O noua executie a fost comisa la Inalta Curte de Casatie si Justitie – de data aceasta, impotriva fostului presedinte al Consiliului Judetean Constanta Nicusor Constantinescu. Asta acuza din penitenciar chiar Nicusor Constantinescu. Intr-un comunicat trimis redactiei Lumea Justitiei, acesta reclama mecanismul prin care judecatorii supremi Ionut Matei (foto 1), Ioana Bogdan si Alina Ioana Ilie l-au condamnat definitiv joi, 7 februarie 2019, la 5 ani de inchisoare cu executare in legatura cu retrocedarea unor plaje din Constanta. Si totul s-ar fi intamplat fara ca judecatorii ICCJ sa administreze noi probe, ci doar prin reinterpretarea probatoriul deja existent, pe baza caruia Curtea de Apel Bucuresti, in iulie 2017, il condamnase pe Constantinescu la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru un capat de acuzare, l-a achitat pentru altul, iar pentru al treilea CAB constatase incetarea procesului penal (click aici pentru a citi).

Mai precis, Nicusor Constantinescu (foto 2) arata ca in dosarul lui au fost efectuate doua rapoarte de expertiza judiciara: unul incuviintat si administrat de instanta, iar celalalt intocmit de catre DNA. Acesta din urma nu este altceva decat o analiza comparativa a altor rapoarte de evaluare, efectuate de expertul acreditat ANEVAR. Pe cale de consecinta, cele doua rapoarte nu sunt doua mijloace de proba de forta juridica egala, subliniaza Constantinescu, adaugand ca “expertiza judiciara s-a facut de catre persoane independente de subiectii procesuali, in timp ce raportul DNA ii are autori pe angajati ai Procurorului General. Lucrarile efectuate de acestia poarta subiectivismul acestei subordonari ierarhice pe care o are functionarul public”.

De asemenea, fostul sef al CJ Constanta sustine ca a fost condamnat pentru pretinse fapte din anul 2002 pe baza unei ordonante de urgenta care intrase in vigoare abia in 2003.

Nu in ultimul rand, Nicusor Constantinescu aminteste ca in 2014 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania la plata a 3.000 de euro catre alt fost presedinte de Consiliu Judetean (Nicolae Mischie din Gorj), intr-un caz similar cu cel al lui sau: ICCJ il condamnase definitiv pe Mischie la 1 an de inchisoare cu suspendare fara a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiasi probatoriu pe baza caruia instantele inferioare pronuntasera solutii de achitare. CEDO a constatat incalcarea art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil (click aici pentru a citi).

Iata comunicatul integral al lui Nicusor Constantinescu:

“A cata oara mi se intampla? Se transforma actul de justitie dintr-un act calificat judiciar intr-unul de impresionare a publicului nespecializat. Punctual, despre dosarul retrocedarilor:

1. In calitate de consilier local independent (2000-2004) am fost membru al Comisiei de aplicare a Legii10/2001. In comisia de aplicare a Legii 10/2001 se centralizau inscrisurile provenite de la serviciile de specialitate, acordandu-li-se prezumtia de legalitate si autenticitate, pentru ca in spatele acestor referate au existat, intotdeauna, inscrisuri provenind de la functionarii publici, membri ai serviciilor de specialitate aflate in subordinea primarului, evaluatori acreditati ANEVAR, de la Directia Finantelor publice Constanta, etc. Din expertizele efectuate in cauza s-a dovedit ca niciun bun imobil, din toate retrocedarile, nu a apartinut domeniului public al statului sau plajelor. Faleza a fost definita abia in ianuarie 2003, la intrarea in vigoare a OUG202/2002, pana atunci nespecificandu-se ce inseamna aceasta, unde incepe si unde se termina.

Nu exista nici un act normativ din jurnalele Consiliului de Ministri, HG care sa dea alt statut statiunii Mamaia, terenurilor aferente activelor Cazino Nord si Cazino Sud, decat acela de proprietate privata la momentul respectiv a Primariei mun. Constanta.

Atat raportul topo, cat si expertiza de evaluare precizeaza foarte clar ca, la momentul atribuirii, toate terenurile vizate faceau parte din domeniul public sau privat al mun. Constanta, fie in baza HG904/2002, fie in baza hotararilor de consiliu.

2. Prejudiciu

In aceasta cauza a fost efectuat un raport de expertiza judiciara incuviintat si administrat de instanta si un raport de constatare de catre DNA. Constatarea facuta de DNA e doar o analiza comparativa a raporturilor de evaluare efectuate de expertul acreditat ANEVAR! Deci, NU sunt doua mijloace de proba de forta juridica egala. Expertiza judiciara s-a facut de catre persoane independente de subiectii procesuali, in timp ce raportul DNA ii are autori pe angajati ai Procurorului General. Lucrarile efectuate de acestia poarta subiectivismul acestei subordonari ierarhice pe care o are functionarul public.

In plus, eu,consilier local municipal nu pot raspunde pentru sub/supra evaluare. Raspunderea penala pentru producerea de prejudicii revine EXCLUSIV evaluatorului.

3. Legea 10 nu interzice contractele de cesiune,codul civil le considera legale.

4. La 'Grup infractional organizat' infractiunile trebuie sa rezulte din probe, nu din 'materialitatea faptelor'. Numai simpla poveste nu constituie temei pentru raspundere penala. Prezumtia relativa nu poate sta drept proba in fata instantei.

5. ICCJ putea confirma achitarea (pt. acuzatia de grup infractional organizat) pronuntata in prima instanta sau putea condamna, prin administrarea de probe noi. Ati vazut probe noi???

Prin Decizia CEDO din 16 sept 2014 ICCJ a fost aspru criticata pentru condamnarea unei persoane, fara a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiasi probatoriu pe baza caruia instanta anterioara pronuntase solutie de achitare”.

Sursa foto Constantinescu: Ziua de Constanta