Cine mai intelege ce se intampla la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC) si care sunt interesele cu aceasta institutie? Pe scurt, la inceputul anului 2020, Curtea de Apel Bucuresti decidea executoriu ca premierul Ludovic Orban (foto stanga) sa il repuna in functia de presedinte al ANC pe Andrei Tinu (foto dreapta), pe care il destituise printr-un ordin emis peste noapte, in 11 decembrie 2020, si sa il lase sa isi continue mandatul. Acest lucru s-a intamplat, iar Tinu a fost repus pe functie in baza Hotararii CAB si a Deciziei nr. 22/2020 (act administrativ facultativ) a primului ministru Ludovic Orban din data de 14 ianuarie 2020, prin care a fost in acelasi timp eliberata din functie Adriana Elena Mota, cea gasita inlocuitor al lui Tinu.

Nu pentru mult timp caci, Ministerul Justitiei condus de Catalin Predoiu, care se si constituise parte in procesul in care Andrei Tinu l-a chemat in judecata pe Ludovic Orban pentru emiterea ordinului de revocare, s-a gandit sa trimita controlul la ANC pentru a-i gasit un motiv de destituire lui Andrei Tinu.

Astfel, la data de 30 martie 2020, prim-ministrul Ludovic Orban a emis o noua decizie, Decizia nr. 192/2020, prin care anunta "incetarea efectelor prevederilor art. 2 din Decizia nr. 22/2020", respectiv cele prin care Andrei Tinu era repus in functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie. In aceeasi zi, a fost emisa si Decizia nr. 193/2020 prin care a fost numita in functia de presedinta a ANC aceeasi Adriana Elena Mota. Practic, prin doua Decizii de prim-ministru, bazate pe un Raport intocmit de Ministerul Justitiei si cu incalcarea Deciziei Curtii de Apel Bucuresti, Andrei Tinu a fost din nou inlaturat din functia de presedinte al ANC de Ludovic Orban.

Sirul evenimentelor nu se opreste insa la numirea lui Mota in functia de presedinte al Autoritatii. Sustinem aceasta caci, la data de 14 aprilie 2020. Adriana Elena Mota, cea numita de Orban in functia de presedinte al ANC, negasindu-si locul in aceasta institutie, a formulat o cerere de eliberare din functie, cerere care i-a fost si aprobata de premierul Orban, fiind emisa in acest sens Decizia nr. 215/2020 din 14 aprilie.

Nedorind sa il repuna pe Andrei Tinu in functia din care fusese inlaturat abuziv, astfel cum instanta a constatat, premierul Ludovic Orban a decis numirea in functia de presedinte al ANC a Gabrielei Lenghel, fost procuror la Parchetul Curtii de Apel Galati, fiind emisa Decizia nr. 216/2020 din 14 aprilie 2020.

Andrei Tinu il duce pe Ludovic Orban la CCR

In urma acestor evenimente, considerandu-se neindreptatit, Andrei Tinu a decis sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre premierul Ludovic Orban si autoritatea judecatoreasca, reprezentata prin Consiliul Superior al Magistraturii pentru nerespectarea de catre primul ministru a unei hotarari judecatoresti executorii de drept, in speta Sentinta Civila nr. 6 din 7 ianuarie 2020 pronuntata de judecatoarea Carmen Andreea Necula de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 7254/2/2019.

In acest sens, Andrei Tinu a transmis presedintei Consiliului Superior al Magistraturii, judecatoarea Nicoleta Tint, in calitate de titular al dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei, o cerere prin care solicita sesizarea CCR cu privire la conflictul juridic de natura constitutionala dintre Orban, ca parte a autoritatii executive, si autoritatea judecatoareasca, reprezentata de CSM, pentru nerespectarea de catre prim-ministru a hotararii judecatoresti executorii de drept.

In cuprinsul Sesizarii transmise la CCR pe care Lumea Justitiei o publica in exclusivitate, Andrei Tinu a aratat ca prin Decizia nr. 192 din 30 martie 2020 privind revocarea sa din functia de presedinte al ANC, Ludovic Orban a golit de efecte juridice hotararea executorie nr. 6 pronuntata de CAB in 7 ianuarie 2020 prin care Tinu era repus in functie. Practic, printr-un act administativ emis de Orban, precizeaza Andrei Tinu in actiunea sa, „a fost incalcat principiul securitatii juridice si chiar principiul separatiei puterilor in stat”.

Or, subliniaza Tinu, „rezulta indubitabil ca prin acest act administrativ s-a procedat la incetarea efectelor Deciziei nr. 22/14.01.2020 date in aplicarea Hotararii nr. 6/07.01.2020 a Curtii de Apel Bucuresti. Or, singurul motiv legal care putea sa justifice incetarea efectelor Deciziei nr. 22/14.01.2020 il reprezenta incetarea efectelor juridice ale hotararii judecatoresti insasi, in aplicarea careia a fost emis actul administrativ”.

Astfel, se arata in actiunea formulata de Andrei Tinu, prin Decizia nr. 192/2020 emisa de Ludovic Orban, este perturbata grav functionarea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

Publicam in continuare pasaje din Sesizarea transmisa la CSM in vederea sesizarii CCR:

„Conditiile privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala

Prin Decizia Prim-Ministrului nr. 24/08.03.2017, subsemnatul am fost numit presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie (ANC), pentru un mandat cu durata de 4 ani.

In data de 11.12.2019, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019, am fost eliberat din functia de presedinte al ANC. Prin Decizia Prim-Ministrului nr. 511/11.12.2019 a fost numita in functia de presedinte al ANC doamna Adriana-Elena MOTA.

Prin Hotararea nr. 6/07.01.2020, pronuntata in dosarul nr. 7254/2/2019, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a dispus suspendarea Deciziei Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019, astfel ca, decizia prin care am fost numit in functie a continuat sa–si produca efectele juridice, mandatul fiind reluat.

Prin Decizia Prim-Ministrului nr. 22/14.01.2020, Prim-Ministrul a eliberat-o din functie pe doamna Adriana-Elena MOTA. Apoi, la art. 2 din acelasi act administrativ, cu toate ca punerea in executare a hotararii Instantei de judecata nu era conditionata de emiterea de catre Prim-Ministru a vreunei decizii care sa confirme sau sa consfinteasca efectele acesteia, Prim-Ministrul a dispus ca, incepand cu data de 14.01.2020, „domnul Andrei Tinu exercita atributiile functiei de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, in aplicarea Hotararii nr. 6/07.01.2020 a Curtii de Apel Bucuresti”.

In realitate, efectele hotararii judecatoresti s-au produs de drept, de la momentul pronuntarii acesteia, respectiv 07.01.2020, atributiile functiei de presedinte al ANC fiind exercitate in fapt si in drept direct de catre subsemnatul, din acel moment, doamna Adriana Elena MOTA (fostul presedinte) nemaiprezentandu-se la serviciu din data de 08.01.2020. De asemenea, Autoritatea Nationala pentru Cetatenie a respectat intocmai hotararea judecatoreasca si mi-a acordat drepturile salariale incepand cu 07.01.2020 si nu de la data de 14.01.2020, cand a fost emisa decizia Prim-Ministrului privind exercitarea atributiilor de presedinte, acest act administrativ fiind practic unul facultativ.

Prin Decizia Prim-Ministrului nr. 192/30.03.2020, Prim-Ministrul a dispus ex cathedra incetarea efectelor art. 2 din Decizia Prim-Ministrului nr. 22/14.01.2020, in concret, incetarea calitatii de presedinte al ANC a subsemnatului, data in aplicarea Hotararii nr. 6/07.01.2020 a Curtii de Apel Bucuresti. Cu alte cuvinte, prin acest act administrativ s-a golit de efecte juridice o hotarare judecatoreasca executorie, incalcandu-se principiul securitatii juridice si chiar principiul separatiei puterilor in stat.

Prin Decizia Prim-Ministrului nr. 193/30.03.2020, Prim-Ministrul a (re)numit-o in functia de presedinte al ANC pe doamna Adriana-Elena MOTA, restabilind, prin exces de putere si incalcand o hotarare judecatoreasca executorie, situatia de fapt anterioara pronuntarii Hotararii nr. 6/07.01.2020 de catre Curtea de Apel Bucuresti.

Din insasi denumirea actului, respectiv Decizia Prim-Ministrului nr. 192/30.03.2020 pentru incetarea efectelor prevederilor art. 2 din Decizia Prim-Ministrului nr. 22/14.01.2020 privind unele masuri pentru exercitarea functiei de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, rezulta indubitabil ca prin acest act administrativ s-a procedat la incetarea efectelor Deciziei nr. 22/14.01.2020 date in aplicarea Hotararii nr. 6/07.01.2020 a Curtii de Apel Bucuresti. Or, singurul motiv legal care putea sa justifice incetarea efectelor Deciziei nr. 22/14.01.2020 il reprezenta incetarea efectelor juridice ale hotararii judecatoresti insasi, in aplicarea careia a fost emis actul administrativ (respectiv, reformarea hotararii sau incetarea de drept a efectelor acesteia, ca urmare a solutionarii definitive a actiunii in anulare ce face obiectul dosarului nr. 7217/2/2019, aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti).

Prin Decizia Prim-Ministrului nr. 192/30.03.2020, Prim-Ministrul a dispus, practic, intr-o forma mascata, revocarea subsemnatului din functia de presedinte al ANC, in conditiile in care, decizia anterioara de eliberare din functie (nr. 510/11.12.2019) era suspendata de Hotararea nr. 6/07.01.2020, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti.

Va rog sa observati ca, desi cele doua decizii emise de catre Prim-Ministru, respectiv nr. 510/11.12.2019 si nr. 192/30.03.2020, aparent sunt diferite, in esenta, avem o identitate de obiect sub aspectul efectelor juridice concrete produse – incetarea exercitarii functiei de presedinte al ANC de catre subsemnatul. In plus, dovada ca Decizia nr. 192/30.03.2020 reprezinta, in fapt, o revocare mascata este numirea, in aceeasi zi, prin Decizia nr. 193/30.03.2020, a unui nou presedinte al institutiei, acelasi, de altfel, cu cel care a fost eliberat din functie dupa pronuntarea Hotararii nr. 6/07.01.2020 de catre Curtea de Apel Bucuresti, si anume doamna Adriana-Elena MOTA. Asadar, intentia Prim-Ministrului de a se reveni la situatia anterioara este cat se poate de limpede.

Decizia Prim-Ministrului nr. 192/30.03.2020 este de natura a perturba grav functionarea ANC, a unei autoritati publice din sistemului national de aparare, ordine publica si securitate nationala, a carei conducere este lasata intr-o situatie incerta, in contextul existentei starii de urgenta instituita la nivel national, conform Decretului Presedintelui Romaniei. Or, conducatorul institutiei este cel care trebuie sa ia de indata toate masurile dispuse de organele abilitate in vedere combaterii raspandirii infectiilor cauzate de COVID-19.

Practica Curtii Constitutionale a Romaniei

Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale [a se vedea Decizia nr.358 din 30 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.473 din 7 iunie 2018, par.55], autoritatile publice care ar putea fi implicate intr-un conflict juridic de natura constitutionala sunt numai cele cuprinse in titlul III din Constitutie, si anume: Parlamentul, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, Presedintele Romaniei, ca autoritate publica unipersonala, Guvernul, organele administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale, precum si organele autoritatii judecatoresti [Decizia nr.611 din 3 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.877 din 7 noiembrie 2017, paragraful 58], respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii [Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.784 din 24 noiembrie 2008]. De asemenea, Prim-Ministrul, atunci cand isi exercita o atributie proprie, poate fi parte in conflictul juridic de natura constitutionala [Decizia nr.358 din 30 mai 2018, par.57 si 62]

Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, conflictul juridic de natura constitutionala presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei ori in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor (Decizia nr.53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.144 din 17 februarie 2005). Totodata, conflictul juridic de natura constitutionala exista intre doua sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decurgand din Constitutie, ceea ce inseamna ca acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau negative, si care pot crea blocaje institutionale (Decizia nr.97 din 7 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.169 din 5 martie 2008). Mai mult, Curtea a statuat ca textul art. 146 lit. e) din Constitutie „stabileste competenta Curtii de a solutiona in fond orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatile publice, iar nu numai conflictele de competenta nascute intre acestea” (Decizia nr.270 din 10 martie 2008). Prin urmare, potrivit jurisprudentei Curtii, conflictele juridice de natura constitutionala „nu se limiteaza numai la conflictele de competenta, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje institutionale, ci vizeaza orice situatii juridice conflictuale a caror nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei” (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr.901 din 17 iunie 2009, Decizia nr.1.525 din 24 26 noiembrie 2010, Decizia nr.108 din 5 martie 2014, sau Decizia nr.285 din 21 mai 2014).

Decizia nr.108/2014, Curtea a statuat ca interventia sa devine legitima ori de cate ori autoritatile si institutiile publice mentionate in titlul III din Constitutie ignora sau isi asuma competente constitutionale de natura a crea blocaje ce nu pot fi inlaturate in alt mod. Totodata, prin Decizia nr.417 din 3 iulie 2019, Curtea a stabilit ca o conduita neconstitutionala valorizata sub forma unei paradigme juridice reprezinta un blocaj institutional implicit.

Pozitionarea Prim-Ministrului in nerespectarea si ignorarea unei hotarari judecatoresti indica un blocaj institutional implicit determinat tocmai de incalcarea Constitutiei, si anume ale prevederilor art.102 alin. (1), art. 107, art. 124 alin. (2), art. 126 alin. (1) si art.133 alin. (1) din Constitutie, care fixeaza rolul Guvernului, al Prim-Ministrului, al instantelor judecatoresti si al Consiliului Superior al Magistraturii.

In considerarea argumentelor expuse ante, va solicit sa dispuneti, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. e) din Constitutie, sesizarea CCR cu o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Prim-Ministrul Romaniei, ca parte a autoritatii executive, si autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca instanta de contencios constitutional sa pronunte o decizie in vederea restabilirii ordinii constitutionale”.

*Cititi aici Sesizarea depusa la CSM de Andrei Tinu