Sefa DNA Laura Kovesi (foto dreapta) trebuie anchetata pentru imixtiune in dosare si pentru ordine date procurorilor din subordine. Spunem asta avand in vedere lovitura incasata de Kovesi la PICCJ, unde s-a dispus clasarea dosarului deschis dupa sesizarea din iunie 2017 in care DNA a acuzat trunchierea inregistrarilor audio difuzate de Romania TV, in care sefa parchetului anticoruptie ii solicita procurorului Jean Uncheselu sa “decapeze institutional” ca sa se ajunga la “domnul premier”, isi certa procurorii ca nu au iesit cu un dosar de ministru, ca “de ce nu-i inhatam” si folosea expresii precum ”aoleu, manca-ti-as gura”.

Concret, Antena 3 a anuntat, vineri 10 noiembrie 2017, ca PICCJ a decis clasarea dosarului in care DNA a acuzat inducerea in eroare a organelor judiciare, pe motiv ca “inregistrarile respective nu sunt autentice, ele contin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera continutul real al afirmatiilor enuntate de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie in diverse imprejurari, cum ar fi sedinte publice ori sedinte de lucru cu procurorii sectiilor operative” si ca “inregistrarile ce contin un amestec de fragmente reale cu sintagme obtinute prin colationare risca sa conduca la acreditarea unei idei false si anume ca procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie ar da ordine ca procurorii sa investigheze anumite persoane sau sa directioneze ancheta intr-un anumit sens”. Practic, este de la sine inteles ca prin solutia de clasare parchetul condus de Augustin Lazar (foto stanga) nu face altceva decat sa confirme exact contrariul celor pretinse de DNA, si anume ca inregistrarile sunt autentice, nu contin fragmente realizate prin juxtapunere si nici amestec de fragmente reale cu sintagme obtinute prin colationare. Sau cel putin ca nu exista elemente care sa sustina acuzatiile DNA.

Dosar penal pentru Kovesi?

In aceste conditii, urmatorul pas al PICCJ ar trebui sa fie, credem noi, deschiderea unui dosar penal impotriva Laurei Kovesi. Caci daca acuzatiile de trunchiere a inregistrarilor nu s-au sustinut, asa cum reiese din ordonanta de clasare a PICCJ, inseamna ca sefa DNA a rostit toate acele lucruri. Mai exact, ca a cerut sa se ”decapeze institutional” ca sa se ajunga la “domnu premier”, si-a certat procurorii din subordine ca nu au facut dosar unui ministru si ca “de ce nu-i inhatam”. Or, procurorii PICCJ trebuie sa o ancheteze pe Laura Kovesi pentru a stabili daca nu cumva este vorba despre imixtiune din partea acesteia in dosare, de ordine si comenzi date procurorilor din subordine. Este insa cert ca acest lucru nu se va intampla, nu atat timp cat PICCJ va fi condus de Augustin Lazar.

Iata comunicatul in care DNA sustine ca inregistrarile cu Kovesi au fost trunchiate:

„Cu referire la o serie de inregistrari audio difuzate de un post de televiziune in cursul serii de 18 iunie 2017, inregistrari ce redau presupuse afirmatii atribuite procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi, Biroul de Informare si relatii Publice este abilitat sa transmita urmatoarele:

Inregistrarile respective nu sunt autentice, ele contin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera continutul real al afirmatiilor enuntate de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie in diverse imprejurari, cum ar fi sedinte publice ori sedinte de lucru cu procurorii sectiilor operative.

Intre fragmentele care se aud pe inregistrari au fost intercalate o serie de sintagme care nu apartin procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, dar si anumite expresii licentioase pe care nu le-a folosit si nu le foloseste.

Concret, enumeram urmatoarele fragmente vadit nereale, cu titlu de exemplu:

'Uncheselu, stiti ce-mi doresc: sa decapati institutional in dosarul ala cu casele si sa ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea.'

'Dar altceva ma ingrijoreaza, ca la astia cu dosarele vechi, fiecare stiti ce aveti. Ma ingrijoreaza de ce nu-i inhatam!'

'Eu dupa decizia Curtii Constitutionale mi-as fi dorit sa iesim cu un dosar cu un ministru, ca ma gandesc ca totusi presam. Sau, ma rog... ceva dosare importante'

'Iar colegii au dovedit ca s-au depus documente in procesul legislativ si Curtea a venit si... aoleu, manca-ti-as gura... Patesc ca (...) de la Constanta…..'

In consecinta:

1. Directia Nationala Anticoruptie a sesizat procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a aprecia asupra necesitatii sesizarii din oficiu cu privire la savarsirea infractiunii prevazute de art. 268 alin. 2 Cod penal, respectiv inducerea in eroare a organelor judiciare.

Sesizarea a fost intemeiata pe faptul ca inregistrarile ce contin un amestec de fragmente reale cu sintagme obtinute prin colationare risca sa conduca la acreditarea unei idei false si anume ca procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie ar da ordine ca procurorii sa investigheze anumite persoane sau sa directioneze ancheta intr-un anumit sens.

2. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie s-au sesizat din oficiu sub aspectul infractiunii prevazute de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, respectiv folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Sesizarea a fost intemeiata pe faptul ca la sedintele cu procurorii din sectiile operative se discuta aspecte ce tin de managementul intern al acestei unitati de parchet, imprejurari care nu sunt destinate publicitatii.

3. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au sesizat si Inspectia Judiciara, exprimandu-si convingerea ca in cadrul Inspectiei Judiciare se pot efectua verificari, avand in vedere ca respectiva compilatie de inregistrari a fost confectionata si utilizata in scopul evident de a crea o perceptie falsa fata de modul in care se desfasoara activitatea Directiei Nationale Anticoruptie si in scopul de a slabi capacitatea acesteia de a a-si indeplini atributiile prevazute de lege.

O parte a acestor inregistrari par a fi facute in contextul organizarii a doua sedinte de analiza, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, in mod separat, procurorii din cadrul a doua sectii operative din cadrul Structurii Centrale: Sectia de combatere a coruptiei si Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie.

Potrivit celor doua procese verbale intocmite, in cadrul acelor sedinte, la care, alaturi de doamna Laura Codruta Kovesi au participat si cei doi adjuncti ai Directiei Nationale Anticoruptie, s-a discutat despre 'operativitatea solutionarii cauzelor, ritmicitatea in administrarea probelor, respectarea cu strictete a normelor de procedura penala'. Totodata, doamna Laura Codruta Kovesi a cerut procurorilor cu functii de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi si verificarea cu regularitate a ritmicitatii in efectuarea urmaririi penale.
Aceste aspecte tin de exercitarea fireasca si responsabila de catre procurorul sef a atributiilor sale manageriale prevazute de Regulamentul de Ordine Interioara al Directiei Nationale Anticoruptie.

Printre problemele identificare in solutionarea cu intarziere a unor cauze au fost: efectuarea unor expertize si constatari de specialitate, un volum ridicat de acte de urmarire penala necesare, lipsa unor raspunsuri la cereri de asistenta judiciara internationala, sustragerea unor persoane de la urmarire penala si efectuarea formalitatilor pentru trimiterea in judecata in lipsa, incarcatura mare de dosare pe procuror.

La una din cele doua sectii s-a constatat ca sunt in lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la inregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la inregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la inregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la inregistrare si 2 cauze mai vechi de 8 ani de la inregistrare.
Fata de aceasta situatie, la data de 31 martie 2017, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a emis un ordin prin care a dispus un control al activitatii desfasurate de catre Sectia de combatere a coruptiei si de catre Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, pentru a stabili motivele nesolutionarii dosarelor mai vechi de 4 ani de la inregistrare, in aceasta perioada de timp.

Controlul a fost efectuat de cei doi procurori sefi adjuncti al DNA, respectiv Marius Iacob si Nistor Calin, in perioada 28 aprilie -12 mai 2017.

In prezent sunt in curs de analiza rezultatele controlului si eventuale masuri necesare.
Potrivit Regulamentului de ordine Interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, intre atributiile ce ii revin procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie se numara:
'conduce si coordoneaza intreaga activitate a Directiei Nationale Anticoruptie, luand masuri pentru buna organizare si functionare a acesteia; ia masuri [...], pentru indeplinirea la timp si in conditii de calitate a lucrarilor si pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care sa asigure realizarea corespunzatoare a atributiilor asigura si verifica modul de respectare a dispozitiilor legale, a ordinelor si a regulamentelor de catre intregul personal exercita controlul asupra activitatii procurorilor si a intregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnati;' (art. 7 alin.(1) lit. a) c) q) si s) din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinului ministrului justitiei nr. 1643/2015)

Dispozitiile aceluiasi Regulament ii obliga pe procurori 'sa efectueze urmarirea penala, sa participe la sedintele de judecata si sa solutioneze lucrarile in mod temeinic si operativ' (art. 81 alin.(2) lit. e din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie) si 'sa asigure securitatea dosarelor penale si a celorlalte lucrari, precum si confidentialitatea acestora, potrivit legii' (art.81 alin.(2) lit. f din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie)”.