O lectie de Drept. Asta este actiunea prin care fostul premier Adrian Nastase (foto stanga) solicita anularea decretului prin care presedintele Klaus Iohannis (foto dreapta) i-a retras Ordinul national Steaua Romaniei in grad de Mare Cruce.

Reprezentat de maestrul Corneliu-Liviu Popescu, avocat in Barourile Bucuresti si Paris, Adrian Nastase i-a dat in judecata pe presedintele Romaniei Klaus Iohannis si pe premierul Ludovic Orban, dosarul fiind inregistrat in luna martie la Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti. Actiunea lui Adrian Nastase, pe care Lumea Justitiei o publica in exclusivitate, nu ii lasa insa nicio sansa presedintelui Klaus Iohannis, credem noi. Desigur, asta daca fostul premier va avea parte de o judecata corecta.

Inainte de a prezenta demersul lui Nastase, amintim ca Iohannis i-a retras acestuia, in 11 decembrie 2019, Ordinul national Steaua Romaniei in grad de Mare Cruce, supunandu-se dorintei presei #rezist si jurnalistilor din aparatul de propaganda prezidential, care i-au cerut sa faca asta pe motiv ca Nastase fusese invitat la ceremonia de la Palatul Cotroceni dedicate Zilei Nationale. Argumentul vanturat la unison de ziaristii #rezist si de propagandistii lui Iohannis a fost acela ca, vezi Doamne, este inadmisibil ca un fost detinut sa participe la ceremoniile de la Palatul Cotroceni organizate de 1 decembrie. Asta desi, asa cum insusi Nastase aminteste, fostul prim-ministru participase la o asemenea ceremonie si in 2018. In plus, e greu de crezut, chiar si daca vorbim despre Iohannis, ca atunci cand l-a invitat presedintele nu cunostea ca Nastase fusese condamnat in doua dosare (la ordin politic, am spune noi).

Adrian Nastase il face zob pe Iohannis

Revenind la actiunea sa depusa la Curtea de Apel Bucuresti, Adrian Nastase ofera sase motive pentru care decretul prin care i s-a retras Ordinul national Steaua Romaniei in grad de Mare Cruce, semnat de presedintele Klaus Iohannis si contrasemnat de premierul Ludovic Orban, este nelegal, nul si in consecinta trebuie anulat de Curtea de Apel Bucuresti.

In primul rand, Adrian Nastase arata ca decretul de retragere a Ordinului a fost emis cu exces de putere, in baza unor dispozitii legislative lipsite de claritate, precizie si previzibilitate, care incalca prevederile constitutionale privind statul de drept si principiul legalitatii. Dispozitii care ii ofera presedintelui putere absoluta si discretionara, deschizand calea arbitrariului in luarea sau nu a deciziei de mentinere ori de retragere a unei decoratii.

De asemenea, Adrian Nastase si avocatul sau Corneliu-Liviu Popescu atrag atentia ca la momentul retragerii Ordinului, Iohannis era presedinte de 5 ani, fara ca pana atunci sa fi luat o asemenea decizie. Cu toate acestea, la o zi dupa ce a solicitat si la o zi dupa ce a primit de la Ministerul de Interne cazierul lui Nastase, nu si hotararile de condamnare, Iohannis a decis retragerea decoratiei. Modul in care s-a actionat, arata Nastase, incalca principiul sigurantei si stabilitatii raporturilor juridice si principiul proportionalitatii sanctiunii, iar inexistenta oricarei limite de timp in care se poate dispune retragerea decoratiei creeaza o stare de incertitudine perpetua persoanei decorate. Totodata, decoratia a fost retrasa la o distanta foarte mare de timp dupa condamnari si chiar dupa punerea in libertate a lui Nastase, aspecte ce demonstreaza caracterul arbitrar si disproportionat al deciziei lui Iohannis. “Condamnarile reclamantului, privarea sa de libertate si eliberarea sa sunt aspecte notorii, deci nu se poate sustine ignorarea faptelor de emitentul si de contrasemnatarul decretului”, explica Adrian Nastase.

Extrem de importante sunt alte doua argumente invocate de Adrian Nastase. Astfel, fostul premier subliniaza ca decretul lui Iohannis este nul si emis cu exces de putere, intrucat lipseste propunerea de retragere a decoratiei, provenind de la autoritatea competenta. Or, prin Decizia 88 din 20.01.2009, CCR a conditionat validitatea decretului de retragere a unei decoratii de existenta unei propuneri din partea unor autoritati stabilite prin lege. Cu alte cuvinte, chiar daca presedintele Romaniei are dreptul sa faca propria apreciere, care poate fi diferita de propunere, el nu poate retrage din proprie initiativa o decoratie, ci numai daca primeste o asemenea propunere din partea unei autoritati competente. Cum ar fi, in caz de condamnare penala, autoritatea care a propus decorarea, instanta care a aplicat pedeapsa ori Ministerul Afacerilor Interne, care organizeaza cazierul judiciar, arata Nastase. Adica, presedintele Romaniei nu poate retrage o decoratie fara sa existe o propunere de retragere a decoratiei. In cazul de fata, lucrurile sunt clare: Iohannis i-a retras Ordinul lui Adrian Nastase fara sa primeasca o propunere de retragere a acestuia, ceea ce face ca decretul presedintelui sa fie lovit de nulitate neconditionata.

Nu in ultimul rand, decretul semnat de Klaus Iohannis si contrasemnat de Ludovic Orban este complet nemotivat, desi, conform prevederilor legale, decidentul trebuie sa justifice, in cuprinsul actului, modul in care si-a exercitat competenta de apreciere. In acest sens, Adrian Nastase mentioneaza ca motivarea unui act administrativ sanctionatoriu emis in baza unei competente de apreciere tine de principul unei bune administratii, care este un element constitutiv al statului de drept si asigura respectarea drepturilor omului, permitand pe de alta parte instantelor de contencios administrativ sa exercite un control de legalitate real si efectiv, iar nu unul teoretic sau iluzoriu ca o dimensiune a principiului legalitatii.

“In concluzie, actul administrativ atacat este manifest ilegal si se impune anularea lui”, precizeaza fostul premier al Romaniei Adrian Nastase.

Iata un fragment din actiunea prin care Adrian Nastase solicita anularea decretului prin care presedintele Klaus Iohannis i-a retras Ordinul national Steaua Romaniei in grad de Mare Cruce, actiunea integrala fiind atasata la finalul articolului:

“Actul administrativ atacat este manifest nelegal.

Primo, decretul este emis cu exces de putere, in baza unor dispozitii normative legislative lipsite de claritate, precizie, previzibilitate, ceea ce contravine art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, privind statul de drept si principiul legalitatii, asa cum normele constitutionale sunt interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Normele juridice care au stat la baza decretului, si anume art. 17 din OUG nr. 11/1998 si art. 51 lit. a) din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al Romaniei, nu prevad conditii clare in care o decoratie poate fi retrasa (cu precizarea ca normele legislative sunt permisive, iar nu imperative). Normele legale prevad doar posibilitatea retragerii decoratiei in cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, fara niciun fel de particularizare cu privire la natura infractiunii, la forma de vinovatie, la gravitatea infractiunii, la asprimea pedepsei, la forma de executare. Aceste norme legislative dau sefului de stat o putere absoluta, discretionara, ceea ce deschide calea arbitrariului in luarea sau nu a deciziei de mentinere ori de retragere a unei decoratii, asa cum este cazul acestui decret. Astfel, Presedintele Romaniei poate decide retragerea decoratiei unei persoane condamnate la cateva luni de inchisoare cu suspendare pentru o infractiune savarsita din culpa, dar poate refuza sa retraga o decoratie unei persoane condamnate la inchisoare pe viata pentru genocid.

Secundo, decretul este emis cu exces de putere, incalcand principiul sigurantei si stabilitatii raporturilor juridice si principiul proportionalitatii sanctiunii, cu violarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, privind statul de drept si principiul legalitatii, asa cum normele constitutionale sunt interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Inexistenta oricarei limite de timp in care se poate dispune retragerea decoratiei (cu precizarea ca normele legislative fiind permisive, iar nu imperative) creeaza o stare de incertitudine perpetua persoanei decorate, iar in concret decoratia a fost retrasa la o distanta foarte mare de timp dupa condamnari si chiar dupa punerea in libertate, ceea ce este arbitrar si disproportionat. Condamnarile reclamantului, privarea sa de libertate si eliberarea sa sunt aspecte notorii, deci nu se poate sustine ignorarea faptelor de emitentul si de contrasemnatarul decretului. In plus, emitentul decretului exercita, la data emiterii decretului atacat, mandatul de Presedinte al Romaniei de 5 ani, fara ca pana atunci sa fi luat o asemenea decizie. In schimb, in mod brusc, la doua zile dupa ce a solicitat si la o zi dupa ce a primit informatia privind existenta hotararilor penale de condamnare, Presedintele Romaniei a si retras decoratia acordata reclamantului.

Tertio, decretul este emis cu exces de putere, incalcand principiul stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice, cu violarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, privind statul de drept si principiul legalitatii. Conform art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si jurisprudentei Curtii Constitutionale, un act administrativ intrat in circuitul civil, adica un act administrativ care a produs efecte juridice, fie patrimoniale, fie nepatrimoniale, este irevocabil pentru autoritatea emitenta, aceasta din urma putand doar sesiza instanta de contencios administrativ pentru anularea propriului act. Or, prin chiar fapta Presedintelui Romaniei de a il invita pe reclamant la receptia cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, in anii 2018 si 2019, facuta potrivit dreptului de care se bucura reclamantului in calitate de persoana decorata, urmata de participarea efectiva a reclamantului la receptia din anul 2019, acesta si-a exercitat un drept personal nepatrimonial in calitate de persoana decorata, asa incat decretul de decorare a intrat in circuitul civil si nu mai putea fi revocat de autoritatea emitenta.

Quarto, actul administrativ atacat este nul, fiind emis cu exces de putere, intrucat lipseste propunerea de retragere a decoratiei, provenind de la autoritatea competenta. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 88 din 20.01.2009, s-a conditionat validitatea decretului de retragere a unei decoratii de existenta unei propuneri din partea unor autoritati stabilite prin lege. Conform jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, sunt obligatorii nu numai dispozitivul, ci si considerentele deciziilor sale. Chiar daca se recunoaste Presedintelui Romaniei dreptul sa faca propria apreciere, care poate fi diferita de propunere, acesta nu are dreptul sa actioneze din proprie initiativa, ci numai daca primeste o propunere de retragere din partea unei autoritati competente (cum ar fi, in caz de condamnare penala, autoritatea care a propus decorarea, instanta care a aplicat pedeapsa ori Ministerul Afacerilor Interne, care organizeaza cazierul judiciar). Altfel spus, Presedintele Romaniei nu este tinut de propunerea care i se face, dar este conditionat de existenta unei astfel de propuneri, neavand competenta sa decida retragerea unei decoratii in absenta oricarei propuneri. Cum in concret Presedintele Romaniei nu a primit nicio propunere de retragere a decoratiei, decretul de retragere este lovit de nulitate neconditionata, fiind incalcate cerintele legale extrinseci ale actului, in sensul art. 176 pct. 6 C.pr.civ.

Quinto, actul administrativ atacat este complet nemotivat. Or, cat timp art. 17 din OUG nr. 11/1998 si art. 51 lit. a) din Legea nr. 29/2000 sunt doar norme permisive, iar nu imperative, care dau Presedintelui Romaniei un drept de apreciere, fara a stabili o competenta legata, inseamna ca decidentul trebuie sa justifice, in cuprinsul actului, modul in care si-a exercitat competenta de apreciere. Motivarea unui act administrativ sanctionatoriu emis in baza unei competente de apreciere tine de principul unei bune administratii, care este un element constitutiv al statului de drept si asigura respectarea drepturilor omului (art. 1 alin. (3) din Constitutia Romaniei), permitand in acelasi timp instantelor de contencios administrativ sa exercite un control de legalitate real si efectiv, iar nu unul teoretic sau iluzoriu (art. 52 alin. (1) si art. 126 alin. (6) din Constitutie), ca o dimensiune a principiului legalitatii (art. 1 alin. (5) din Constitutie). in absenta motivarii, aceste principii si norme constitutionale sunt incalcate.

Sexto, decretul de retragere a decoratiei a fost emis exclusiv pe baza cazierului judiciar al reclamantului, dar fara ca emitentul ori contrasemnatarul actului atacat sa cunoasca motivarile hotararilor judecatoresti de condamnare. Competenta de apreciere in emiterea unui act administrativ trebuie sa se exercite pe baza unor criterii obiective, iar nu in mod discretionar. Or, fara a cunoaste motivarea hotararilor judecatoresti de condamnare penala a reclamantului, competenta de apreciere s-a transformat intr-o putere discretionara, ceea ce contravine principiilor constitutionale ale statului de drept, respectarii drepturilor omului si legalitatii, consacrate de art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie.

In concluzie, actul administrativ atacat este manifest ilegal si se impune anularea lui”.

Prezentam integral actiunea fostului premier al Romaniei Adrian Nastase: