19 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GHENA A COMIS-O GRAV – Cititi fabuloasa decizie prin care Curtea de Apel Bucuresti i-a acordat daune morale avocatei Rodica Constantinovici, arestata abuziv de judecatoarea ICCJ Mariana Ghena la pachet cu o femeie gravida in 8 luni: “Masura arestarii preventive nu se justifica... Privarea nelegala de libertate a cauzat prejudicii ca urmare a atingerii aduse unor valori fundamentale: libertatea fizica, integritatea psihica, demnitatea, imaginea personala, reputatia profesionala” (Decizia)

Scris de: George TARATA | pdf | print

18 November 2018 11:42
Vizualizari: 13628

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate decizia fabuloasa a Curtii de Apel Bucuresti prin care s-a constatat ca extrem de cunoscuta judecatoare Mariana Ghena (foto 1, alaturi de Laura Kovesi), acum in CSM, a arestat abuziv un om pe vremea in care activa la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este vorba despre Decizia Civila 1136A/2018 din 11 octombrie 2018 a judecatorilor Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la CA Bucuresti care au intors sentinta Tribunalului Bucuresti si i-au acordat in apel avocatei Rodica Constantinovici (foto 2) daune morale de 50.000 Ron, stabilind ca aceasta a fost privata nelegal de libertate dupa ce a fost arestata de Mariana Ghena intr-un dosar ANRP pentru un pretins abuz in serviciu, dosar pe care ulterior chiar Inalta Curte l-a returnat la DNA, acolo unde zace de aproape doi ani. Evident, suma primita de avocata Rodica Constantinovici nu are cum sa acopere suferintele si traumele pe care trait, insa important este ca iata o instanta constata ca o judecatoare de la Inalta Curte, ajunsa intre timp in CSM, a incalcat flagrant drepturile fundamentale ale omului, precum libertatea fizica, integitatea psihica, demnitatea, imaginea personala si reputatia profesionala atunci cand a dispus o arestare abuziva. In ceea ce priveste daunele morale, acestea urmeaza sa fie suportate de Statul Roman, deci din buzunarele noastre, ale contribuabililor. Speram totusi ca dupa achitarea sumei Statul Roman se va intoarce impotriva judecatoarei Mariana Ghena, pentru recuperarea banilor.


Inainte de a prezenta motivarea judecatorilor Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti, sa amintim derularea evenimentelor. Astfel, avocata Constantinovici a fost saltata de DNA si retinuta in 27 noiembrie 2015, dupa care a fost arestata preventiv de judecatoarea Mariana Ghena de la ICCJ prin incheierea 919/28.11.2015, la pachet cu fosta sefa ANRP Crinuta Dumitrean, aceasta din urma fiind atunci gravida in 8 luni (vezi facsimil 1). Rodica Constantinovici a stat dupa gratii timp de doua saptamani, pana in 10 decembrie 2015, cand judecatorii ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile au admis contestatia avocatei, au desfiintat incheierea de arestare preventiva in totalitate si au dispus masura controlului judiciar. Or, tocmai aceasta din urma decizie este si confirmarea faptului ca avocata Rodica Constantinovici a fost arestata abuziv si privata nelegal de libertate de catre judecatoarea Mariana Ghena.


Instanta a decis: arestare nejustificata, prejudiciu moral incontestabil

Astfel, cei doi judecatori arata ca incheierea prin care s-a desfiintat hotararea Marianei Ghena este cat se poate de explicita in sensul constatarii nelegalitatii luarii masurii preventive. Curtea de Apel Bucuresti subliniaza ca desfiintarea in totalitate a incheierii de arestare preventiva si respingerea ei nu poate avea alta semnificatie decat aceea ca aruncarea dupa gratii a avocatei Rodica Constantinovici nu a avut baza legala. Mai mult, faptul ca s-a dispus controlul judiciar vine sa confirme ca arestul preventiv nu se impunea si nu poate valida in niciun caz masura initiala, cea de trimitere dupa gratii a avocatei Rodica Constantinovici.

In ceea ce priveste prejudiciul moral suferit de Rodica Constantinovici, judecatorii Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris arata ca acesta este indiscutabil, avand in vedere socul si traumele traite de avocata. Curtea de Apel Bucuresti subliniaza ca privarea nelegala de libertate a avut consecinte asupra unor drepturi fundamentale precum libertatea fizica, integritatea psihica, demnitatea, imaginea personala si reputatia profesionala. Iar toate acestea s-au produs in conditiile in care Rodica Constantinovici a devenit tinta unei campanii de presa in care era indicata drept parte din “mafia retrocedarilor”, desi activitatea ei profesionala fusese una meritorie, aceasta avand de-a lungul timpului calitatea de avocat, judecator, secretar de stat in Ministerul Justitiei, formator INPPA si autor al mai multor publicati. Nu in ultimul rand, instanta retine un alt aspect cat se poate de grav. Si anume ca arestarea abuziva a avut consecinte si in plan familial, mai exact asupra fiului Rodicai Constantinovici.

Iata cateva fragmente din Decizia Curtii de Apel Bucuresti, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

“Curtea constata ca, prin ordonanta procurorului din data de 26.11.2015 emisa in dosarul nr. 660/P/2014, fata de apelanta reclamanta Constantinovici Rodica a fost dispusa masura retinerii pe o durata de 24 de ore, incepand cu data de 26.11.2015, ora 15.30 pana la 27.11.2015, ora 15.30, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fapta prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 279 alin. 1 din Cod pen. si art. 309 din Cod pen.

Ulterior, prin incheierea nr. 919/28.11.2015 pronuntata in dosarul nr. 4303/1/2015 de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala, s-a dispus arestarea preventiva a apelantei reclamante pentru o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva.

Prin incheierea nr. 259 C din sedinta din Camera de consiliu din 10.12.2015, definitiva Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia Penala a admis contestatia formulata de apelanta reclamanta Constantinovici Rodica, a desfiintat in totalitate incheierea contestata si, rejudecand, a respins propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie, privind luarea masurii arestarii preventive fata de apelanta reclamanta, dispunand totodata punerea de indata in libertate a acesteia.

(…)

Insa, tribunalul a apreciat gresit ca, prin Incheierea nr. 259C/10.12.2015 nu a fost stabilit caracterul nelegal al masurii arestarii preventive dispusa anterior prin incheierea nr. 919/28.11.2015, ci s-a realizat doar o evaluare a masurii in raport de criteriile enumerate in considerentele incheierii.

Curtea constata ca solutia dispusa de Inalta Curte prin incheierea mentionata a fost aceea de respingere a propunerii formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte Directia Nationala Anticoruptie privind luarea masurii arestarii preventive, urmare a admiterii contestatiei formulate in temeiul art. 204 C.pr.pen si a desfiintarii in totalitate a incheierii nr. 919 din 28.11.2015, prin care aceasta masura privativa de libertate fusese luata.

O asemenea solutie este explicita in sensul constatarii nelegalitatii luarii masurii preventive, din moment ce propunerea privind luarea masurii preventive a fost respinsa in urma exercitarii controlului de legalitate asupra incheierii prin care masura respectiva a fost luata.

Desfiintarea in totalitate a incheierii prin care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, cu consecinta respingerii propunerii privind luarea acestei masuri nu poate avea alta semnificatie decat aceea ca masura nu avea baza legala. Actualmente nu exista niciun act de procedura valabil si in fiinta care sa justifice asertiunea ca detinerea apelantei reclamante a avut temei.

Faptul ca prin incheierea 259C/10.12.2015 s-a dispus luarea masurii controlului judiciar fata de apelanta reclamanta nu este de natura a valida legalitatea masurii arestarii preventive. Dimpotriva, solutia instantei a fost aceea ca masura arestarii preventive nu se justifica de la bun inceput. Pentru acest motiv incheierea contestata a si fost desfiintata in totalitate, respingandu-se propunerea privind luarea masurii arestarii preventive.

(…)

In speta nu s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura, mai usoara, ci s-a respins propunerea de luare a masurii arestarii preventive, deoarece nu a existat niciun temei pentru o astfel de masura. Controlul judiciar, care nu este o masura privativa de libertate, a fost dispus pentru viitor.

Conform art. 9 alin. 2 din Codul de procedura penala orice masura privativa de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si in conditiile prevazute de lege. O incheiere desfiintata in totalitate nu are putere si nu poate mentine prezumtia de legalitate a masurilor dispuse prin aceasta. In aceasta ordine de idei, Curtea valideaza asertiunea apelantei reclamante conform careia incheierea desfiintata nu poate fi producatoare de efecte juridice in contra hotararii care o desfiinteaza.

Nelegalitatea luarii masurii arestarii preventive rezulta expres si din considerentele incheierii 295C/10.12.2015.

(…)

Lasand la o parte temeinicia ori netemeinicia acuzatiilor aduse de Parchet, care se va stabili la momentul judecarii fondului cauzei penale (daca va exista o noua sesizare a instantei cu rechizitoriu), Curtea constata ca instanta penala a retinut expres nelegalitatea masurii arestarii preventive si a aratat expres ca luarea masurii arestarii preventive nu se justifica, nefiind intrunite cerintele prevazute de lege.

(…)

In cauza, prejudiciul moral suferit de apelanta reclamanta este indiscutabil, intrucat este evident ca orice privare nelegala de libertate produce celui in cauza suferinte pe plan moral si social.

Din aceasta perspectiva, sustinerile apelantei reclamante referitoare la socul produs de faptul incarcerarii si trauma emotionala suferita ca urmare a privarii nelegale de libertate sunt dovedite prin simplul fapt al luarii masurii privative de libertate care determina ex re un prejudiciu moral in sensul aratat.

Suferintele provocate de perioada de privare de libertate sunt inerente, iar starea de detinere este de natura a amplifica efectele produse pe plan fizic si psihic atunci cand la nivel mental exista perceptia ipostazei de victima a unei masuri nedrepte.

Lipsirea nelegala de libertate a apelantei a avut consecinte si asupra unor drepturi fundamentale ale persoanei, respectiv dreptul la demnitate si reputatie, mai ales in conditiile in care activitatea reclamantei a fost una meritorie din perspectiva cv-ului personal, aceasta avand de-a lungul timpului calitatea de avocat, judecator, secretar de stat in Ministerul Justitiei, formator INPPA si autor al mai multor publicatii (astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar).

Or, neindoielnic, suferinta psihica produsa de lipsirea de libertate a apelantei reclamante a fost amplificata de constientizarea faptului ca imaginea sa publica si reputatia sunt afectate. In acest context, Curtea retine ca la dosar au fost depuse numeroase inscrisuri din care rezulta ca a avut loc o intensa campanie de mediatizare a cazului, in care apelanta reclamanta era infatisata ca parte a 'mafiei retrocedarilor', fapt de natura a afecta in mid indiscutabil reputatia profesionala a acestia.

Martorii audiati in fata primei instante, Ionita Adrian Alexandru si MC Cann Teodor Bpgdan, avocati in cadrul societatii de avocatura la care apelanta reclamanta este asociat, care au fost prezenti la termenele de judecata si au luat legatura cu aceasta in centrul de arest au descris starea fizica si psihica precara a apelantei reclamante in perioada respectiva si au aratat ca privarea de libertate a avut repercusiuni atat pe plan emotional, cat si din perspectiva reputatiei profesionale a acestia.

(…)

Consecintele privarii de libertate a apelantei s-au rasfrant si asupra familiei sale, fiul acesteia, student la Drept, asistand la evenimentele prin care a trecut mama sa. Martorii audiati au perceput si redat personal puternicul impact negativ produs asupra acestuia in perioada respectiva. Aceasta componenta a prejudiciului moral este avuta in vedere din perspectiva consecintelor produse asupra familiei reclamantei, in sensul art. 540 Cod procedura penala.

Toate cele mai sus aratate demonstreaza ca privarea nelegala de libertate a cauzat apelantei reclamante prejudicii de natura morala ca urmare a atingerii aduse unor valori fundamentale: libertatea fizica, integritatea psihica, demnitatea, imaginea personala, reputatia profesionala”.


Comentarii

# unul din lumea cea mare date 18 November 2018 11:57 +14

o poza face cit 1000 de cuvinte.se vede clar SFIDAREA DE PE FATA PENALEI GHENE.AMINDOUA AU ACEIASI EXPRESIE DE SFIDARE PE FETELE LOR TICALOASE.SI GHENA SI KOIVESIOI IN CIORAPEI INDUNGATIASTA AU AJUNS ,,MAGISTRATII,, SA SFIDEZE SI JUSTITIA SI JUSTITIABILII SI AMINDOUA SA AIBE POSTURI CARE NU/S PE MASURA INTELIGENTEI LOR CI DOAR PE MASURA INSOLENTEI LOR

# DOREL date 18 November 2018 23:02 +1

Hai ca din cauza copacilor, iar nu vedem padurea: M. Ghena si toti ceilalti pseudojudecatori de la sectia penala trebuie sa faca pasul inainte, sa-si puna cenusa in cap, sa denunte si sa se autodenunte cu tot ce stiu si cu ce au facut rau, cu cat mai repede, cu atat mai bine ! Si b): mai repede decat isi inchipuie ei, adevaruri monstruoase vor iesi la iveala si, dupa aia, va fi multa prea tarziu ! Aaveti putintica rabdare si o sa vedeti ce cu gandu' nu ganditi, parerea mea ...

# DODI date 19 November 2018 12:48 +2

Ce așteptări să ai de la o japiță care a permis arestarea unei gravide? Ce așteptări să ai de la o ratată profesional care se simte bine doar în compania altei ratae profesional (numită slujirea)? Și când te gândești că toți acești ratați profesional de înghesuie la sinecuri sau la funcții pe care le dezonorează doar prin simpla lor prezență, ducând în derizoiu însuși actul suprem de justiție? Nu ai așteptări. Doar regrete că Parlamentul și coaliția actuală, mergând strict pe calea lentă a schimbării legilor prin Parlament, le fac jocul acestor netrebnici. În frunte cu ciolanis, tractoristul, garcea și, din păcate, mulți alții.

# livia date 18 November 2018 13:21 +8

De ce legea este atat de incalcita, si desi se stie cine a gresit (in cazul de fata ghena de gunoi), trebuie sa plateasca statul si apoi acesta sa recupereze banii de la gunoi? Direct nu se putea?

# Adina date 18 November 2018 20:16 0

E interesant articolul; dar in dreapta foto e gresita tablita de pe masa. Doamna din fotografie e o judecătoare din faimosul caz al Liviei Stanciu la ICCJ, "Rarinca File". A si anuntat ceva sau a spus ca e prietena cu dna Rarinca, nu mai stiu. Deci nu cred ca e presedinta CSM. Mai este, nu? A fost numita in ianuarie le mandat de 1 an.

# santinela date 19 November 2018 07:49 +3

Dupa asa o sentinta ar trebui sa nu mai ramina nici urma din nemernica asta de Ghinea pe la CSM.Credeti insa ca isi va da demisia ,veac ! La talpa care o poseda in loc de obraz nici nu se va gindi macar la un astfel de gest .Mama ce specimene mai populeaza "inca" CSM-ul asta !

# Sibianul date 19 November 2018 09:59 +2

CSM-ul urgent sa o pună în discuție ( secția de Judecători ) și să o de-a afara . A făcut destule rele .

# Liviu date 19 November 2018 14:33 0

Prea multe decizii de acest fel si nu se intampla nimic.Ei sunt tot acolo in functii , oamenii tot in puscarie ....E trist .Suntem o tara pierduta.

# vasile date 19 November 2018 14:33 0

Nu înțeleg cum vine asta. Arestarea este nelegală dar totuși rețin o altă măsură preventivă.

# Mariana Ghena sa plateasca cei 50000lei ! date 19 November 2018 18:23 +1

PSD+ALDE treziti-va dracu` si faceti legea justitiei de asa natura sa plateasca cine a gresit nu noi toti ! Cretinilor !

# Klaus_Klaus date 19 November 2018 20:45 0

:-? Fraza CRITICA - " In ceea ce priveste daunele morale, acestea urmeaza sa fie suportate de Statul Roman, deci din buzunarele noastre, ale contribuabililor." Si pe pariu ca JUDECACIOASA NU VA FI "RĂSPLĂTITĂ" cu un minim proces de preluare/suportate a DAUNELOR = despăgubirile de 50000 lei. De obicei se indica de Min Finantelor un "cont" SISTEMATIC NEALIMENTAT...= Pai noi vrem sa va dam paralele dar, sa vedeți ca NU sunt bani in cont..POATE la ANUL ( si la multi ani) :P .

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 18.04.2024 – Pensionare la Inalta Curte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva