Judecatorii Ionut Matei, Alina Ioana Ilie si Ioana Bogdan de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu vor ca judecatorii constitutionali sa se pronunte pe constitutionalitatea procedurii de constituire a Completelor de 3, 2 si 1 judecatori de la instanta suprema, precum si de la celelalte instante din Romania. Aceasta este concluzia la care se ajunge daca tinem cont ca, sesizati fiind cu o exceptie de neconstitutionalitate care viza art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara in legatura cu modul in care se compun completele de judecata, Matei, Bogdan si Ilie au inteles sa respinga sesizarea Curtii Constitutionala a Romaniei. Aceasta desi, in exceptia de neconstitutionalite se reclama ca la Inalta Curte de Casatie si Justitie constituirea completelor nu se face prin desemnare aleatorie, ci prin desemnare administrativa de catre Presedintele sectiei penale, aprobata in unanimitate de catre Colegiul de conducere al ICCJ.

Exceptie de neconstitutionalitate absolut necesara

Cel care a ridicat absolut intemeiat exceptia de neconstitutionalitate a art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 este avocatul Adrian Toni Neacsu de la Casa Neacsu, in dosarul vizand recursul in casatie formulat de judecatoarele Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu, dosar care este judecat de completul format din judecatorii Ionut Matei (foto stanga), Alina Ioana Ilie si Ioana Bogdan (foto dreapta).

Inclusiv modul de constituire a acestui complet de judecata a fost pus in discutie de avocatul Toni Neacsu, fara succes insa, caci in data de 7 martie 2019 magistratii supremi au inteles sa respinga exceptia de neconstitutionalitate.

Din punctul nostru de vedere, actiunea avocatului Adrian Toni Neacsu nu doar ca era oportuna, ci si necesara, dat fiind ca dupa pronuntarea de catre CCR a Deciziei nr. 685/2018 privind Completele de 5 judecatori, s-a pus sub semnul intrebarii legalitatea completelor de 3, 2, si 1 ale Inaltei Curti, constituite tot prin interventie umana (dupa placul sefilor de sectii) si nu prin tragere la sorti, intr-un sistem aleatoriu.

Hotararea din 7 martie 2019 a Completului de 3 capata totusi sens, daca tinem cont de informatiile vehiculate in sistem, potrivit carora la Inalta Curte s-ar fi decis sa nu fie admisa nicio exceptie de neconstitutionalitate pe modul de constituire a completelor de 3, 2 si 1. S-ar fi stabilit acest lucru ca o masura de protectie a Inaltei Curti, care vrea sa amane pe cat posibil o noua hotarare CCR de tipul Deciziei nr. 685/2018 privind nelegalitatea Completelor de 5, care va fi devastatoare pentru instanta suprema, de aceasta data pe completele de 3, 2 si 1 judecatori.

Este scandalos totusi ca o exceptie de neconstitutionalitate care avea rolul de a clarifica in mod esential legitimitatea completelor de judecata ale instantelor nu reuseste sa ajunga la CCR, desi exista suspiciunea ca in actuala maniera de compunerea a completelor de judecata se produce o vatamare grava a dreptului la un proces echitabil al justitiabililor, dar si a mai multor articole din Constitutia Romaniei, respectiv a art. 1 alin. 5, art. 21, art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 126 alin. (4).

Legea 304/2004 lacunara in privinta modului de consituire a completelor de judecata

Potrivit exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Adrian Toni Neacsu, din cuprinsul careia Lumea Justitiei publica pasaje importante, in Legea nr. 304/2004 nu exista nicio dispozitie care sa prevada modul de compunere a completelor de judecata. In schimb se ofera Colegiului de conducere al Inaltei Curti putere discretionara in determinarea “in mod unilateral si arbitrar a completelor specializate de 3 judecatori”, prin adoptarea unor Hotarari ale Colegiului de conducere.

“Prin urmare, potrivit dispozitiilor legale criticate, se ajunge la situatia in care nu numai ca modul de compunere a completelor de judecata este reglementata printr-un act administrativ dar acest act administrativ este emis de insasi conducerea instantei”, conchide avocatul Adrian Toni Neacsu in exceptia sa de neconstitutionalitate.

Astfel, se precizeaza in exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Adrian Toni Neacsu, prevederile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004:

-nu reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil,

-dispun impunerea unor membri de drept in componenta completelor de 3 judecatori, pe calea unor acte administrative, lucru care poate da nastere la presiuni latente asupra membrilor completului;

-nu reglementeaza compunerea aleatorie a completelor de 3 judecatori, aspect care vine in contradictie cu principiul impartialitatii si independentei instantei.

Amintim ca judecatoarele Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu au fost condamnate definitiv in 14 iunie 2017 de Completul format din judecatorii Horia Valentin Selaru, Iulian Dragomir si Francisca Vasile, la 4 ani si 4 luni inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu, strict pentru o solutie data in instanta, constand in anularea condamnarii afaceristului Dinel Staicu. Solutia pronuntata la Inalta Curte a venit dupa ce la fond cele doua judecatoare au fost condamnate.

Publicam in continuare minuta pronuntata de judecatorii Matei, Ilie si Bogdan in data de 7 martie 2019 in dosarul nr. 1054/1/2018:

“Respinge exceptia privind nelegala compunere a completului de judecata, invocata de recurentele inculpate Piciarca Dumitrita si Badescu Liliana, prin aparatori alesi. Definitiva. Respinge, ca inadmisibile, cererile formulate de recurentele inculpate Piciarca Dumitrita si Badescu Liliana, prin aparatori alesi, de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cu recurs in 48 de ore de la pronuntare. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 07 martie 2019.”

Iata ce prevede art. 19. alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara: “La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si de natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora.”

Prezentam in continuare pasaje din exceptia de neconstitutionalitate formulata de avocatul Adrian Toni Neacsu in dosarul nr. 1054/1/2018, si respinsa in data de 7 martie 2019 de Completul de 3 format din judecatorii Ionut Matei, Alina Ioana Ilie si Ioana Bogdan:

“Astfel, critica de neconstitutionalitate vizeaza textul art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara care reglementeaza modalitatea de infiintare a completelor de judecata specializate de la ICCJ, inclusiv a completului de 3 judecatori care solutioneaza prezentul recurs in casatie.

Potrivit art. 3 alin. 7 Cod procedura penala “Judecata se realizeaza de catre instanta, in complete legal constituite.”, iar potrivit art. 354 alin. 1 Cod procedura penala, „instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege”.

1.Verificarea legalitatii compunerii completului de judecata este obligatie procedurala, iar decizia finala in cadrul recursului in casatie nu poate fi pronuntata decat de o instanta legal constituita si in compunerea prevazuta de lege.

2.De asemenea, subsemnata am invocat in cadrul acestui dosar exceptia nelegalei compuneri a completului de judecata, modul de solutionare a acestei exceptii avand legatura directa cu exceptia de neconstitutionalitate pe care o invoc.

3.In sfarsit, prin Decizia nr. 704 din 29 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 158 din 02.03.2017, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul in care, in jurisprudenta sa, a stabilit doua criterii/conditii pentru existenta legaturii textului criticat cu solutionarea cauzei, in sensul art. 29 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, conditii care trebuie intrunite cumulativ, respectiv aplicabilitatea textului criticat in cauza dedusa judecatii si necesitatea invocarii exceptiei de neconstitutionalitate in scopul restabilirii starii de legalitate (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014).

Prin urmare, conditia relevantei exceptiei de neconstitutionalitate, respectiv a incidentei textului de lege criticat in solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei judecatoresti, nu trebuie analizata in abstracto, ci trebuie verificat in primul rand interesul procesual al invocarii exceptiei de neconstitutionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatari a neconstitutionalitatii textului de lege criticat (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014; Decizia nr. 189 din 31 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 423 din 15 iunie 2015; Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015; Decizia nr. 397 din 28 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 500 din 7 iulie 2015).

Raportat si la criticile concrete privind incalcarea normelor constitutionale pe care le aducem, constitutionalitatea sau neconstitutionalitatea dispozitiilor legale referitoare la aprobarea infiintarii completelor de judecata la ICCJ, determina solutia ce poate fi pronuntata in prezenta cauza, in cadrul solutionarii pe fond a recursului in casatie.

Dispozitiile legale care fac obiectul prezentei exceptii nu au fost constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale. (…)

Textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. 5, art. 21, art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, precum si prevederilor art. 6 par. 1 din CEDO, referitoare la dreptul la un proces echitabil, in dimensiunea referitoare la principiul securitatii juridice.

Scurta expunere a situatiei de fapt

Sub numarul 1054/1/2018 al ICCJ, Sectia penala, s-a constituit dosarul privind recursul in casatie declarat impotriva deciziei penale nr. 216/A din 14.06.2017.

Recursul in casatie a fost inregistrat la data de 19.04.2018 si a fost repartizat spre solutionare Completului nr. 4, format din 3 judecatori din cadrul sectiei penale a ICCJ.

In ce priveste modalitatea de infiintare a Completului nr 4, prin Hotararea Colegiului de conducere al ICCJ nr. 80 din 12.12.2017, prin art. 1 pct. 4, in temeiul art. 19 lit. a1 din regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a aprobat compunerile completelor de judecata constituite la nivelul Sectiei penale (complete de 3 judecatori, complete de camera preliminara, complete de judecator de drepturi si libertati), conform propunerii acestei sectii transmise prin nota nr. 369/C/7 decembrie 2017.

Nota nr. 369/C/7 decembrie 2017 este intocmita si semnata de presedintele Sectiei penale, d-na judecator Mirela Sorina Popescu si contine la paginile 1 si 2 compunerea si numerotarea completelor de 3 judecatori din cadrul Sectiei penale pentru anul 2018, printre care se regpaseste si Completul nr. 4

Constituirea completului nu s-a facut prin desemnarea aleatorie a judecatorilor care compun completul, ci prin desemnare administrativa de catre Presedintele sectiei penale, aprobata in unanimitate de catre Colegiul de conducere al ICCJ. (...)

Pe de alta parte, art. 19 alin (3) din Legea 304/2004 prevede ca infiintarea de complete specializate la Inalta Curte de Casatie si Justitie pot fi aprobate de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, fara a exista vreo mentiune cu privire la modul de determinare a completelor de judecata.

Prin urmare, nu numai ca art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 nu reglementeaza compunerea instantei, dar acorda Colegiului de conducere al Inaltei Curti putere discretionara in determinarea compunerii acestor complete. Pe acest palier mentionam ca notiunea de „compunere” a instantei utilizata de art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei este o notiune constitutionala autonoma, ce nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala.

In acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 685/2018, par. 177, retinand ca „Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie - nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. Astfel, Curtea constata ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare.”

Prin urmare, nu numai regulile generale de organizare ale instantei supreme trebuie reglementate prin lege organica ci toate aspectele in legatura cu organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite si a completurilor de judecata.

Or, din lectura Legii nr. 304/2004, rezulta cat se poate de clar ca in privinta completelor de 3 judecatori nu exista nicio dispozitie care sa prevada modul de compunere al acestora.

Asadar, se poate observa ca dispozitiile legale criticate, in ciuda prevederilor cat se poate de clare ale art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 125 alin. (4) din Constitutia Romaniei, nu numai ca nu asigura reglementarea constituirii completelor de 3 judecatori dar deleaga acest atribut Colegiului de conducere al Inaltei Curti, care este abilitat sa stabileasca in mod unilateral si arbitrar completele specializate de 3 judecatori.

Prin urmare, potrivit dispozitiilor legale criticate, se ajunge la situatia in care nu numai ca modul de compunere a completelor de judecata este reglementata printr-un act administrativ dar acest act administrativ este emis de insasi conducerea instantei.

Asadar, faptul ca aspecte esentiale ale compunerii celei mai inalte instante nationale sunt prevazute in acte administrative cu caracter inferior legii conduce la incalcarea normei constitutionale potrivit careia organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se reglementeaza prin lege organica, si anume la art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Republicata.

Mai mult, normele de compunere a instantelor ar trebui sa se bucure de accesibilitate, previzibilitate si stabilitate. Or, delegarea atributiei de a stabili aceste norme Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin emiterea unor hotarari de stabilire a completelor, ceea ce nu reprezinta altceva acte administrativ cu caracter infralegal, determina o stare de incertitudine juridica, acest gen de acte avand, de obicei, un grad sporit de schimbari succesive in timp (a se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 172/24 martie 2016, paragrafele 18-22 si Decizia Curtii Constitutionale nr. 307/2018 paragrafele 21 – 29).

Prin urmare, solutia legislativa prevazuta de art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, Republicata, contravine si normelor de tehnica legislativa, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, actele infralegale cu caracter normativ se emit numai pe baza si in executarea legii si trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise, fara ca prin acestea sa poata fi completata legea.

(…)

Prin urmare, in considerarea celor de mai sus, apreciem ca textul art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 nu reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. Intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege, sistem care nu se aplica desemnarii completelor de 3 judecatori.

Repartizarea cauzelor in mod aleatoriu, fiind o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, a fost instituita prin art.11 si art.53 din Legea nr.304/2004, cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatica [a se vedea si Decizia nr.5103 din 1 noiembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Sectia de contencios administrativ si fiscal]. Cu toate acestea, in privinta compunerii completelor de 3 judecatori, regula compunerii aleatorii nu este reglementata, acestea fiind desemnate prin hotarari ale Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

De altfel, faptul ca desemnarea aleatorie reprezinta solutia garantarii independentei si impartialitatii judecatorilor rezulta si din Decizia nr.633 din 12 octombrie 2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial nr.1.020 din 29.11.2018 in care Curtea, la paragraful 262 retine ca “optiunea Camerei decizionale de a adopta solutia desemnarii aleatorii a judecatorului care il inlocuieste pe judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat (art.I pct.34) reprezinta o garantie a impartialitatii instantei.“

Totodata, Curtea a retinut ca “preluarea de catre Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a unei atributiuni ce vizeaza ideea de iuris dictio a transformat aceasta entitate administrativa intruna jurisdictionala, din moment ce Colegiul de conducere a decis legala compunere a instantei, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, in componenta sa esentiala ce priveste impartialitatea completului de judecata (Decizia nr. 685/2018, par. 190).”

Prin urmare, impunerea unor membri de drept in componenta completelor de 3 judecatori, pe calea unor acte administrative, poate da nastere la presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia [a se vedea, cu privire la acest parametru de analiza, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 22 decembrie 2009, pronuntata in cauza Parlov-Tkalčić impotriva Croatiei, paragraful 91].

In acest context, lipsa reglementarii unei compuneri aleatorii a completelor de 3 judecatori si determinarea acestora prin Hotarari ale Colegiului de conducere a Inaltei Curti, emise in baza art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, apare ca fiind in grava contradictie cu principiul impartialitatii si independentei instantei si, pe cale de consecinta, cu dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, Republicata si art. 6 parag. 1 CEDO.”

*Cititi aici integral Exceptia de neconstitutionalitate formulata de avocatul Adrian Toni Neacsu