OFENSIVA COLONELULUI DRAGOMIR – Iata actiunea prin care colonelul SRI Daniel Dragomir contesta in instanta ordonanta prin care Inspectia Judiciara a mentinut clasarea fata de judecatorii CAB Ovidiu Richiteanu-Nastase, Mariana Constantinescu si Ruxandra Grecu: „De ce Richiteanu, si nu altul, a intrat in complet dupa admiterea cererii de abtinere a judecatorului Purigiu Florin?... Cine l-a desemnat pe Richiteanu?... Inspectorul-sef n-a raspuns concret la niciuna dintre criticile privind clasarea”

Scris de: Valentin BUSUIOC

03.11.2020 19:23
Vizualizari: 5928

Colonelul SRI Daniel Dragomir (foto 1) isi continua lupta de a-i trage la raspundere pe trei judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti care au avut tangente cu dosarul in care Dragomir a fost condamnat definitiv la 3 ani si 10 luni de inchisoare in iunie 2020 (click aici pentru a citi).



Este vorba despre magistratii Ovidiu Richiteanu-Nastase si Mariana Constantinescu (cei doi membri ai completului care au optat pentru condamnarea lui Dragomir, spre deosebire de Ciprian Alexandru Ghita, care a facut opinie separata, in sensul achitarii pentru aproape toate capetele de acuzare) si Ruxandra Grecu. Aceasta din urma a facut parte din completul ce a admis cererea de abtinere a judecatorului Florin Purigiu, predecesorul lui Richiteanu din complet, Grecu avand opinie separata, in sensul mentinerii lui Purigiu in complet (click aici pentru a citi).

La 11 martie 2020, Daniel Dragomir le-a facut celor trei magistrati plangere disciplinara la Inspectia Judiciara, acuzandu-i de comiterea urmatoarelor abateri disciplinare prevazute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

- lit. m: „nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente”;

- lit. o: „nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”;

- lit. ș: „nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”;

- lit. t: „exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. Sanctiunea disciplinara nu inlatura raspunderea penala”.

Sintetic spus, colonelul Dragomir reclama faptul ca cei trei magistrati nu ar fi intrat in completurile mentionate in urma unor distribuiri aleatorii, ci ar fi fost pusi cu mana, in ciuda Deciziei CCR nr. 685/2018. La 27 mai 2020, inspectoarea judiciara Maria Arosculesei (foto 2) a clasat plangerea, iar o luna mai tarziu, la 26 august, inspectorul-sef Lucian Netejoru (foto 3) a respins plangerea lui Dragomir impotriva rezolutiei de clasare. Lumea Justitiei va prezinta acum atat rezolutia lui Netejoru, cat si actiunea prin care Daniel Dragomir contesta la Curtea de Apel Bucuresti aceasta rezolutie de mentinere a clasarii. Desi admite ca a intervenit prescriptia in cazul judecatoarei Ruxandra Grecu, ofiterul SRI in rezerva insista ca Inspectia Judiciara trebuie sa-i cerceteze disciplinar pe ceilalti doi magistrati. De asemenea, Dragomir reclama faptul ca in ordonanta de clasare, judecatoarea Arosculesei nu a facut nicio referire la magistratul Richiteanu-Nastase.


Redam mai intai principalele pasaje din rezolutia sefului Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru:


2. Motivele plangerii

Petitionarul, prin avocat, isi exprima nemulturnirea fata de masura dispusa prin rezolutia nr. 1701/A din data de 27 mai 2020 in lucrarea nr. 20-1207, solicitand inspectorului sef admiterea plangerii si completarea verificarilor in privinta abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 alin. 1 lit. m), o), ș) si t), ult1ma cu raportare la dispozitiite art. 99/1 din Legea nr. 303/2004, savarsite de iudecatorii Richiteanu Nastase Ovidiu si Constantinescu Mariana.

Apreciaza petitionarul ca, desi este adevarat ca, in ceea ce priveste sesizarea disciplinara referitoare la abaterile disciplinare comise la data de 07.03.2018 de catre judecatorul Grecu Ruxandra a intervenit prescriptia raspunderii disciplinare, in tot cuprinsul rezolutiei de clasare nu exista nicio mentiune in privinta abaterii disciplinare comise de judecatorul Richiteanu Nastase Ovidiu, impotriva caruia formulase, de asemenea, plangere. In privinta domnului iudecator Richiteanu Nastase Ovidiu nu se pune problema prescriptiei raspunderii disciplinare prin raportare la data inregistraril sesizarii la Inspectia Judiciara (11.03.2020), intrucat prezenta sa in compunerea completului 2 Apel la fiecare dintre termenele de judecata incepand cu termenul din 09.03.2018 pana la solutionarea cauzei (18.06.2020) este vadit nelegala si contrara dispozitiilor care reglementeaza distribuirea aleatorie a cauzelor, reprezentand o exercitare a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Prin urmare, solicita analizarea plangerii formulate impotriva domnului judecator Richiteanu Nastase Ovidiu si efectuarea de verificari prealabile, care, pana in prezent, nu au fost efectuate in aceasta cauza in ceea ce priveste activitatea acestui magistrat.

Arata petitionarul ca in ceea ce priveste participarea doamnei judecator Mariana Constantinescu in completul de divergenta constituit la data de 30.01.2020, in cuprlnsul rezolutiei de clasare se afirma ca aceasta s-a intemeiat pe Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr. 355 din 10.12.2019, care a aprobat, printre altele, si planificarea de permanenta a judecatorilor Sectiei I Penale a Curtii de Apel Bucuresti pentru luna ianuarie a anului 2020. Insa Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr. 355 din 10.12.2019 a fost publicata pe pagina de internet a instantei, in conditiile art. 19 alin. 1 lit. h) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti la data de 20.02.2020. In consecinta, participarea doamnei judecator Mariana Constantinescu in completul de divergenta 2 Apel ar fi nelegala pentru ca la data de 30.01.2020 Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr. 355 din 10.12.2019 nu producea efecte juridice, nefiind publicata pe pagina de internet a instantei.

Mai arata petitionarul ca in ceea ce priveste natura juridica a Hotararii Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, desi in cuprinsul plangerii a invocat cu titlu exemplificativ Decizia Curtii Constitutionale nr. 685/2018, analiza efectuata de doamna inspector judiciar este superficiala si irelevanta. Astfel, Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr. 355 din 10.12.2019 este un act administrativ individual cu caracter normativ, iar nu un act normativ cu caracter individual, fiindu-i, pe cale de consecinta, aplicabile dispozitiile art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 544/2001, dispozitiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 si dispozitiile art. 5 lit. l) din Legea nr. 202/1998.

Cu privire la Hotararea nr. 257/05.12.2017, remarca petitionarul faptul ca in cuprinsul rezolutiei de clasare nu se mentioneaza ca aceasta ar fi fost publicata in mod trunchiat, lipsind perooada cuprinsa intre 9 martie 2018 si 23 martie 2018. (...)

4. Argumentarea solutiei

In rezolutia dispusa ca urmare a verificarilor prealabile efectuate in lucrarea nr. 20-1207, s-a constatat ca nu sunt indicii privind savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. m), o) si ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, apreciindu-se ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile stabilirii acestor abateri disciplinare.

In prealabil, se impune a fi precizat faptul ca in cadrul verificarilor prealabile inspectorii judiciari se bucura de independenta si actioneaza cu impartialitate, conform art. 72 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata. Analiza existentei sau inexistentei indiciilor de savarsire a unei abateri disciplinare constituie atributul exclusiv al inspectorului judiciar, pe baza rezultatului verificarilor prealabile efectuate cu privire la aspectele care fac obiectul sesizarii, ceea ce presupune, intai de toate, stabilirea situatiei de fapt si, ulterior acesteia, o operatiune de incadrare juridica a faptelor retinute in vederea argumentarii solutiei date sesizarii.

Verificarile efectuate in limitele de competenta prevazute de dispozitiile art. 46 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, au avut in vedere inscrisurile anexate de petitionar sesizarii, datele existente in aplicatia ECRIS si informatiile rezultate din relatiile de la Curtea de Apel Bucuresti, comunicate prin posta prin adresa nr. 4/5091/C din data de 21.04.2020. Pana la data finalizarii verificarilor, magistratii vizati de sesizare nu au formulat un punct de vedere.

Inspectorul judiciar a aratat pe larg la punctul 4 (paginile 3-6) al rezolutiei contestate situatia de fapt rezultata din efectuarea verificarilor.

La punctul 5 al actului administrativ contestat (Argumentarea solutiei), inspectorul judiciar desemnat in mod corect a anallzat nemultumirile exprimate de petitionar prin prisma dispozitiilor art. 99 lit. m), o) si ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata.

Astfel, pornind de la cele sesizate, in mod corect s-a indicat in cuprinsul actului administrativ atacat ca incadrarea juridica a aspectelor sesizate se realizeaza de catre inspector, potrivit dispozitiilor art. 24 alin. 3 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrarilor de inspectie. De altfel, art. 73 alin. 3 si 4 din Legea nr. 317/2004, republicata, confirma legalitatea procedurii desfasurate de Inspectia Judiciara (...).

Fata de cele sesizate, toate aspectele relevante cauzei din perspectiva raspunderii disciplinare au putut fi percepute prin analiza inscrisurilor disponibile (...). De asemenea, insasi analiza efectuata in continutul actului administrativ atacat prin prezenta plangere indica faptul ca verificarile efectuate de inspectorul judiciar au lost unele corespunzatoare, permitandu-i sa deceleze atat aspectele sesizate, cat si contextul judiciar corespunzator.

Autoritatea publica nu este obligata legal sa raspunda in continutul actului admmrstrativ unilateral oricarui argument de fapt si de drept invocat de petent, ci sa analizeze criticile invederate, sens in care poate sa analizeze global argumentele invocate printr-un rationament juridic de sinteza, ori sa analizeze un singur aspect considerat esential – ceea ce face de prisos analiza restului argumentelor mentionate in sesizare in sprijinul acelulasi motiv. Astfel, acele considerente expuse de inspectorul judiciar care nu concorda modului in care apreciaza petentul ca trebuia motivat actul administrativ unilateral nu determina anularea actului administrativ emis. Altfel spus, chestiunea nemotivarii unui act administrativ unilateral implica o nelegalitate a acestuia prin prisma faptului ca nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza, ceea ce nu este cazul in speta. Or, rezolutia atacata prin prezenta plangere indica argumentele avute in vedere de Inspectia Judiciara pentru a retine incidenta clasarii sesizarii.

In primul rand, in mod corect a analizat inspectorul judiciar incidenta prevederilor legale cu privire la prescriptia raspunderii disciplinare, raportat la data solutionarii cererii de abtinere a domnulul judecator Purigiu Florin (07.03.2018), precum si la aspectele legate de modalitatea de publicare a Hotararii nr. 257 din 05.12.2017 a Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti. (...)

In mod justificat a apreciat inspectorul judiciar ca in speta sunt incidente dispozitiile privitoare la prescriptia raspunderii disciplinare, intrucat termenul de 2 ani, prevazut de art. 46 alin. 7 din Legea nr. 317/2004, republicata, se implinise la data sesizarii Inspectiei Judiciare.

In continuare, inspectorul judiciar a analizat eventuala existenta a indiciilor savarsirii abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004, republicata si modificata – nerespectareo dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor. (...)

Conform raspunsului comunicat de conducerea Curtii de Apel Bucuresti si a anexelor atasate, in dosarul nr. 2283/3/2015 alcatuirea completului de divergenta s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale si regulamentare.

Astfel, potrivit planificarii de permanenta a judecatorilor pentru luna ianuarie 2020 in vederea solutionarii incidentelor procedurale intervenite, aprobata prin Hotararea Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr 355 din data de 10 decembrie 2019, judecatorul stabilit pentru data de 30 ianuarie 2020, data ivirii divergentei, era doamna judecator Constantinescu Mariana.

Prin urmare, in mod justificat s-a constatat ca desemnarea doamnei judecator Constantinescu Mariana in compunerea completului de divergenta pentru solutionarea dosarului nr 2283/3/2015 a fost dispusa in considerarea dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, modificat prin Legea nr. 207/2018.

Astfel, in mod corect s-a retinut ca formarea completului care judeca in prezent dosarul penal nr. 2283/3/2015 este rezultatul constatarii ivirii divergentei in solutionarea cauzei, la data de 30.01.2020, intre membrii completului de judecata si, in acelasi timp, a respectarii ordinii din planificarea de permanenta a judecatorilor pentru luna ianuarie 2020, la nivelul Sectiei I Penale a Curtii de Apel Bucuresti.

Prin urmare, nu au rezultat elemente privind incalcarea dispozitiilor legale referitoare la continuitatea completurilor de judecata si la distribuirea aleatorie a cauzelor, astfel incat nu au putut fi retinute indicii ale abaterii reglementate de art 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004, republicata si modificata.

In continuare, critica cu privire la nepublicarea integrala a Hotararii Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr. 355 din data de 10 decembrie 2019 a fost analizata prin prisma prevederilor art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004, modificata si republicata. Constituie abatere disciplinara nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente. (...)

Se retine doar obligativitatea publicarii in extras a hotararilor adoptate de Colegiul de Conducere, pe pagina de internet a instantei, in ceea ce priveste exercitarea atributiei conferite de art. 19 alin. 1 lit. h) din ROIJ, obligatie ce rezulta ca a fost indeplinita de Curtea de Apel Bucuresti, referitor la Hotararea nr. 355 din data de 10 decembrie 2019, pusa in discutie de petent, la data de 20.02.2020. (...)

Din verificarile efectuate, a rezultat ca Hotararile Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 179/2018 si nr. 2/2019 au fost adoptate in aplicarea Hotararii nr. 1533/19.12.2018, pronuntate de Sectia de Judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si, totodata, au fost anulate prin sentinta civila nr. 516 din 02.10.2019, pronuntata de Sectia a VIII-a de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtiide Apel Bucuresti, in temeiul principiului 'anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial', ca efect direct al anularii hotararii Consiliului Superior al Magistraturii, in acelasi cadru procesual.

Prin urmare, pe de o parte, sentinta mentionata nu se referea la obligativitatea de publicare integrala a hotararilor adoptate de Colegiul de conducere al Curtii de Apel, asa cum s-a pretins in sesizare, iar pe de alta parte sentinta nu este hotarare definitiva, la data finalizarii verificarilor prealabile aflandu-se in faza procesuala a recursului, cu termen stabillt la data de 07.10.2021 la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In ceea ce priveste criticile referitoare la nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, ce pot fi circumscrise abaterii reglementate de dispotitiile art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, modificata si republicata, s-a retinut ca argumentarea petitionarului referitoare la presupusa savarsire a acestei abateri s-a intemeiat pe Decizia Curtii Constitutionale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, pronuntata asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei si Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial nr. 1021 din 29.11.2018.

Prin aceasta decizie definitiva si general obligatorie, s-a stabilit ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa procedeze de indata la desemnarea prin tragere la sorti a tuturor membrilor completurilor de 5 judecltori, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 207/2018.

Astfel, argumentele Curtii Constitutionale cuprinse in Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 se refera in mod punctual la Hotararile Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv la modul de organizare a compunerii completelor de judecata de 5 judecatori, fara a pune in discutie dispozitii legate si regulamentare privind compunerea completurilor de judecata ale celorlalte instante de judecata.

In acest context, activitatea de organizare si functionare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prevazuta in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a acestei instante din 21.09.2004, republicat in Monitorul Oficial, Partea I din 17.02.2020, care este diferit de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375 din 17 decembrie 2015, sub incidenta caruia se gasesc organizarea si compunerea completurilor de judecata ce functioneaza in cadrul curtilor de apel.

Ca atare, nu exista elemente privind nerespectarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 685 din 07.11.2018 si implicit indicii cu privire la savarsirea abaterii prevazute de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004.

In consecinta, pentru motivele expuse pe larg, s-a impus clasarea sesizarii sub aspectul savarsirii abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. m), o) si ș) din Legea nr. 303/2004, modificata si republicata.

De asemenea, nu se confirma afirmatia petitionarului potrivit careia in tot cuprinsul rezolutiei de clasare nu exista nicio mentiune in privinta domnului judecator Richiteanu Nastase Ovidiu, impotriva caruia formulase, de asemenea, plangere, rezolutia de clasare fiindu-i comunnicata si acestuia. Astfel, nu se poate sustine ca, pana in prezent, in aceasta cauza nu au fost efectuate verificari prealabile in ceea ce priveste activitatea acestui magistrat, toate abaterile disciplinare analizate fiind tratate prin raportare la continutul acestora cuprins in Legea nr. 303/2004, modificata si republicata.

In ceea ce priveste participarea doamnei judecator Mariana Constantinescu in completul de divergenia constituit la data de 30.01.2020, prin raportare la planificarea de permanenta a judecatorilor Sectiei I Penale, aprobata prin Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr. 355 din 10.12.2019, trebuie mentionat ca art. 19 din ROIJ nu prevede un termen imperativ pentru publicarea in extras a hotararilor adoptate de Colegiul de Conducere. Astfel, nu se poate trage concluzia ca Hotarsrea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr. 355 din 10.12.2019 nu producea efecte, juridice deoarece a fost publicata ulterior pe pagina de internet a instantei, aceasta avand caracter obligatoriu pentru magistratii instantei de la data adoptarii.

Cu privire la critica referitoare la natura juridica a Hotararii Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, trebuie retinut ca inspectorul judiciar nu a folosit in cuprinsul rezolutiei de clasere notiunea de 'act normativ cu caracter individual', aceasta putand fi contestata potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Referitor la Hotararea nr. 257 din data de 5 decembrie 2017, astfel cum a facut inspectorul judiciar mentiune in cuprinsul rezolutiei de clasare atacate, se va retine ca pe pagina de internet a instantei se impune doar publicarea in extras a hotararilor adoptate de Colegiul de Conducere, in ceea ce priveste exercitarea atributiei conferite de art. 19 alin. I lit. h) din ROIJ, obligatie ce a fost indeplinita de Curtea de Apel Bucuresti”.


Iata si cel mai important fragment din plangerea lui Daniel Dragomir la CAB, impotriva rezolutiei de mentinere a clasarii:


I. In ceea ce priveste rezolutia de clasare:

1. Este adevarat ca, in ceea ce priveste sesizarea disciplinara referitoare la abaterile disciplinare comise la data de 07.03.2018, de judecatorul Grecu Ruxandra a intervenit prescriptia raspunderii disciplinare, in conditiile art.46 alin.7 din Legea nr.317/2004, intrucat sesizarea CSM – Inspectia Judiciara a fost formulata si inregistrata la data de 11.03.2020, ulterior implinirii termenului de 2 ani de prescriptie a raspunderii disciplinare.

Insa, in mod surprinzator, in tot cuprinsul rezolutiei de clasare, nu exista nicio mentiune in privinta abaterii disciplinare comise de judecatorul Richiteanu Nastase Ovidiu, impotriva caruia formulasem, de asemenea, plangere, pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art.99 alin.1 lit.o), ș) si t), raportate la dispozitiile art.99/1 din Legea nr.303/2004. Cu alte cuvinte, inspectorul judiciar, doamna judecator Maria Arosculesei, nu analizeaza, sub nici un aspect, plangerea disciplinara pe care am formulat-o impotriva judecatorului Richiteanu Nastase Ovidiu.

Asa cum am aratat in cuprinsul plangerii, si reiterez in prezenta, fapta domnului judecator Richiteanu Nastase Ovidiu de a intra in mod nelegal in compunerea completului de judecata 2 Apel, incepand cu termenul de judecata din 09.03.2018, si continuand cu celelalte termene de judecata acordate in cauza (dosarul nr. 2283/3/2015 al Curtii de Apel Bucuresti Sectia I Penala), pana la solutionarea acesteia, prin Decizia nr.533/2020, constituie abaterile disciplinare prevazute de art.99 lit.o) si t) raportate la art.99/1 din Legea nr.303/2004.

In privinta domnului judecator Richiteanu Nastase Ovidiu nu se pune problema prescriptiei raspunderii disciplinare prin raportare la data inregistrarii sesizarii la CSM – Inspectia Judiciara (11.03.2020), intrucat prezenta sa in compunerea completului 2 Apel, la fiecare dintre termenele de judecata, incepand cu termenul din 09.03.2018, si pana la solutionarea cauzei (18.06.2020), este vadit nelegala si contrara dispozitiilor care reglementeaza distribuirea aleatorie a cauzelor, si reprezinta o exercitare a functiei cu rea credinta sau grava neglijenta.

Prin urmare, va rog sa analizati si plangerea pe care am formulat-o impotriva domnului judecator Richiteanu Nastase Ovidiu si sa dati o solutie dupa efectuarea verificarilor prealabile, care, pana in prezent, nu au fost efectuate in aceasta cauza disciplinara in ceea ce priveste activitatea acestui magistrat.

2. In ceea ce priveste participarea doamnei judecator Mariana Constantinescu in completul de divergenta constituit la data de 30.01.2020, doamna judecator inspector Maria Arosculesei afirma in cuprinsul rezolutiei de clasare ca aceasta s-a intemeiat pe Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr.355 din 10.12.2019, care a aprobat, printre altele, si planificarea de permanenta a judecatorilor Sectiei I penale a Curtii de Apel Bucuresti pentru luna ianuarie a anului 2020. Acelasi judecator inspector afirma ca Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr.355 din 10.12.2019 a fost publicata pe pagina de internet a instantei, in conditiile art.19 alin.1 lit.h) din Regulamentul de Ordine Interioara al Instantelor Judecatoresti (ROIIJ) la data de 20.02.2020. Or, la data la care doamna judecator Mariana Constantinescu a intrat in completul de divergenta, recte 30.01.2020, aceasta hotarare nu fusese publicata pe pagina de internet a instantei. Prin urmare, nu putea produce efecte juridice.

In consecinta, intrarea doamnei judecator Mariana Constantinescu in completul de divergenta 2 Apel este nelegala pentru ca la data de 30.01.2020, Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr.355 din 10.12.2019 nu producea efecte juridice, nefiind publicata pe pagina de internet a instantei.

3. In ceea ce priveste natura juridica a Hotararilor Colegiilor de Conducere ale Instantelor Judecatoresti, desi in cuprinsul plangerii am invocat, cu titlu exemplificativ, Decizia Curtii Constitutionale nr.685/2018, stabilirea naturii juridice a acestor hotarari se face in baza Deciziei nr.602 din 10.12.2019 a CCR, publicate in MO nr.57 din 29.01.2020, in care se arata ca: „21. Din examinarea cadrului legal in materia contenciosului administrativ, Curtea a observat ca, in functie de intinderea efectelor juridice pe care le produc, actele administrative se clasifica in acte administrative cu caracter normativ si acte administrative cu caracter individual. Actele administrative cu caracter normativ contin reglementari cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, iar actele administrative cu caracter individual produc efecte, de regula, fata de o persoana sau uneori fata de mai multe persoane, nominalizate expres in cuprinsul acestor acte”. Decizia avand un caracter obligatoriu pentru toate instantele judecatoresti si pentru toti judecatorii, incalcarea sa reprezinta tocmai abaterea disciplinara prevazuta de art.99 lit.ș) din Legea nr.303/2004. Or, din perspectiva acestei definitii legale, obligatorii, a actelor administrative normative, Hotararea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr.355 din 10.12.2019 este un act administrativ individual cu caracter normativ, si nu un act normativ cu caracter individual, fiindu-i, pe cale de consecinta, aplicabile dispozitiile art.5 alin.1 lit. a) din legea nr.544/2001, dispozitiile art.11 alin.1 din legea nr.24/2000, si dispozitiile art.5 lit.I) din legea nr.202/1998, privind Monitorul Oficial al Romaniei.

Or, fata de cele ce preced, analiza efectuata de doamna judecator inspector Maria Arosculesei, cu privire la natura juridica a hotararii Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, din perspectiva intregii jurisprudente a Curtii Constitutionale, este superficiala si irelevanta.

Pentru toate aceste considerente, va rog respectuos sa admiteti plangerea asa cum a fost formulata si sa dispuneti ca inspectorul judiciar sa continue verificarile prealabile, in sensul celor mentionate supra, pentru clarificarea exacta a situatiei de fapt, in raport de care se poate aprecia in deplina cunostinta de cauza, si in acord cu dispozitiile legale, existenta sau nu a abaterilor disciplinare prevazute de art.99 alin.1 lit.m), o), ș) si t), ultima cu raportare la dispozitiile art.99/1 din Legea nr.303/2004, savarsite de judecatorii Richiteanu Nastase Ovidiu si Constantinescu Mariana.

II. In ceea ce priveste rezolutia inspectorului-sef, se impun urmatoarele precizari:

1. O prima precizare este aceea ca, din examinarea continutului rezolutiei Inspectorului sef, rezulta ca acesta se margineste sa faca doar consideratii de ordin teoretic general, privind modul de efectuare a verificarilor prealabile de catre inspectorii judiciari, citand in acest sens largi pasaje din Legile nr.317/2004, nr.304/2004, din Regulamentul de Organizare interioara al instantelor judecatoresti (ROIIJ), precum si din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrarilor de inspectie.

2. O a doua precizare se refera la Regulamentul privind normele de efectuare a lucrarilor de inspectie, invocat de Inspectorul sef al Inspectiei Judiciare, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Acest regulament a fost aprobat prin Ordinul inspectorului sef nr.136 din 11.12.2018, regulament care are natura juridica a unui act administrativ normativ.

Or, din verificarea paginii de internet a Inspectiei Judiciare, precum si a Monitorului Oficial al Romaniei, pentru acest ordin si regulamentul pe care sus-zisul ordin l-a aprobat, nu au fost efectuate formalitatile de publicitate prevazute de lege pentru actele administrative normative, pe pagina de internet a Inspectiei Judiciare fiind publicat doar ordinul, nu si continutul regulamentului aprobat prin ordinul respectiv, iar in Monitorul Oficial al Romaniei nu este publicat nici ordinul si nici regulamentul aprobat prin ordinul respectiv.

Insa, potrivit art.11 alin. (1) din Legea 24/2000, actele administrative normative intra in vigoare dupa publicarea lor in Monitorul Oficial. Textul de lege vizeaza toate actele administrative normative, indiferent de emitentul lor. Prin urmare, legea insasi arata ca publicarea actului administrativ normativ nu este o cerinta de legalitate, ci o conditie a intrarii sale in vigoare, adica o conditie pentru ca acest act normativ sa produca efecte. Cat timp actul administrativ normativ nu este publicat, el nu produce efecte, adica este inexistent. In concluzie, Regulamentul privind normele de efectuare a lucrarilor de inspectie nu exista din punct de vedere legal si juridic, si nu poate fi invocat ca temei de drept in nicio argumentatie juridica.

3. O a treia precizare este aceea ca Inspectorul sef nu a raspuns, in concret, la niciuna dintre criticile aduse de mine rezolutiei de clasare nr. 1701 din 27.05.2020, date in sesizarea inregistrata sub nr.20-1207 din 17.03.2020, ci se margineste sa faca enunturi, formulate negativ si totalmente nesustinute sub aspect probator:

De asemenea, nu se confirma afirmatia petitionarului […]”;

Astfel, nu se poate sustine ca pana in prezent, in aceasta cauza, nu au fost efectuate verificari prealabile […]”

inspectorul judiciar nu a folosit in cuprinsul rezolutiei de clasare notiunea de act normativ cu caracter individual […]”

4. In al patrulea rand, Inspectorul sef arata ca art.19 din ROIIJ nu prevede un termen imperativ pentru publicarea in extras a hotararilor adoptate de Colegiul de conducere, astfel incat nu se poate trage concluzia ca Hotararea Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr.355 din 10.12.2019 nu producea efecte juridice deoarece nu a fost publicata ulterior pe pagina de internet a instantei, intrucat aceasta avea un caracter obligatoriu pentru magistratii instantei, de la data adoptarii sale.

Acest rationament este fundamental fals, pentru ca asa cum rezulta din Decizia Curtii Constitutionale nr.602 din 10.12.2019, publicata in MO nr.57 din 29.01.2020: „Actele administrative cu caracter normativ contin reglementari cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, iar actele administrative cu caracter individual produc efecte, de regula, fata de o persoana sau uneori fata de mai multe persoane, nominalizate expres in cuprinsul acestor acte.” In raport de aceasta definitie, obligatorie pentru toti judecatorii, inclusiv pentru inspectorii judiciari, Hotararea Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr.355 din 10.12.2019 este un act administrativ normativ.

Din aceasta perspectiva, chiar daca ROIIJ nu prevede un termen imperativ pentru publicarea in extras a acestei hotarari, ea fiind un act administrativ normativ, nu produce efecte pentru justitiabilii carora le este adresata si carora le este aplicabila din perspectiva compunerii completelor de judecata care urmeaza a solutiona litigiile in care acestia sunt implicati, decat din momentul publicarii, fie si pe pagina de internet a instantei. Aceasta intrucat, potrivit art.11 alin. (1) din Legea 24/2000, actele administrative normative intra in vigoare dupa publicarea lor in Monitorul Oficial. Textul de lege vizeaza toate actele administrative normative, indiferent de emitentul lor, inclusiv cele emise de instantele judecatoresti, recte Curtea de Apel Bucuresti.

III. In concluzie, pana in prezent, nimeni nu a analizat si nu a dat un raspuns argumentat urmatoarelor intrebari pe care le-am formulat in cuprinsul sesizarilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii si Inspectiei Judiciare:

a) De ce domnul judecator Richiteanu Nastase Ovidiu, si nu un alt judecator din cadrul Sectiei I Penale a Curtii de Apel Bucuresti, a intrat in compunerea completului de judecata 2 Apel, dupa admiterea cererii de abtinere a judecatorului Purigiu Florin, incepand cu termenul de judecata din 09.03.2018, si continuand cu celelalte termene de judecata acordate in cauza, in dosarul nr.2283/3/2015, al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I-a Penala?

b) Cine l-a desemnat pe domnul judecator Richiteanu Nastase Ovidiu sa intre in completului de judecata 2 Apel, dupa admiterea cererii de abtinere a judecatorului Purigiu Florin?

c) La data de 30.01.2020, data la care doamna judecator Mariana Constantinescu a intrat in compunerea completului de divergenta C2 Apel in baza Hotararii Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti nr.355 din 10.12.2019, acest act administrativ normativ, nepublicat nici macar pe pagina de internet a instantei, exista si producea efecte juridice?


* Cititi aici rezolutia lui Lucian Netejoru

* Cititi aici actiunea lui Daniel Dragomir


sursa foto Arosculesei: Stiri.Botosani.ro

Comentarii

# avocat date 4 November 2020 00:15 +4

sri ul trezirea , nu o sa rezolvi nimic , energie , nervi si stres degeaba! Zarurile au fost aruncate !

# Ada date 4 November 2020 10:07 +2

Pai nu ne zice si de unde reclama toate aceste lucruri? O adresa ceva? Poate il ajuta cineva sa vina mai aproape sa ne zica direct tot ce stie.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii