LOVITURA PE COMPLETE – Inalta Curte a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptiile privitoare la pasajele din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara legate de compunerea completelor de la toate instantele din Romania prin regulamente sau prin hotarari ale colegiilor de conducere, iar nu prin lege organica, asa cum dicteaza Constitutia. Exceptiile au fost ridicate de avocatul Dan Chitic (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC

19.07.2020 12:08
Vizualizari: 4494

Completele de judecata risca din nou sa fie aruncate in aer la Curtea Constitutionala a Romaniei. Si nu vorbim acum doar despre completurile de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ci de la toate instantele din Romania, in cazul in care CCR va admite trei exceptii explozive ridicate de avocatul Dan Chitic (foto 1).



Este vorba despre urmatoarele pasaje din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara:

- art. 19 alin. 3: „La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si de natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”;

- art. 29 alin. 1 lit. a si f: „Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie; (...)

f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”;

- art. 52 alin. 1: „Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti”.


Potrivit avocatului Dan Chitic, cele trei articole incalca urmatoarele articole din Constitutia Romaniei:


- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 73 alin. 3 lit. l: „Prin lege organica se reglementeaza organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”;

- art. 126 alin. 4: „Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica”.


Parlamentului i-a fost lene sa legifereze


In esenta, maestrul Chitic argumenteaza ca Parlamentul nu si-a dat silinta sa legifereze pana la capat compunerea completurilor – atat de la ICCJ, cat si de la instantele inferioare –, lasand aceasta sarcina in grija completurilor de conducere de la Inalta Curte si celelalte instante din tara. Or, prin asa ceva se incalca textele constitutionale citate mai sus, care dicteaza ca alcatuirea completelor sa aiba loc prin lege. Deci lege, nu regulament – adica act infralegal.

Mai mult: dandu-i presedintelui unei instante prerogativa de a compune completurile de la respectiva instanta, exista riscul ca judecatorii din acele completuri sa simta presiuni din partea conducerii. In plus, exista si o problema de incredere a publicului in actul de justitie (adauga Chitic): CEDO a statuat inca din anii '80 ca nu este suficient sa se faca justitie, ci trebuie sa se si vada ca se face justitie. Or, daca in perceptia publica se naste samanta de indoiala legata de posibile presiuni asupra judecatorilor pe linie administrativa (recte din partea presedintilor de instante), increderea in actul de justitie se va eroda, incheie avocatul.

Nu in ultimul rand, posibilitatea ca organizarea si functionarea instantelor sa depinda de acte infralegale, iar nu de legi, cauzeaza instabilitate la nivelul respectivelor instante, consecinta fiind tot afectarea increderii justitiabililor, puncteaza Chitic.

Mentionam ca toate cele trei exceptii au fost ridicate in dosarul in care fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor Valentin Raducu Preda (foto 2) – aparat de avocatul Dan Chitic – a depus contestatie in anulare (respinsa in cele din urma) impotriva condamnarii definitive la 4 ani de inchisoare cu executare primite in aprilie 2019 in dosarul scurgerii de informatii legate de Tel Drum.

Amintim ca in iunie, CCR a mai desfiintat o prevedere dintr-o lege a justitiei (art. 60 alin. 1 si 3 din Legea 303/2004, in legatura cu transferul magistratilor), tot din cauza ca Parlamentul nu a catadicsit sa legifereze pana la capat, ci a lasat CSM sa se ocupe de mecanismul transferului, prin act infralegal (regulament) – click aici pentru a citi.


Redam argumentele avocatului Dan Chitic cu privire la exceptia legata de art. 52 alin 1 din Legea 304/2004 (celelalte exceptii sunt asemanatoare si le gasiti la final):


(i) Incalcarea art. 73 alin. (3) lit. l), a art. 126 alin. (4) si art. 1 alin.(5) din Constitutia Romaniei, republicata

Potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutia Romaniei, republicata, „Prin lege organica se reglementeaza organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi.”

De asemenea, potrivit art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, „Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica”.

Pe acest palier mentionam ca notiunea de „compunere” a instantei utilizata de art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei este o notiune constitutionala autonoma, ce nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. In acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 685/2018, par. 177, retinand ca „Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie - nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. Astfel, Curtea constata ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare.”

Prin urmare, nu numai regulile generale de organizare ale instantei supreme trebuie reglementate prin lege organica, ci toate aspectele in legatura cu organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite si a completurilor de judecata.

Or, din lectura art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 rezulta ca cele ce stabilesc compunerea completurilor sunt colegiile de conducere, iar nu legiuitorul, in temeiul unor criterii stabilite prin lege organica, astfel cum prevede norma constitutionala.

Asadar, se poate observa ca dispozitiile legale criticate, in ciuda prevederilor cat se poate de clare ale art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 125 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, stabilesc o alta modalitate de constituire a completelor de 3 judecatori.

Mai mult, acest aspect este reglementat, la nivel infralegal, in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Astfel, potrivit art. 19 lit. a) indice 1 din Regulament Colegiul de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie “aproba numarul completelor de 5 judecatori in materie penala, la propunerea presedintelui Sectiei penale, aproba compunerea completelor de 5 judecatori si a completelor din cadrul sectiilor.”

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Regulament: “(1) Presedintii de sectii stabilesc judecatorii care compun completele de judecata din cadrul sectiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completelor de judecata din cadrul sectiilor si programeaza sedintele acestora.”

Astfel, acest atribut este delegat presedintilor de sectii si Colegiului de conducere al Inaltei Curti, care este abilitat sa stabileasca in mod unilateral si arbitrar completele specializate de 3 judecatori.

Prin urmare, potrivit dispozitiilor infralegale, se ajunge la situatia in care nu numai ca modul de compunere a completelor de judecata este reglementat printr-un act administrativ, dar acest act administrativ este emis de insasi conducerea instantei, iar textul de lege care permite acest mecanism, in viziunea Inaltei Curti este art. 52 din Legea nr. 304/2004.

Asadar, faptul ca aspecte esentiale ale compunerii celei mai inalte instante nationale nu sunt prevazute intr-o lege organica conduce la incalcarea normei constitutionale potrivit careia organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se reglementeaza prin lege organica, si anume la art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Republicata.

Mai mult, normele de compunere a instantelor ar trebui sa se bucure de accesibilitate, previzibilitate si stabilitate. Or, delegarea atributiei de a stabili aceste norme Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin emiterea unor hotarari de stabilire a completelor, ceea ce nu reprezinta altceva acte administrativ cu caracter infralegal, determina o stare de incertitudine juridica, acest gen de acte avand, de obicei, un grad sporit de schimbari succesive in timp (a se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 172/24 martie 2016, paragrafele 18-22 si Decizia Curtii Constitutionale nr. 307/2018 paragrafele 21 - 29).

(ii) Incalcarea art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, Republicata si art. 6 parag. 1 CEDO sub aspectul impartialitatii instantei

Pe langa faptul ca normele de compunere a instantelor trebuie sa se bucure de accesibilitate, stabilitate si previzibilitate, este imperios necesar ca acestea sa se bucure de transparenta si incredere din partea justitiabililor.

Daca infiintarea unui numar de complete cu o anumita specializare, avand in vedere numarul de cauze cu un anumit profil si cel al judecatorilor cu experienta in acele materii, intra in sfera administrativa si, pe cale de consecinta, in competenta Colegiului de Conducere al ICCJ, nu acelasi lucru se poate spune despre compunerea completelor. Compunerea completelor, reprezentand desemnarea nominala a judecatorilor ce urmeaza sa formeze un complet, este o problema jurisdictionala ce tine de insasi infaptuirii actului de justitie si, prin urmare, trebuie realizata printr-o procedura legala menita sa asigure independenta si impartialitatea judecatorilor.

Astfel, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 685/2018, instanta de contencios constitutional a retinut, facand referire la completele de 5 judecatori, ca prezumtia de impartialitate a instantei este inlaturata daca se constata ca membrii completului nu au fost desemnati prin tragere la sorti, aleatoriu, in sedinta publica (a se vedea in acest sens paragraful 149).

Or, dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, impartialitatea si independenta instantei, iar lipsa reglementarilor referitoare la compunerea instantei si stabilirea completelor de 3 judecatori chiar de catre conducerea acesteia, atrage, in mod cert, o suspiciune/indoiala rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale

Asa cum a statuat Curtea in Decizia nr. 685/2018, „Notiunile de „independenta” si „impartialitate obiectiva” sunt strans legate intre ele, astfel incat, din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, trebuie analizate impreuna [a se vedea mutatis mutandis Hotararea din 9 octombrie 2008, pronuntata in cauza Moiseyev impotriva Rusiei, par.175]. Prin urmare, jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicarea art.6 din Conventie – dreptul la un proces echitabil si garantiile generale ale unui proces echitabil, arata ca independenta tribunalului nu poate fi separata de impartialitatea acestuia, iar aceste doua conditii trebuie intrunite cumulativ atunci cand se apreciaza asupra respectarii art.6 din Conventie. In acelasi sens, in doctrina s-a subliniat ca art.6 par.1 impune in mod distinct atat conditia impartialitatii tribunalului, cat si pe cea a independentei lui. Insa, in situatii deduse judecatii Curtii, aceste conditii apar strans imbinate, ceea ce a determinat instanta europeana sa le examineze impreuna. (par. 179). Cu privire la independenta judecatorului Curtea a statuat, in par. 180 al aceleiasi decizii, ca art.2 alin.(3) din Legea nr.303/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.242/2018, precizeaza ca „Judecatorii trebuie sa ia decizii fara niciun fel de restrictii, influente, presiuni, amenintari sau interventii, directe sau indirecte, din partea oricarei autoritati, fie chiar autoritati judiciare”.

Pe acest palier, Curtea in Decizia nr. 685/2018 retine ca: ”in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in privinta determinarii caracterului independent al instantei, aparentele joaca un rol deosebit, intrucat ceea ce este in discutie este increderea pe care instantele judecatoresti, intr-o societate democratica, trebuie sa o inspire publicului si, inainte de toate, in privinta procedurilor penale, acuzatului [Hotararea din 29 septembrie 2001, pronuntata in Cauza Sahiner impotriva Turciei, paragraful 44]. De asemenea, alaturi de aparente, independenta instantei se evalueaza in functie de modul de numire a membrilor acesteia, durata mandatului lor si garantiile impotriva presiunilor exterioare [Hotararea din 25 februarie 1997, pronuntata in Cauza Findlay impotriva Regatului Unit, paragraful 73]. (par. 181).”

Cu privire la impartialitatea judecatorului, in jurisprudenta sa [cu titlu exemplificativ retinandu-se Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.897 din 10 decembrie 2014, paragrafele 19, 20, 25 si 26, si, in acelasi sens, a se vedea Decizia nr.169 din 24 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.353 din 9 mai 2016, paragrafele 17—24, Decizia nr.625 din 26 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.107 din 7 februarie 2017, paragraful 19, Decizia nr.278 din 26 aprilie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.882 din 9 noiembrie 2017, paragrafele 51 si 52, sau Decizia nr.776 din 28 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.58 din 19 ianuarie 2018, paragraful 18 si urm.], Curtea Constitutionala a statuat ca “impartialitatea magistratului — garantie a dreptului la un proces echitabil — poate fi apreciata intr-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personala a unui judecator intr-o cauza anume, ceea ce semnifica asa-numita impartialitate subiectiva, si un demers obiectiv, cu scopul de a determina daca acesta a oferit garantii suficiente pentru a exclude orice indoiala legitima in privinta sa, ceea ce semnifica asa-numita impartialitate obiectiva (Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 1 octombrie 1982, pronuntata in Cauza Piersack impotriva Belgiei, paragraful 30).“

Neexistand un mecanism procedural care sa reglementeze in vreun fel, o modalitate si o procedura de constituire a completelor de 3 judecatori, acestia fiind numiti in mod unilateral si arbitrar de presedintii de sectii si aprobati de conducerea instantei, temerile privind impartialitatea obiectiva a instantei apar total justificate.

Cu referire la impartialitatea obiectiva a tribunalului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca aceasta consta in a determina daca, independent de conduita personala a membrilor sai (valenta subiectiva a impartialitatii), unele imprejurari sau fapte ce se pot verifica autorizeaza a pune in discutie impartialitatea lor. Testul obiectiv priveste, indeosebi, legaturile ierarhice sau de alta natura intre judecator si ceilalti participanti la procedura, astfel incat trebuie demonstrat, de la caz la caz, daca o asemenea relatie de o asemenea natura sau grad indica lipsa impartialitatii tribunalului [Hotararea din 23 aprilie 2015, pronuntata in Cauza Morice impotriva Frantei, paragraful 77]. Acesta trebuie sa determine daca tribunalul insusi si, printre alte aspecte, compunerea sa au oferit suficiente garantii pentru a exclude orice indoiala rezonabila in privinta impartialitatii sale [Hotararea din 12 ianuarie 2016, pronuntata in Cauza Miracle Europe KFT impotriva Ungariei, paragraful 54].

Or, in masura in care normele legale nu satisfac exigentele antereferite, ele incalca principiului impartialitatii justitiei cuprins in art.124 alin. (2) si, implicit, dreptul la un proces echitabil prevazut de art. 21 alin. (3) din Constitutie.

Astfel, asa cum a retinut si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 685/2018 la paragraful 187,“normele cu caracter organic privitoare la compunerea tribunalului sunt menite sa asigure increderea publicului in actul de justitie. De aceea, „nu trebuie doar sa se faca dreptate, trebuie sa se si vada ca se face dreptate” [„Justice must not only be done, it must also be seen to be done”] — Hotararea din 26 octombrie 1984, pronuntata in Cauza De Cubber impotriva Belgiei, paragraful 26.”

Prin urmare, in considerarea celor de mai sus, apreciem ca dispozitiile art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 nu reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. Intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege, sistem care nu se aplica desemnarii completurilor de 3 judecatori.

Repartizarea cauzelor in mod aleatoriu, fiind o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, a fost instituita prin art. 11 si art. 53 din Legea nr. 304/2004, cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatica [a se vedea si Decizia nr. 5103 din 1 noiembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Sectia de contencios administrativ si fiscal]. Cu toate acestea, in privinta compunerii completelor de 3 judecatori, regula compunerii aleatorii nu este reglementata, acestea fiind desemnate prin hotarari ale Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintilor de sectii.

De altfel, faptul ca desemnarea aleatorie reprezinta solutia garantarii independentei si impartialitatii judecatorilor rezulta si din Decizia Nr. 633 din 12 octombrie 2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara Publicata in Monitorul Oficial nr.1.020 din 29.11.2018 in care Curtea, la paragraful 262 retine ca “optiunea Camerei decizionale de a adopta solutia desemnarii aleatorii a judecatorului care il inlocuieste pe judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat (art.I pct.34) reprezinta o garantie a impartialitatii instantei.“

Totodata, Curtea a retinut ca “preluarea de catre Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a unei atributiuni ce vizeaza ideea de iuris dictio a transformat aceasta entitate administrativa intruna jurisdictionala, din moment ce Colegiul de conducere a decis legala compunere a instantei, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, in componenta sa esentiala ce priveste impartialitatea completului de judecata (Decizia nr. 685/2018, par. 190).”

Prin urmare, impunerea unor membri de drept in componenta completelor de 3 judecatori, pe calea unor acte administrative, poate da nastere la presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia [a se vedea, cu privire la acest parametru de analiza, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 22 decembrie 2009, pronuntata in cauza Parlov-Tkalčić impotriva Croatiei, paragraful 91].

In acest context, lipsa reglementarii unei compuneri aleatorii a completelor de 3 judecatori si determinarea acestora prin Hotarari ale Colegiului de conducere a Inaltei Curti la propunerea presedintilor de sectii, emise in baza unor dispozitii infralegale, respectiv art. 19 lit. a) indice 1 si art. 32 alin. (1) din Regulament, ce pare a avea fundament in dispozitiile legale criticate prin prezenta exceptie, apare ca fiind in grava contradictie cu principiul impartialitatii si independentei instantei si, pe cale de consecinta, cu dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, Republicata si art. 6 parag. 1 CEDO.

(iii) Incalcarea art. 16 alin. (1) - Egalitatea in drepturi - din Constitutia Romaniei, republicata, art. 11 alin.(1) si (2) - Dreptul international si intern - coroborat cu art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului - prin raportare la art. 14 - Interzicerea discriminarii - din Conventia europeana a drepturilor omului (denumita in continuare “Conventia”) coroborat cu art. 1 alin.(1) (Interzicerea generala a discriminarii) din Protocolul nr. 12 la Conventie.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata “Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.”

Potrivit art. 14 din Conventie “Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.” De asemenea, potrivit art. 1 alin.(1) din Protocolul nr. 12 la Conventie “Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata, fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie.”

Astfel, din analiza prevederilor infralegale rezulta ca acestea institutie un regim diferentiat si discriminatoriu in ceea ce priveste completurile de 3 in materie penala spre deosebire de completurile de 5 judecatori. Astfel, in cadrul acestor din urma completuri, judecatorii care fac parte din completuri sunt trasi la sorti, pe cand, in cazul celor de 3 judecatori, presedintii de sectii stabilesc compunerea acestora si Colegiul de Conducere o aproba.

Prin urmare, se ajunge in situatia ca persoanele judecate de completurile de 5 sa beneficieze de un complet compus aleatoriu, respectiv de garantia unei instante impartiale in sens obiectiv, pe cand cei judecati de un complet de 3 judecatori – cu atat mai mult cand e vorba de instanta de control judiciar - sa nu beneficieze de aceleasi garantii.

In opinia noastra, aceasta situatie nu-si gaseste justificare in exigentele constitutionale consacrate de art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Intr-o decizie recenta, respectiv Decizia nr. 67 din 26 februarie 2015, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 185 din 18.03.2015, Curtea Constitutionala a retinut ca principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.69 din 16 martie 1994).

De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (a se vedea, in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

Asadar, instanta de contencios constitutional a retinut ca nesocotirea principiului egalitatii in drepturi are drept consecinta neconstitutionalitatea normei care instituie un privilegiu ori o discriminare. In acest sens, Curtea a constatat ca, potrivit jurisprudentei sale, discriminarea se bazeaza pe notiunea de excludere de la un drept/beneficiu (Decizia Curtii Constitutionale nr.62 din 21 octombrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.49 din 25 februarie 1994), iar remediul constitutional specific, in cazul constatarii neconstitutionalitatii discriminarii, il reprezinta acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr.  681 din 13 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).

Avand in vedere aceste aspecte, apreciem ca aceste prevederi incalca dispozitiile art. 16 (Egalitatea in drepturi) alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, art. 11 alin.(1) si (2) (Dreptul international si intern) coroborat cu art. 20 (Tratatele internationale privind drepturile omului) prin raportare la art. 14 (Interzicerea discriminarii) din Conventia europeana a drepturilor omului (denumita in continuare “Conventia”) coroborat cu art. 1 alin.(1) (Interzicerea generala a discriminarii) din Protocolul nr. 12 la Conventie”.


* Cititi aici exceptia pe art. 19 alin. 3

* Cititi aici exceptia pe art. 29 alin. 1 lit. a si f

* Cititi aici exceptia pe art. 52 alin. 1


sursa foto Preda: Cugetliber.ro

Comentarii

# Avocatel date 19 July 2020 22:00 -1

Bravo! Felicitari Dle. Chitic

# DODI date 19 July 2020 23:51 -12

Tare sunt curios dacă CCR va avea coloană vertebrală și va confirma că în România Constituția a fost încălcată (cu bună știință!) tocmai de cei care se bat cu cărămida în piept că apără societatea de hoți (ei fiind îmbrăcați în blană de oaie pusă peste pielea lor de tâlhari).

# corcovid 2.0 date 20 July 2020 08:13 -3

Dan Chitic, va asteptam intr-o noua formatiune politica ca sa avem si noi, astia scarbiti de psd/pnl/usr, ce vota. Thank you!

# VIKY date 20 July 2020 12:29 -22

Cineva a pus problema, sau se intreaba, de ce in distrugerea, pardon, lansarea economiei au fost prevazute 40 de scoli cu internate, cantina...?. Eu mi-am pus intrebarea, si raspunsul este simplu: In faza a doua din AGENDA sunt vizati bolnavii cronici care sunt bunicii si parintii vostri, si cand ei "dispar" nu veti avea la cine sa mai lasati copiii, si "autoritatile" s-au "ingrijit" sa va dea o mana de ajutor cu aceste scoli. Daca erau numai cu, cantine, nu comentam, dar sunt si cu...internate. Poate va scapat acest "lucru bine facut", vorba dictatorului, cum de altfel va scapa foarte multe. Desi cred ca nu sunt scapari, doar lipsa de informare a populatiei, iar cei responsabili cu AGENDA, au tot interesul sa dezinformeze intr-un mod criminal populatia. Daca nu stiati va spun ca cei numiti pentru implementarea AGENDEI, sunt, si vor fi protejati. Pot trece si peste cadavre, din moment ce vi s-au suprimat drepturile si libertatile prin lege. D-zeu cu voi.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii