Ministerul Justitiei a lansat proiectul "Consolidarea capacitatii sistemului romanesc de probatiune de a furniza servicii eficiente alternative inchisorii", finantat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, pe care Directia Nationala de Probatiune il va desfasura cu sprijinul Biroului de Probatiune Rogaland, din Norvegia. Proiectul se va derula pana in aprilie 2016, termen pana la care Directia Nationala de Probatiune are la dispozitie un buget total de 1.933.085 euro, bani suportati in mare parte de Norvegia, care a acordat un grant de 1.643.122 euro, dar si de statul roman (289.963 euro, cofinantare).

Conferinta de lansare a avut loc marti, 30 septembrie 2014, la Hotelul Minerva din Bucuresti, fiind gazduita de directorul general al Directiei Nationale de Probatiune, Iuliana Carbunaru (foto 2), si de secretarul de stat Alin Lucian Antochi (foto 2 centru), din Ministerul Justitiei. Delegatia norvegiana a fost condusa de Kim Ekhaugen (foto 2), director al Departamentului International din cadrul Directoratului de Servicii Corectionale din Norvegia, sosit la Bucuresti impreuna cu mai multi reprezentanti ai Biroului de Probatiune Rogaland, al doilea serviciu teritorial de probatiune ca marime din Norvegia, dupa cel din Oslo.

Potrivit echipei de management (foto 1), conduse chiar de Iuliana Carbunaru, implementarea proiectului "Consolidarea capacitatii sistemului romanesc de probatiune de a furniza servicii eficiente alternative inchisorii" are loc in contextul cresterii neintrerupte a activitatii de probatiune din Romania, al diversificarii nevoilor persoanelor condamnate la pedepse neprivative de libertate, dar si pe fondul modificarilor in materia probatiunii generate de intrarea in vigoare, la 1 februarie 2014, a noilor coduri, penal si de procedura penala: "Activitatea de probatiune a crescut constant si va creste si in continuare... Va trebui sa ne rescriem procedurile de lucru, pentru ca avem atributii noi odata cu intrarea in vigoare a noilor coduri in materie penala... Nevoile persoanelor care se afla in evidentele noastre s-au diversificat".

Directorul DNP si-a exprimat increderea ca in cele 16 luni de implementare a proiectului, schimbul de experienta va fi benefic atat pentru norvegieni - beneficiari ai serviciului de probatiune inca din anul 1849 -, cat si pentru personalul din tara noastra: "Sunt convinsa ca avem foarte multe de invatat unii de la altii... Recuperam repede acest decalaj... In urma colaborarii cu colegii din Stavanger, performanta serviciului roman de probatiune, credem noi, va fi mult imbunatatita. Cu totii vizam ca cetatenii nostri sa fie mai bine protejati, o comunitate mai bine protejata". Referitor la intarzierea cu care a fost lansat proiectul – a carui implementare trebuia sa demareze in luna iunie 2014, Iuliana Carbunaru a dat asigurari ca decalajul nu va afecta scopul parteneriatului: "In ciuda intarzierii, ne vom atinge toate obiectivele". In plus, sefa Directiei Nationale de Probatiune si-a exprimat speranta ca va reusi sa absoarba in proportie de 100% bugetul pe care il are la dispozitie: "Sper sa investim toti acesti bani pana in anul 2016".

Lansarea proiectului va fi urmata de o serie de vizite de lucru in Norvegia efectuate de consilierii de probatiune romani. De asemenea, toate procedurile de lucru, atat cele pe care le presupun noile coduri penale, cat si cele care vor fi asimilate in cadrul proiectului, vor fi reunite intr-un manual, al carui principal rol va fi acela de a uniformiza practica in materia probatiunii.

Cele patru componente majore ale proiectului

"Consolidarea capacitatii sistemului romanesc de probatiune de a furniza servicii eficiente alternative inchisorii" are patru componente de baza. Primele doua se refera la management strategic si instrumente de lucru specifice in materia probatiunii, unul priveste imbunatatirea conditiilor in care isi desfasoara activitatea personalul de probatiune (este vorba in primul rand despre dotarea celor 42 de spatii ale serviciilor teritoriale de probatiune ale DNP, inclusiv renovarea completa si modernizarea a 7 dintre acestea, dupa modelul norvegian existent la Stavanger, spatiu vizitat deja de conducerea DNP) si, in fine, al patrulea se refera la o chestiune "speciala", privind derularea unui program de mentorat pentru personale de etnie roma aflate sub supravegherea serviciului de probatiune. Iata cele patru mari componente ale proiectului:

1.Dezvoltarea de instrumente de manangement strategic in materia probatiunii;

2.Imbunatatirea instrumentelor de lucru, a capacitatii si a practicii in sistemul de probatiune in concordanta cu standardele europene;

3.Capacitatea sistemului de probatiune de a oferi asistenta specifica persoanelor de etnie roma monitorizate (program de mentorat);

4.Imbunatatirea conditiilor de munca pentru personalul de probatiune (inclusiv modernizarea unor spatii).

Norvegienii au conditionat acordarea banilor de implementrarea unui program de mentorat pentru romi

Asa cum insasi sefa Directiei Nationale de Probatiune a afirmat in cadrul evenimentului de lansare, finantarea proiectului a fost conditionata de partenerii nordici de implementarea unui program de mentorat pentru persoanele de etnie roma aflate in evidenta DNP: "O conditie a finantarii a fost programul de mentorat pentru persoanele de etnie roma". In cadrul acestui program, considerat "o componenta speciala a proiectului" si de inspectorul de probatiune Ramona Balaita (membru al echipei de management a proiectului), vor fi pregatiti 20 de mentori, care pot fi voluntari ai serviciului de probatiune, dar si reprezentanti ai unor ONG-uri preocupate de situatia etniei rome sau chiar personalitati de etnie roma din viata artistica. Programul implica traduceri in limba romanes, editarea si difuzarea unor materiale informative dedicate romilor aflati sub monitorizarea serviciului de probatiune.

Iata ce presupune programul de mentorat dedicat romilor:

-activitati/ programe de mentorat pentru romii monitorizati (desfasurate in aproximativ 10 servicii de probatiune);

-materiale informative (brosuri, flyere) continand descrieri ale activitatilor si programelor specifice de mentorat dedicate romilor, traduse in limba romanes, publicate si distribuite de serviciul de probatiune special pentru romi;

-pregatirea a 20 de mentori (recrutati si formati pentru a oferi sprijin - de a juca rol de model, de sfatuitor, de prieten - pentru romii aflati in evidenta serviciului de probatiune).

DNP are 42 de servicii teritoriale si 370 de consilieri de probatiune, care monitorizeaza peste 20.000 de persoane

Pana in luna martie a acestui an, cele 42 de servicii de probatiune existente in Romania functionau pe langa tribunale. Imediat dupa intrarea in vigoare a noilor coduri in materie penala, acestea au trecut in subordinea Directiei Nationale de Probatiune din cadrul Ministerului Justitiei. DNP are in prezent 370 de consilieri de probatiune, care monitorizeaza peste 20.000 de persoane condamnate la pedepse neprivative de libertate. De altfel, activitatea de probatiune din Romania inregistreaza o cresterea constanta, astfel cum reiese din datele statistice referitoare la evolutia numarului de persoane aflate sub monitorizarea DNP, de la momentul infiintarii Directiei Nationale de Probatiune (2001), pana in prezent:

2001: 735

2002: 1.045

2003: 3.175

2004: 4.471

2005: 5.596

2006: 6.600

2007: 7.673

2008: 7.715

2009: 8.198

2010: 9.628

2011: 12.857

2012: 16.383

2013: 20.446