Motivare exceptionala a unui judecator de la Tribunalul Bucuresti care vine sa confirme ca procurorii DNA au facut dosare pe genunchi, la comanda, fara probe care sa sustina acuzatiile si, de multe ori, cu intentia directa de a scoate din spatiul public anumite persoane. Un astfel de caz este cel al omului de afaceri Elan Schwartzenberg (foto), trimis in judecata de procuroarea DNA Ana Dana pentru o pretinsa complicitate la dare de mita (intr-un dosar disjuns de cel al fostului primar al Constantei Radu Mazare si Avraham Morgenstern) si arestat preventiv in lipsa, in primavara lui 2016, din dispozitia judecatorului Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti. La mai bine de doi ani de la dispunerea masurii arestarii preventive in lipsa a lui Elan Schwartzenberg, aparatorul sau, avocatul Florin Cojocaru, a formulat, in 17 iulie 2018, o cerere de revocare a masurii arestarii preventive, avand ca temei solutia de achitarea a lui Mazare si Morgenstern, pronunta de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cererea avocatului Florin Cojocaru a fost perfect intemeiata daca tinem cont de faptul ca Elan Schwartzenberg a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de complicitate la dare de mita, in sensul ca l-ar fi ajutat pe Avraham Morgestern sa ii dea fostului primar al Constantei Radu Mazare suma de 175.000 euro, pentru a facilita castigarea in conditii avantajoase a licitatiei privind construirea Campusului social Henri Coanda. Acuzatiile aduse lui Schwartzenberg au fost, nu se stie din ce motive, disjunse din cauza privindu-i pe Mazare si Morgenstern, in care cei doi au fost achitati la fond de Inalta Curte pentru luare de mita, respectiv dare de mita.

Desi Mazare si Morgenstern au fost achitati de ICCJ, iar pretinsa infractiune de complicitate la dare de mita avea direct legatura cu faptele pentru care fostul edil al Constantei si afaceristul Morgenstern au fost achitati, Schwartzenberg continua sa fie judecat pentru "complicitate la dare de mita", fiind acuzat ca ar fi transferat, in trei transe, suma totala de 175.00 euro in conturile lui Radu Mazare si a fratelui acestuia Alexandru Mazare. Grav este ca fata de acuzatia adusa lui Elan Schwartzenberg chiar Inalta Curte a mentionat ca nu se poate stabili existenta unei legaturi intre transferul sumelor de bani si indeplinirea/neindeplinirea atributiilor de serviciu de catre Radu Mazare.

Acest argument, dar si altele insotite de dovezi l-au determinat pe judecatorul Andrei Viorel Iugan de la Sectia Penala a Tribunalului Bucuresti, in data de 20 iulie 2018, sa admita cererea avocatului Florin Cojocaru si sa dispuna revocarea masurii arestului preventiv in lipsa fata de Elan Schwartzenberg, oferind in acest sens o incheiere ce distruge practic dosarul pritocit de procuroarea Ana Dana.

Pornind de la explicatia oferita de ICCJ, judecatorul Andrei Iugan a afirmat ca "depunerea unor documente privind circuitul unor sume de bani nu este apta sa dovedeasca scopul pentru care acele sume de bani au fost transferate".

De altfel, judecatorul Iugan a precizat in incheierea din 20 iulie 2018 pe care o prezentam in exclusivitate ca aspectele retinute in dosarul Mazare-Morgenstern si cele retinute in dosarul lui Schwartzenberg reprezinta aceeasi cauza, iar solutia adoptata in ce il priveste pe omul de afaceri Elan Schwartzenberg trebuie sa fie "examinata prin intermediul perceptiei unui observator obiectiv".

Mai exact, judecatorul Andrei Iugan a motivat revocarea masurii arestului preventiv in lipsa a lui Elan Schwartzenberg prin aceea ca pronuntarea solutiei de achitare in dosarul Mazare-Morgenstern, trebuie sa creeze "prezumtia ca toate persoanele implicate in acea activitate infractionala sunt nevinovate".

In decizia de revocare a arestului lui Elan Schwartzenberg, judecatorul Andrei Iugan a retinut si ca in cauza au existat deja sase judecatori care au stabilit ca nu exista suspiciunea rezonabila ca s-au savarsit infractiunile la care se face referire in rechizitoriul lui Mazare-Morgenstern, trei dintre acestia pronuntandu-se in unanimitate dupa ce au efectuat cercetarea judecatoreasca si au administrat toate probele care se impuneau a fi administrate in cauza.

Or, conchide judecatorul Iugan "in conditiile in care in prezentul dosar nu a fost parcursa inca procedura de camera preliminara si nu a fost administrata nicio alta proba, este evident pentru un observator rezonabil ca nu s-ar putea ajunge la o concluzie diferita decat cea stabilita prin sentinta de achitare pronuntata de catre Inalta Curte".

Prezentam in continuare pasaje relevante din Incheierea din 20.07.2018 a judecatorului Andrei Viorel Iugan in dosarul nr. 48990/3/2017/a1.1, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

"Toate aceste acte fusesera efectuate la momentul la care s-a cerut arestarea in lipsa a inculpatului Schwartzenberg Emilian, astfel ca la data de 9.06.2016 Tribunalul Bucuresti a admis propunerea DNA-ului si a dispus arestarea inculpatului, solutie mentinuta de Curtea de Apel Bucuresti prin incheierea nr. 462/20.09.2016, apreciindu-se ca exista suspiciunea rezonabila ca inculpatul comisese infractiunea de complicitate la dare de mita.

Prin sentinta penala nr. 398/28.06.2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a dispus achitarea inculpatului Mazare Radu Stefan pentru comiterea infractiunii de luare de mita si a inculpatului Avraham Morgenstern pentru infractiunea de dare de mita.

In continuare, judecatorul de camera preliminara va examina punctual care acte dintre cele indicate de catre procuror sunt apte a crea suspiciunea rezonabila ca inculpatul Schwartzenberg Emilian ar fi comis infractiunea de complicitate la dare de mita si daca se mai poate vorbi de existenta unei suspiciuni rezonabile in conditiile in care autorul infractiunii la care se retine complicitatea a fost achitat. (...)

Ceea ce a aratat Inalta Curte este faptul ca nu se poate stabili existenta unei legaturi intre transferul acestei sume de bani si indeplinirea/neindeplinirea atributiilor de serviciu de catre Mazare Radu Stefan. 'Inscrisurile existente la dosar fac dovada incontestabilia a existentei unei concordante temporale intre cele doua planuri si anume, atat transferurile bancare cat si procedura de licitatie s-au desfasurat in aproximativ acelasi interval temporal, iulie-decembrie 2011. Cu toate acestea, evenimentele sunt distincte, avand ca numitor comun doar coincidenta in plan temporal, cata vreme procurorul nu a stabilit ce operatiune comerciala a fundamentat acele transferuri de bani, realitatea acelor operatiuni si daca exista o corelatie intre acestea si faptul ca SC Shapir Structures SRL a castigat licitatia. Ar putea fi acceptata versiunea procurorului, potrivit careia remiterea sumelor de bani ar fi fost realizat in scopul obtinerii unui folos necuvenit din sfera ilicitului penal, dar nicio proba nu conduce la concluzia ca sumele de bani au fost date si, corelativ, primite in considerarea evenimentelor apreciate de procuror ca fiind momente cheie ale licitatiei'. (pag 51 din incheierea din 10/18.04.2014) a Inaltei Curti de Casatie si Justitie). Depunerea unor documente privind circuitul unor sume de bani nu este apta sa dovedeasca scopul pentru care acele sume de bani au fost transferate.

In opinia judecatorului de camerea preliminara, nici declaratiile persoanelor audiate ulterior nu pot inlatura cele stabilite de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si nu dovedesc existenta unei suspiciuni rezonabile ca in cauza s-ar fi comis infractiunile de dare si luare de mita (si implicit complicitate la dare de mita de catre Emilian Schwartzenberg) (...)

Din examinarea declaratiilor martorilor audiati ulterior, indicati de procuror la filele 66-67 din rechizitoriu, se observa ca niciunul dintre acestia nu furnizeaza informatii privind darea, respectiv primirea sumei de 175.000 euro si nu releva date de natura a conduce la concluzia ca exista vreo legatura intre remiterea sumei de 175.000 euro in contul inculpatului Mazare Radu Stefan si castigarea licitatiei de care S.C. Shapir Structures SRL.

Nici efectuarea de investigatii privind posibilitatile financiare ale lui Mazare Radu Stefan si realitatea imprumutului acordat in 2004 unui cetatean grec nu sunt apte de a dovedi ca cei 175.000 de euro au fost dati cu titu de mita (de altfel, e greu de crezut ca Mazare Radu Stefan ar fi acordat in mod fictiv un imprumut in 2004 pentru a justifica o infractiune de luare de mita in 2011).

Dintre actele mentionate de procuror doar identificarea facturii nr. 2011030/11.08.2011 si a anexei la aceasta factura, pe baza careia s-a stabilit scopul cu care a fost data de societatea Shapir Structures suma de 175.000 de euro – respectiv onorariu de succes pentru proiectul Henri Coanda prin coroborarea cu celelalte indicii existente in cauza justifica existenta suspiciunii rezonabile ca in cauza s-au comis infractiunile de dare si luare de mita (si implicit complicitatea la dare de mita de catre Emilian Schwartzenberg).

In acest fel a fost inlaturata principala critica formulata de judecatorul de drepturi si libertati in momentul respingerii propunerii de arestare preventiva a inculpatilor, si anume lipsa dovedirii legaturii intre transferul succesiv al banilor si castigarea licitatiei. Or, in motivarea incheierii s-a sustinut ca la datele la care Larton Consultants ltd.a transferat banii catre Melici Management inca nu fusese publicat anuntul privind inceperea procedurii de licitatie, astfel ca este greu de crezut ca mituitorul, anterior acestui moment, ar fi transmis lui Emilian Schwartzenberg suma oferita drept mita. Prin identificarea acestei facturi se demonstreaza, asa cum se arata si mai sus, ca, anterior publicarii anuntului privind inceperea procedurii licitatiei, Morgenstern Avraham cunostea ca urmeaza sa se desfasoara aceasta licitatie si, totodata, era sigur ca o va castiga, platind un comision de succes in acest sens.

Daca la momentul luarii arestarii preventive a inculpatului Emilian Schwartzenberg o astfel de concluzie era corecta, in opinia judecatorului de camera preliminara o asttfel de concluzie nu mai este valabila in prezent, in conditiile in care inculpatii acuzati de dare si luare de mita au fost achitati de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Factura la care face referire procurorul in rechizitoriu se gasea in mod evident si la dosarul solutionat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. In ciuda aspectelor care reies din acea factura, Inalta Curte in urma efectuarii cercetarii judecatoresti a stabilit ca nu poate fi dovedit faptul ca acea suma de bani a fost transferata de la inculpatul Morgenstern Avraham la inculpatul Mazare Radu Stefan prin intermediul inculpatului din prezenta cauza in scopul indeplinirii sau neindeplinirii indatoririlor de serviciu de catre inculpatul Mazare Radu Stefan. (...)

Este adevarat ca aceste aspecte nu vizeaza cauze diferite ci aceeasi cauza, insa pronuntarea unei hotarari intr-un alt dosar, indisolubil legat de prezentul dosar, trebuie examinata prin intermediul perceptiei unui observator obiectiv.

In ochii unui om mediu, diligent, obiectiv pronuntarea unei solutii de achitare creeaza o prezumtie ca toate persoanele implicate in acea activitate infractionala sunt nevinovate. Pentru a analiza perceptia unui om obiectiv, obisnuit trebuie avute in vedere si particularitatile prezentei cauze. Astfel, sase judecatori au stabilit ca nu exista suspiciunea rezonabila ca s-au savarsit infractiunile la care se face referire in rechizitoriu. Dintre acesti sase judecatori, trei dintre ei s-au pronuntat in unanimitate dupa ce au efectuat cercetarea judecatoreasca si au administrat toate probele care se impuneau a fi administrate in cauza.

In conditiile in care in prezentul dosar nu a fost parcursa inca procedura de camera preliminara si nu a fost administrata nicio alta proba, este evident pentru un observator rezonabil ca nu s-ar putea ajunge la o concluzie diferita decat cea stabilita prin sentinta de achitare pronuntata de catre Inalta Curte. (...)

Bineinteles, pronuntarea prezentei solutii nu inseamna ca inculpatul din prezenta cauza este nevinovat, ci doar ca la acest moment perceptia subiectiva a unui observator obiectiv este ca nu se poate sustine existenta unei suspiciuni rezonabile ca Emilian Schwartzenberg ar fi comis infractiunea de complicitate la dare de mita. Hotararea pronuntata de catre Inalta Curte nu are autoritate de lucru judecat, in prezenta cauza putandu-se dispune condamnarea inculpatului, insa numai dupa efectuarea cercetarii judecatoresti.

Fata de aceste aspecte, instanta va admite cererea de revocare formulata de inculpatul Emilian Schwartzenberg.

In temeiul art. 242 C.pr.pen.va revoca masura arestarii preventive dispuse fata de inculpatul Emilian Schwartzenberg prin incheierea judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti din data de 9.06.2016.

Va dispune retragerea cererii de dare in urmarire penala internationala si a mandatului european de arestare emise pe numele inculpatului la momentul ramanerii definitive a prezentei hotarari."

Prezentam exclusiv incheierea TMB: