilor elective la nivelul barourilor, dar si la nivel national, o confuzie intre libertatea de exprimare a avocatului, la nivel individual, si libertatea de exprimare a avocatilor, reprezentanti alesi ai profesiei, la nivel institutional.

In ceea ce priveste comunicarea specifica la nivelul UNBR, subordonata filosofiei actuale a legii care confera exclusiv barourilor calitatea de membre ale UNBR, confuziile pornesc de la o neintelegere corecta a rolului si a misiunii UNBR in promovarea si apararea profesiei.

In ultima vreme, aceasta misiune trebuie realizata intr-un context social politic si legislativ care este extrem de versatil.

Toti avocatii ar trebui sa fie de acord ca misiunea celor care conduc si reprezinta UNBR, incredintata prin lege si prin mandatul dat de membrii Corpului profesional in cadrul barourilor si prin reprezentantii barourilor in institutiile legal organizate la nivel national, consta, in esenta, in valorizarea profesiei de avocat in conformitate cu interesul public si in apararea valorilor si intereselor profesiei. Nu cred ca este cazul sa se dea prioritate ”interesului privat” al celui care infatiseaza publicului interesul profesiei de avocat!

Comunicarea profesiei la nivel institutional opereaza permanent cu doua notiuni tehnico-juridice fundamentale: ”interesul public” si ”interesele profesiei”. Ar trebui sa stabilim ce inseamna institutie de interes public, profesie de interes public, informatie de interes public.

O prima remarca este ca interesele profesiei nu pot fi privite in opozitie cu interesul public, deoarece avocatura este o profesie de interes public, decurgand din integrarea acesteia in sistemul judiciar ca profesie conexa celei de magistrat. Acest aspect este recunoscut deja la nivelul politicilor nationale si internationale in domeniul justitiei. O consecinta logica a acestei viziuni, acceptate, sper, de toata lumea, este ca interesele profesiei nu sunt interese private.

Insa profesia de avocat este o profesie esentialmente liberala. Organizarea profesiei este autonoma, inclusiv din punct de vedere financiar. Barourile, la randul lor sunt autonome, avocatii sunt autonomi, independenti. Prin urmare, fiecare este autonom, inclusiv sub aspectul comunicarii, fie ca este persoana juridica sau fizica.

UNBR nu este si nu poate fi vreodata o institutie sau autoritate publica, asa cum este aceasta definita de Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Aceasta lege este si singura care defineste legal notiunea de ”informatie de interes public”, prin care se intelege ”orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei”.

Dupa cum se poate observa, aceste dispozitii nu pot fi aplicate nici avocatilor si nici institutiei care ii reprezinta.

Aceasta nu inseamna ca UNBR nu trebuie sa furnizeze informatii de interes public, din proprie initiativa sau atunci cand sunt solicitate de presa sau de avocati.

Numai ca notiunea de interes public al informatiilor pe care le transmite UNBR prin comunicarea institutionala capata si alte valente decat cele instituite de Legea 544/2001. UNBR nu poate comunica si nu poate participa la dezbaterile asupra chestiunilor de interes public decat prin vocile reunite ale majoritatii avocatilor, conform procedurilor stabilite de lege. Legea impune ca nicio decizie de comunicare publica sau de reactie la anumite evenimente legislative sau de alta natura care privesc profesia nu este luata de o singura persoana, ci de organele de conducere, respectiv Comisia Permanenta si Consiliul Uniunii.

Asa cum un avocat se poate exprima liber in exercitiul profesiei, numai in limitele legii si ale mandatului incredintat de client, tot asa, UNBR, prin reprezentantii sai, nu poate comunica decat in limitele misiunii prevazute de lege si de mandatul dat de membrii Corpului profesional.

O intrebare care ar trebui lamurita este daca, la nivel institutional, UNBR este mandatata sa raspunda unor situatii particulare, chiar daca acestea ajung sa fie ”de interes public” sau ”de gust public”, depinde de situatie. Pentru ca de la notiunea de interes public apar anumite confuzii.

Nu o data au fost situatii in care presa si chiar avocatii, au cerut un raspuns instant, din partea UNBR, la situatii particulare care au generat interes din partea publicului. Au fost chiar si situatii in care unii avocati au adus acuze, in public, ca UNBR nu comunica public, nu este ”vizibila”!

Se exclud situatiile care impun apararea profesiei, inclusiv in cazurile in care anumite proceduri penale au fost exercitate asupra avocatilor si acestea au fost privite drept ingerinte in libertatea de exprimare acestora in apararea clientilor.

Au fost de asemenea situatii in care, dimpotriva, reprezentanti ai profesiei au fost acuzati ca si-ar apara ”prea mult” confratii, incercand sa legifereze anumite privilegii de breasla.

Majoritatea unor astfel de acuze isi au, in general, originea in interese private sau politice, dar si intr-o confuzie a acestor interese cu interesul public.

UNBR este chemata sa reprezinte interesele profesiei in general si a raspunde altfel decat la nivel institutional, conform legii si procedurilor, ar insemna sa se alimenteze astfel de interese private si, mai rau decat atat, sa alimenteze presiunile care se fac asupra avocatilor.

De aceea, in acest cadru, as dori sa pun accentul si sa subliniez ca exista limite in ceea ce priveste comunicarea institutionala a informatiilor de interes public si implicit ale dreptului la libera exprimare al celor care reprezinta profesia si vorbesc in numele UNBR, limite bazate pe misiunea incredintata prin lege organelor reprezentative ale UNBR.

In ultima perioada, provocarile la adresa comunicarii institutionale a UNBR au provenit din trei directii principale.

O prima provocare rezulta din tendintele legislative la nivel european si intern, care ignora tot mai frecvent valorile profesiilor liberale pentru ca ne aflam intr-un context in care avocatura se confrunta cu mari provocari la adresa apararii valorilor sale. Este vorba atat de tendintele de mercantilizare a profesiei, de considerare a avocatului drept furnizor si a clientului drept consumator, cat si de prioritizarea actiunilor de combatere a terorismului si a coruptiei, care arunca in plan secundar un principiu care sta la baza profesiei: confidentialitatea comunicarilor avocat client.

O a doua provocare provine din mediatizarea excesiva a unor cazuri in care unii avocati sunt implicati personal in proceduri penale, situatii care sunt generalizate de o parte a presei. Acestea nu numai ca aduc atingere imaginii corpului de avocati dar sunt folosite si politic pentru a bloca anumite initiative legislative legate de intarirea garantiilor privind respectarea principiilor fundamentale ale avocaturii.

O a treia provocare are ca punct de plecare diferite acuze aduse de avocati in ceea ce priveste lipsa respectului unor magistrati fata de acestia.

Din pacate, sunt inca multi cei care cantaresc reactiile UNBR numai in raport cu ceea ce se vede in presa, evitand sa arunce o privire pe site-ul institutiei, sa vada reactiile acesteia pe toate palierele comunicarii institutionale, inclusiv comunicarea interinstitutionala si mai ales rezultatele acesteia in planul relatiilor dintre avocati, judecatori si magistrati, precum si interventiile UNBR fata de proiectele legislative care incalca principiile fundamentale ale profesiei. S-ar fi vazut ca UNBR a comunicat si a avut reactie la orice problema de aceasta natura, incepand de la provocarile pe care le-au adus profesiei proiectele noilor coduri fiscal si de procedura fiscala, ori alte proiecte de acte normative, pana la impactul evolutiei legislative si a jurisprudentei europene care au tangenta asupra profesiei sau problemele pe care le ridica supravegherea comunicarilor avocat client.

Sunt inca multi care solicita UNBR sa aiba reactii emotionale, care sa instige la revolta corpului de avocati, fata de situatiile descrise mai sus. Practic, se cere UNBR sa fie ”agitator de mase”!

As vrea sa subliniez ca o comunicare institutionala nu poate fi facuta emotional. Nu poti reactiona provocand revolte in corpul profesional si alertand imediat toata presa cand vezi un proiect de lege abuziv, care nu tine cont de alte reglementari legale si risca niste confuzii grave. Nu numai ca efectul ar putea fi acela de bumerang, dar o comunicare emotionala ar risca sa tabloidizeze profesia si s-o arunce in derizoriu.

Imaginea avocatului pe care dorim sa o promovam este aceea a unei persoane care isi tine emotiile sub control.

Avocatura este o profesie extrem de riguroasa, intrucat o practica profesionista este bazata numai pe cunoasterea dreptului, care este ”matematica stiintelor sociale”. Chiar daca pledoariile incearca uneori sa provoace si emotii, acestea au la baza un suport faptic si juridic riguros organizat.

Este adevarat ca in cadrul consultarilor, avocatii pot avea opinii diferite, ca nu degeaba se spune ”cati avocati, atatea pareri” si ar fi foarte grav sa nu fie asa! Insa ceea ce se transmite prin comunicare este, bineinteles, opinia majoritara. Si nimic nu-i impiedica pe avocati sa-si exprime o opinie personala, in opozitie cu cea majoritara, cu conditia sa o faca in numele lor, nu al institutiei.

De aceea, atunci cand este vorba de reactii fata de anumite proiecte de acte normative, UNBR comunica numai dupa ce consulta specialistii in drept din domeniul respectiv, care pot oferi o viziune intergratoare, coroborata cu ansamblul legislativ asupra caruia s-ar putea repercuta, care pot oferi argumente temeinice.

UNBR nu-si poate asuma imediat o reactie similara altor profesii liberale sau ONG-urilor pentru ca avocatura are un specific accentuat in multe privinte. Are la baza traditii si principii de secole, care i-au asigurat intotdeauna existenta, probitatea profesionala si increderea justitiabililor.

Mai mult decat atat, orice comunicare a unei pozitii a UNBR fata de anumite acte normative sau evenimente, precum si orice comunicare privind proiecte de modificare a actelor normative ce privesc profesia sunt rezultatul unei decizii colective.

Este indubitabil ca fiecare avocat, indiferent daca se afla sau nu in conducerea UNBR, are libertate de exprimare in formularea unei pozitii profesionale in apararea clientului sau, fie in cadrul procedurilor judiciare, fie in afara acestora. Insa atunci cand se exprima in numele profesiei in ansamblu, avocatul nu poate comunica decat in limitele mandatului ce i-a fost incredintat prin lege si prin deciziile colective luate la nivel institutional. Si corect ar fi ca avocatii care fac parte din conducerea UNBR sa precizeze, la fiecare aparitie publica, daca exprima opinii personale sau pe cele ale profesiei!"

Comentarii

# Radu Tenea date 11 December 2015 11:50 +2

Prima solicitare pe care avocații ar trebui s-o facă,in numele clietilor este ca în sala de judecata ei si procurorii sa se afle la același nivel. Justiția comunista, perpetuata si acum pornește de o inegalitate cumplita, care generează alte abuzuri ale magistraților.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii