MUSAMALIZAREA PARCHETULUI A SARIT IN AER – Judecatoarea Cristina Stroescu de la Judecatoria Carei a dispus redeschiderea dosarului in care ziarista Daniela Ciuta a reclamat amenintarile cu moartea primite pe Internet. Stroescu a anulat ordonanta de clasare unde procurorul Alexandru Meszar a sugerat ca e natural ca gazetarii sa fie amenintati cu moartea: “Motivele de clasare nu sunt intemeiate” (Incheierea)

Scris de: Valentin BUSUIOC

13.06.2021 11:08
Vizualizari: 3433

Parchetul de pe langa Judecatoria Carei a fost obligat definitiv sa redeschida dosarul pornit de la plangerea jurnalistei Daniela Ciuta (foto), proprietara site-ului Buletin de Carei, care a reclamat ca a primit mai multe amenintari cu moartea pe Internet.



La 31 mai 2021, judecatoarea Cristina Antoaneta Stroescu de la Judecatoria Carei a anulat definitiv ordonanta de clasare emisa de catre procurorul Alexandru Voicu Meszar de la Parchetul de pe langa Judecatoria Carei si confirmata de prim-procurorul Robert Sebastian Meszaros.


Iata minuta incheierii nr. 182/2021 din dosarul nr. 730/218/2021:


In baza art.341 alin.6 lit.b teza a II a C.proc.pen. admite plangerea impotriva ORDONANTEI DE CLASARE a procurorului de caz din data de 09.12.2020 modificata in parte prin ORDONANTA nr.2/II/2/2021 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Carei din dosar nr. 133/P/2021 al Parchetului de pe langa Judecatoria Carei, formulata de petenta Ciuta Daniela, ca fondata.

Desfiinteaza solutiile atacate, respectiv ORDONANTEI DE CLASARE a procurorului de caz din data de 09.12.2020 si ORDONANTA nr.2/II/2/2021 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Carei, din dosar nr. 133/P/2021 al Parchetului de pe langa Judecatoria Carei si trimite cauza la procuror pentru a completa urmarirea penala.Cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.

Definitiva. Pronuntata in Camera de Consiliu din data de 31 mai 2021”.


Instantei i-au atras atentia cazurile Arafat si Morgenstern


Amintim ca in acea ordonanta, procurorul de caz Alexandru Meszar a sustinut ca este „natural” (cuvantul ii apartine) ca ziaristii sa se expuna amenintarilor cu moartea. La randul lui, prim-procurorul Robert Meszaros nu s-a obosit decat sa modifice temeiul clasarii (click aici pentru a citi).

In schimb, judecatoarea Cristina Stroescu a subliniat ca parchetul are mijloacele tehnice de a-i depista pe faptasi, motiv pentru care trebuie sa puna osul la munca.

Totodata, magistrata a mentionat in incheiere cazurile secretarului de stat Raed Arafat si actritei Maia Morgenstern, amandoi amenintati cu moartea pe Internet (cazuri semnalate de catre Daniela Ciuta). Judecatoarea Stroescu s-a referit la Arafat si la Morgenstern ca sa arate ca exista practica judiciara in sensul in care autoritatile sa faca anchete serioase ca sa-i depisteze pe faptasi, iar nu sa claseze pompieristic cauzele.


Redam principalul pasaj din incheierea judecatoarei Stroescu:


„Interactiunea pe retelele de socializare are de multe ori si o componenta mai intunecata, cu unele rezultate dramatice.

'Cyber-bullying' (hartuire cibernetica, termen folosit pentru definirea diferitelor forme de abuz psihologic pe Internet) presupune folosirea tehnologiilor informatiilor si comunicatiilor, inclusiv retelele de socializare, cu scopul de a ataca, in mod deliberat, repetat si ostil, o persoana sau un grup de persoane, in prezenta cauza fiind ataca persoana vatamata si familia acesteia.

Bullying-ul priveste un spectru larg de actiuni ostile indreptate impotriva unei persoane: hartuire, amenintare, intimidare, agresiune (fizica sau psihica), adresare de injurii, transmiterea de mesaje obscene etc.

'Bully' vine din limba engleza si inseamna 'huligan', ceea ce arata clar ca respectivul sfideaza reguli si are un comportament antisocial.

In cazul cyber-bullying-ului, care este din ce in ce mai prezent in mediul virtual, bully are un mare avantaj, cel putin aparent, anonimatul, la care se adauga si un numar mai mare de 'martori' ai umilintelor, comparativ cu situatia unei agresiuni in viata reala.

Victimele cyber-bullying-ului trebuie sa aiba cunostinta de faptul ca exista mijloace legale la care pot apela, pentru ca aceste agresiuni sa inceteze, iar autorii sa fie sanctionati de catre organele in drept, dublate de o reparare a prestigiului si situatiei la care a fost expusa victima.

De aceea, trebuie facuta distinctia intre anumite situatii care pot aparea in spatiul virtual si forma acestora, printre acestea regasindu-se si situatia crearii de profiluri false pe retelele de socializare, situatie regasita si in speta de fata.

Faptele savarsite in spatiul virtual au diferite grade de gravitate, iar cei care le savarsesc trebuie sa constientizeze ca exista organe judiciare competente care ii vor identifica, precum si cat si ce risca cei care recurg la asemenea forme de bullying.

Abordarea acestor aspecte este foarte importanta, deoarece victimele supuse unor astfel de tipuri de fapte pot suferi abuzuri de natura psihica. Nu de putine ori, victimele cyberbullying-ului isi pot pierde sentimentul de siguranta, de incredere in sine, se confrunta cu rusine, temere, frica, cresterea anxietatii si a stresului.

Pentru ca organele de politie sa aiba cunostinta de asemenea fapte, indiferent cat de grava poate fi situatia concreta, victima trebuie sa introduca plangere pentru demararea urmaririi penale, inclusiv identificarea autorilor, in acest sens procedand si persoana vatamata, care a si precizat plangerea formulata initial, aducand la cunostinta faptul ca s-au continuat faptele si a depus diligente, in sensul ca a depus inscrisuri doveditoare prin efectuarea de capturi de ecran pentru dovedirea existentei paginii de FB (chiar daca ulterior aceasta a fost stearsa) si mentionand de fapte comise si de alti utilizatori, acestia fiind mentionati in procesele verbale incheiate la data de 18.11.2020, 01.09.2020, 20.02.2020 (filele 18-21 dosar UP).

Deoarece insulta si calomnia nu mai sunt prevazute ca infractiuni in Noul Cod de Procedura Penala in vigoare la data de 01.02.2014, acestea nemaifiind considerate infractiuni inca din anul 2007, pentru situatii de injurii, transmitere de texte obscene si manifestari umilitoare, adresate in mediul virtual, existand doar cale civila, recomandare efectuata si in motivarea ordonantelor, desi pesoana vatamata nu a sesizat organele judiciare cu savarsirea faptelor penale sub acest aspect.

In situatia crearii de profiluri false pe retelele de socializare, acestea au drept scop punerea in situatii cu diferite grade de gravitate si crearea unor stari de temere, frica, etc., iar aceste substituiri de personalitate trebuie sa fie raportate la administratorul de aplicatii, aratandu-se ca este un site fals, sau sesizarea acestuia daca exista suspiciuni de abuz de retea de socializare, cu raportarea paginii profilului, persoana vatamata neavand cunostinta despre acest drept al sau. Insa JCP (n.r. judecatorul de camera preliminara) constata ca si in situatia in care victima nu a raportat aceasta situatie administratorului de aplicatii, organele judiciare au obligatia sa actioneze prompt in identificarea autorilor, pentru a nu se ajunge la o agravare a situatiei, cu atat mai mult cu cat continutul mesajelor, titlul paginii de FB si a imaginii alese ca si profil (moartea cu coasa) denota un grad de gravitate deosebita si nu trebuie asteptat vreun rezultat al faptelor de amenintare, infractiunea de amenintare fiind o infractiune de pericol si nu de rezultat.

Organele judiciare au obligatia solicitarii relatiilor de la administratorul de aplicatii, care pot identifica inclusiv autorii conturilor false, a mesajelor postate. In cazul stergerii contului, anchetatorii pot si trebuie sa identifice autorul sau autorii chiar pe baza IP-ului si a altor date specifice persoanei care a cauzat asemenea fapte. Chiar in continutul procesului-verbal anterior mentionat anterior se si identifica unul dintre IP.

Persoana vatamata a apelat la organele judiciare in data de 13.02.2020 si cu ocazia audierii in data de 06.03.2020 a precizat ca i s-a produs o stare de temere datorita paginii de FB create 'Morte sotilor Ciuta', precum si a comentariilor facute si aratate in mod detaliat (Fila 7 dosar UP) si solicita identificarea autorului pentru luarea masurilor, iar in completarea plangerii, in data de 21.10.2020 arata ca aceste activitati de intimidare a sa si a familiei sale au continuat. (fila 5 dosar UP)

Transmiterea de amenintari, in orice modalitate, reprezinta un aspect important al hartuirii din mediul virtual. Aceste amenintari au ca scop inducerea unei stari de nesiguranta, frica si temeri, care pot avea o finalitate nedorita. Deoarece nu se cunoaste individul care face amenintarea, nu exista certitudine asupra realelor intentii, deci starea de temere este accentuata.

Prin Decizia nr. 4546/2016, ICCJ a statuat ca site-ul de socializare Facebook este spatiu public. Ca atare, instanta suprema a statuat ca profilul personal de FB fiind considerat spatiu public, si nu privat, orice persoana poate fi trasa la raspundere fie penala, fie civila pentru cele publicate pe pagina sa, iar aceasta Decizie a fost data pentru responsabilizarea persoanelor cu cont de FB, deci autorul este direct raspunzator de orice tip de mesaj, poza.

Prin Decizia nr.36/2020 a Curtii Constitutionale, invocata de petenta in fata JCP in sustinerea prezentei plangeri, la pct.22 se retine ca norma de incriminare stabileste ca elementul material al infractiunii de amenintare consta intr-o actiune de amenintare, fara a stabili mijlocul de comunicare prin care aceasta se realizeaza tocmai pentru ca nu conteaza daca aceasta este facuta in scris, verbal sau prin gesturi sau fapte. Indiferent ca amenintarea s-a produs prin comunicarea directa a unei scrisori, telegrame sau mesaj catre victima sau prin comunicarea intr-un spatiu virtual de tip social-media sau comentarii on-line, elementul material al infractiunii de amenintare exista si este realizat.

Amenintarea savarsita impotriva unei persoane nu este si nu poate fi conditionata de modul in care este exteriorizat elementul material al infractiunii si modul in care victima ia cunostinta de aceasta (comunicare directa / indirecta). In caz contrar, legea penala ar limita protectia pe care statul trebuie sa o asigure libertatii psihice si morale a persoanei, prev. de art. 22 alin. 1 din Constitutie.

In acest sens, JCP constata ca exista deja practica judiciara, invocata chiar si de petenta, inclusiv cazul din Alba Iulia, cand un barbat l-a amenintat cu moartea pe secretarul de stat R.A. (n.r. Raed Arafat), iar la scurt timp postarea s-a viralizat pe internet, unde a strans distribuiri, dar si like-uri, aceasta fiind cercetata, chiar daca, ulterior, proprietarul contului a pretins ca postarea a fost stearsa. De asemenea, JCP va avea in vedere si cazul in care i s-au trimis amenintari cu moartea prin e-mail actritei M.M. (n.r. Maia Morgenstern) (filele 19-25 dosar).

Asadar, JCP constata ca se poate identifica autorul, la solicitarea organelor judiciare, deoarece, conform termenilor si conditiilor Facebook, acesta contine controlul absolut asupra a tot ce se posteaza pe reteaua sa. Chiar si in situatia in care se sterge contul, FB stocheaza toate datele si acestea nu vor disparea in totalitate, deoarece raman salvate in arhive securizate la care publicul nu are acces. De asemenea, FB colaboreaza cu autoritatile statului si,la cerere, in situatii absolut necesare pentru elucidarea anumitor cazuri, comunica informatiile necesare pentru identificarea autorului faptelor pentru care se formuleaza plangere, existand raporturi la nivel national in care autoritatile nationale au trimis solicitari.

Asadar, organele judiciare vor avea in vedere disp.art. 285 C.Pr.pen, privind obiectul urmaririi penale, disp.art. 299 alin.1 C.pr.pen. privind obiectul supravegherii efectuate de procuror, astfel ca orice infractiune sa fie descoperita si orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie trasa la raspundere, inclusiv fapte savarsite in mediul on-line. Disp.art. 306 C.pr.Pen. prevad obligatiile organelor de UP (n.r. urmarire penala), in sensul ca organele de cercetare penala, dupa inceperea UP, strang si administreaza probele, atata in favoarea, cat si in defavoarea suspectului si inculpatului, urmand ca, ulterior identificarii autorului pe baza amprentelor digitale pe care le-a lasat in spatiul virtual, acestea existand chiar daca pagina a fost stearsa, in urma solicitarii informatiilor de la administratorul paginii conform disp.art. 309 alin.1 C.Pr.Pen. sa puna in miscare actiunea penala, deoarece exista probe din care rezulta ca o persoana, neidentificata pana in prezent prin lipsa diligentelor organelor de UP, a savarsit o fapta penala, urmand astfel sa fie respectate decizia Curtii Supreme si a Curtii Constitutionale, invocate anterior.

Ca atare, JCP considera ca motivele de clasare nu sunt intemeiate, persoana vatamata nu are de ce sa mai indice alti martori pentru a-si sprijini acuzatiile aduse, raportat la motivele invocate si dezbatute pe larg anterior, organele de UP urmand sa completeze UP in sensul identificarii autorului / autorilor conform plangerii formulate si completate ulterior, asa cum s-a inceput si relatat in datele de 18.11.2020, 01.09.2020, 20.02.2020, cand s-au intocmit procese unde s-au identificat pseudonimele 'SECURISTA' (2 mesaje), 'SECUS' (5 mesaje), 'CIOCIOLINA' (2 mesaje) se prezinta cu aceeasi adresa IP de calculator, respectiv 81.196.240.14 (fila 18 dosar UP), privind verificarea pseudonimului de cont FB 'John Wick Wick' gasind doua rezultate cu acest pseudonim, insa nicio pagina nu a furnizat date sau detalii cu privire la activitatea sau identitatea unei persoane (fila 19 dosar UP), s-a procedat la cautarea paginilor intitulate 'Morte sotilor Ciuta' si 'Isvan Vari' pe reteaua de socializare FB, fara a gasi utilizator cu aceste nume ori pseudonim si fara a afla date sau informatii de interes (fila 20 dosar UP), procedand la cautarea pe reteaua de socializare FB a paginii intitulate 'Morte sotilor Ciuta' fara a gasi utilizator cu acest nume ori pseudonim asemanator care sa corespunda cu datele inscrise in actul de sesizare (fila 21 dosar UP), insa UP s-a oprit fara continuarea cercetarilor penale, respectiv solicitarea informatiilor de la administratorul de cont, cu privire la pagina de FB si comentariile expuse in procesele verbale mentionate anterior.

In lumina considerentelor expuse anterior, atat in fapt, cat si drept, JCP, in baza art.341 alin.6 lit.b teza a II a C.proc.pen., va admite plangerea impotriva ORDONANTEI DE CLASARE a procurorului de caz din data de 09.12.2020, modificate in parte prin ORDONANTA nr.2/II/2/2021 a Prim-Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Carei din dosar nr. 133/P/2021 al Parchetului de pe langa Judecatoria Carei, formulata de petenta CIUTA DANIELA, (...), intimat AN, ca fondata”.


* Cititi aici intreaga incheiere

Comentarii

# Gilu date 13 June 2021 19:04 +21

Porcurorii nostri nu iau nimic in serios ; nici la Caracal,nici la Onesti,nici la Arad - pana cand se intampla...Atunci,cat sunt de tampiti, sunt gata să acuze victima de neglijență.Atitudine tipic stalinistă,care a acuzat ucrainienii înfometați ca s-au lăsat intenționat să moară de foame,pentru a compromite regimul sovietic ...De ce în aceste funcții,ajung cei mai răi?

# Edelweiss - Ivory Tower Former Cyberconvict date 14 June 2021 11:09 +6

Unde ești, Maxtore, să mai plimbi oleacă capra silogismului pe Câmpiile Elizee? Este sau nu ÎNTEMEIATĂ invocarea pct. 22 din decizia CCR nr. 36/2020? Sunt sau nu VALIDE și UTILE argumentele referitoare la specificitatea comiterii infracțiunii de amenințare în mediul virtual? :roll: (sărăntocule cu duhul!)

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii