ORDINELE DNA SE EXECUTA, NU SE DISCUTA – Stupefiant: DNA i-a cerut Centrului National al Cinematografiei sa se constituie parte civila cu 47 milioane lei intr-un dosar vizandu-l pe ex-directorul CNC Eugen Serbanescu. Actuala directoare Anca Mitran a acceptat fara sa cracneasca, promitand ca se va constitui cu oricat va cere DNA. Asa-zisul prejudiciu sunt de fapt intarzieri la plata unor filme, lucru la ordinea zilei in cinematografie. TMB i-a ridicat sechestrul lui Serbanescu (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC

14.07.2020 11:19
Vizualizari: 4659

Frica de DNA naste monstri. Lumea Justitiei va prezinta felul in care directoarea unei institutii publice nu doar ca a dispus ca entitatea pe care o conduce sa se constituie parte civila intr-un dosar al Directiei Nationale Anticoruptie, dar i-a si promis parchetului ca va accepta fara sa cracneasca orice cuantum al asa-zisului prejudiciu, oricat de mult va vrea DNA sa-l mareasca.

Vorbim despre Centrul National al Cinematografiei (CNC), condus din 2014 incoace de catre Anca Mitran (foto 1), profesoara la UNATC si fosta directoare a Arhivei Nationale de Filme. Aberantul dosar a fost deschis de catre DNA impotriva dramaturgului Eugen Serbanescu (foto 2), cel care a stat in fruntea CNC in perioada 2006-2013, pentru presupuse fapte de abuz in serviciu cu un pretins prejudiciu pe care DNA l-a calculat la nivelul de peste 46,78 milioane lei. In realitate, aceasta suma reprezinta intarzieri la plata, un fapt la ordinea zilei in lumea productiei de filme, dupa cum a explicat Serbanescu pentru Lumea Justitiei. De altminteri, o parte a acestor datorii au fost stinse intre timp, altele neajungand inca la termenul de plata, a adaugat dramaturgul pentru Luju.ro.



Noua, DNA, ni se pare ca pe voi va doare ceva


Totul a inceput in 2014, cand premierul din acel moment, Victor Ponta, si-a trimis Corpul de Control la Centrul National al Cinematografiei, care, in urma actiunii, a sesizat Directia Nationala Anticoruptie. La randul ei, procuroarea DNA Ramona Valina Calarasu a deschis in 2015 dosarul nr. 374/P/2015. La 24 noiembrie 2017, parchetul a trimis o adresa catre Ministerul Culturii, procuroarea Calarasu apreciind” ca CNC are calitatea de persoana vatamata (vezi facsimil 1):

 


Avand in vedere activitatile de urmarire penala desfasurate in dosarul cu nr. de mai sus, apreciem ca Centrul National al Cinematografiei are calitatea de persoana vatamata, urmare a comiterii infractiunilor de abuz in serviciu si abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave ce au produs institutiei o paguba la bugetul sau in valoare totala de 46.785.781,14 lei. (...)

In acest sens, va rugam sa ne precizati, pana la data de 15 decembrie 2017, pozitia dumneavoastra procesuala in vederea recuperarii prejudiciului constatat”.

Pe 13 decembrie 2017, ministrul PSD al Culturii din acel moment, Lucian Romascanu, s-a conformat solicitarii DNA, raspunzand (vezi facsimil 2):

 


Tinand cont de competentele care ne revin, apreciem ca institutiei sus-mentionate (n.r. CNC) ii revine calitatea procesuala de a se constitui parte civila in vederea recuperarii prejudiciului constatat, astfel cum corect si legal ati apreciat.

Totodata, va comunicam ca intelegem sa sustinem acest demers al Centrului National al Cinematografiei prin toate mijloacele legale pentru materializarea actiunii de recuperare a prejudiciului constatat legal”.


La 20 decembrie 2017, prin semnatura directoarei Anca Mitran, CNC s-a conformat si el (vezi facsimil 3):


Subscrisa, Centrul National al Cinematografiei, in temeiul art. 20 Cod de procedura penala, se constituie parte civila in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. 374/P/2015 [de la] Directia Nationala Anticoruptie – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pana la concurenta sumei de 46.785.781,14 lei.

In situatia in care cuantumul sumei indicate de catre institutia dumneavoastra prin adresa din data de 24.11.2017 se modifica, cererea subscrisei de constituire ca parte civila in procesul penal se va modifica in consecinta”.

Totusi, ceea ce nu spune Mitran este faptul ca art. 20 alin. 2 CPP iti dicteaza sa indici probele pe care iti bazezi decizia de a te constitui ca parte civila. De asemenea, alineatul 1 din acelasi articol vorbeste despre dreptul de a te constitui parte civila. Or, dupa cum ati vazut, DNA a formulat de asa natura adresa catre Centrul National al Cinematografiei, astfel incat sa sugereze ca CNC avea obligatia de a face acest lucru.

 



Redam prevederile art. 20, alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala:


(1) Constituirea ca parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti. Organele judiciare au obligatia de a aduce la cunostinta persoanei vatamate acest drept.

(2) Constituirea ca parte civila se face in scris sau oral, cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si a probelor pe care acestea se intemeiaza”.

Au urmat trei ani de audieri repetate ale lui Eugen Serbanescu si ale altor suspecti. Intre timp, procuroarea Valina Calarasu a plecat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, dosarul fiindu-i repartizat procurorului DNA Stefanita-Cosmin Stroie. (In paranteza fie spus: ambii sunt magistrati-activisti, semnand in 2017 memoriul FJR impotriva noilor legi ale justitiei.)

In 10 aprilie 2020, procurorul Stefanita Stroie a trimis o adresa catre CNC (primita de Centru trei zile mai tarziu), prin care dispunea ca finantatorul national al industriei de film sa comunice „evidente contabile care sa ateste inregistrarea unui drept de creanta cu titlu de prejudiciu in privinta urmatoarelor filme” (urmeaza o lunga lista – vezi facsimil 4).

 



Singurul moment de demnitate


La 22 aprilie 2020, directoarea Centrului National al Cinematografiei, Anca Mitran, i-a transmis lui Carmen Stejeroiu (sefa serviciului Fond cinematografic) ca e musai sa inregistreze creantele cu titlu de prejudiciu (vezi facsimil 5).

 


Totusi, o zi mai tarziu, ce sa vezi? Surpriza: Stejeroiu spunea ca asa ceva este o aberatie (vezi facsimil 6):

Creditele pentru productia de film sunt ajutoare de stat care au fost acordate in baza schemelor de ajutor de stat notificate si evaluate de catre Comisia Europeana. (...)

Auditurile filmelor certifica utilizarea creditelor pentru productia filmelor respective. Chiar daca copia standard s-a predat cu intarziere, obiectul contractului fiind indeplinit, creditul nu se poate inregistra ca prejudiciu.

In legislatia aplicabila contractelor privind acordarea creditelor directe pentru productia filmelor, nu este prevazuta modalitatea prin care CNC sa poata refuza primirea copiei standard, chiar daca aceasta a fost depusa cu intarziere.

Recuperarea ajutorului de stat se face in conformitate cu reglementarile comunitare potrivit carora ajutorul se recupereaza in situatia in care este acordat ilegal (ajutorul acordat fara respectarea procedurilor nationale si ale UE din domeniul ajutorului de stat); astfel ca acest credit nu poate fi inregistrat ca prejudiciu.

 



Al doilea moment a fost de demnitate doar pe jumatate


In aceeasi zi in care Carmen Stejeroiu a denuntat aberatia cererii venite din partea DNA, Anca Mitran i-a trimis raspuns parchetului, anuntandu-l pe procurorul Cosmin Stroie despre pozitia adoptata de catre sefa serviciului Fond cinematografic (vezi facsimil 7).

 


Sase zile mai tarziu, probabil speriata la gandul ca s-ar putea ca DNA s-o inhate si pe ea, Anca Mitran a revenit la sentimente mai bune fata de parchet, facand a doua incercare: i-a solicitat auditorului superior Gabriel Iordan (din compartimentul Audit Public Intern al CNC) sa-i comunice punctul de vedere „privind inscrierea acestui prejudiciu in evidentele contabile si modalitatea prin care se poate face aceasta inscriere” (vezi facsimil 8).

 



Auditorul s-a spalat pe maini ca Pillat din Pont


Peste 8 zile avea sa vina raspunsul din partea lui Iordan, auditorul neindraznind sa miste-n front in fata DNA si vorbind, exact ca parchetul anticoruptie, despre „o paguba in valoare totala de 46.785.781,14 lei”. Totusi, atentie: Gabriel Iordan a recomandat inscrierea in evidentele contabile ale CNC a sumei de mai sus, dar nu a specificat ca ea sa fie trecuta cu titlul de prejudiciu (vezi facsimil 9).

 



Ura si la esafod!


In aceeasi zi de 7 mai 2020 in care a venit raspunsul din partea auditorului, Anca Mitran a semnat Decizia nr. 16/2020, prin care a dispus „inregistrarea in evidentele contabile a creantelor, cu titlu de prejudiciu, in suma de 46.785.781,14 lei, constatate de organele de urmarire penala in dosarul Directiei Nationale Anticoruptie nr. 374/P/2015” (n.r. Mitran a scris gresit '374/P/2014'), in aceleasi conturi pe care le indicase Gabriel Iordan (vezi facsimil 10).

 



Dosarul deja a inceput sa scartaie


Dupa cum spuneam la inceputul materialului, dosarul DNA da deja semne de subrezenie: joi, 9 iulie 2020, judecatoarea Cristina Maria Cristea de la Tribunalul Bucuresti a dispus definitiv ridicarea sechestrului asigurator impus de DNA asupra unor bunuri in valoare de peste 25,8 milioane de lei apartinandu-i lui Eugen Serbanescu.


Iata minuta TMB din cauza nr. 14004/3/2020:


In temeiul art. 250 Cod procedura penala, raportat la art. 249, alin. 1, 2 si 5 Cod procedura penala, admite contestatia formulata de petentul-inculpat Serbanescu Eugen impotriva ordonantei de instituire a masurilor asiguratorii emise la data de 10.06.2020, in dosarul nr. 374/P/2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.

Desfiinteaza in totalitate ordonanta contestata si dispune ridicarea masurilor asiguratorii instituite, pana la concurenta sumei de 25.806.294,11 lei, asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale inculpatului Serbanescu Eugen.

In baza art. 275, alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica azi, 09.07.2020”.


Ce spune legislatia in domeniu


Eugen Serbanescu a declarat pentru Lumea Justitiei ca intregul dosar nu avea ce sa caute in domeniul penal, eventualele nemultumiri ale CNC fata de fostul director putand fi transate intr-un proces civil. Or, niciodata din 2013 (an in care lui Serbanescu i-a incetat mandatul la conducerea Centrului National al Cinematografiei) pana in 2017 (cand DNA a scos din burta prejudiciul), CNC nu i-a cerut socoteala dramaturgului pentru vreun leu. Explicatia o gasim in Ordonanta Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Mai precis, in articolul 55, un articol cat se poate de permisiv, care permite rambursarea de catre casele de productie a creditului primit de la CNC in termen de 10 ani. Si chiar si daca respectivele case de productie nu-si pot plati datoria, nici atunci nu este o problema: CNC nationalizeaza filmul. De asemenea, art. 55 stipuleaza ca platile catre Centru se realizeaza „de la primul leu incasat”. Aceasta sintagma a fost introdusa tocmai pentru ca guvernul Tariceanu (cel care a dat ordonanta simpla) era constient de faptul ca fluxul de numerar (cash flow-ul) nu este constant si ca, in consecinta, apar intarzieri de plata.


Prezentam art. 55 din OG 39/2005:


(1) Creditul direct pentru productie si dezvoltare, acordat in conditiile prezentei ordonantei, se ramburseaza Centrului National al Cinematografiei din veniturile obtinute de beneficiarul creditului, exclusiv prin valorificarea filmului realizat cu acest credit.

(2) Rambursarea se face incepand de la primul leu incasat, procentual, din toate veniturile realizate de filmul care a obtinut creditarea, din toate formele de exploatare audiovizuala, cinematograf, video, televiziune, piata interna sau cea internationala, procentul de rambursare fiind egal cu procentul de creditare a proiectului respectiv de catre Centrul National al Cinematografiei.

(3) Durata de rambursare a creditului direct pentru productie este de 10 ani.

(4) In cazul nerambursarii integrale a creditului direct pentru productie, dupa expirarea perioadei de 10 ani, Centrul National al Cinematografiei va prelua, in baza unui protocol incheiat cu beneficiarul creditului, dreptul de valorificare a filmului respectiv, pana la recuperarea cuantumului nerambursat din valoarea creditului acordat, pe baza unei 'scrisori de acces' la laborator pentru efectuarea de noi copii, semnata de producator.

(5) La data semnarii protocolului prevazut la alin. (4), suma nerambursata se stinge ca datorie. In cazul coproductiilor cu parteneri straini, prevederile art. 4 se refera la partea de finantare romaneasca.

(6) Producatorii, persoane fizice sau juridice, care au obtinut credit direct sunt obligati sa raporteze periodic Centrului National al Cinematografiei veniturile realizate de filmul respectiv, in toate formele de exploatare, cinematograf, video, TV si orice alta forma de prezentare, atat pe teritoriul Romaniei, cat si peste hotare.

(7) Aceasta raportare se face lunar in primul an de exploatare a filmului, trimestrial in urmatorii 2 ani si anual dupa cel de-al treilea an de exploatare. Raportarile se fac pe formulare speciale aprobate de Centrul National al Cinematografiei.

(8) Neraportarea acestor venituri, pentru o perioada mai lunga de 3 luni in primul an, 6 luni in anii 2 si 3 si un an in urmatorii ani de creditare, duce la rezilierea automata a contractului de creditare si la obligarea debitorului la plata integrala a soldului creditului respectiv”.

sursa foto Mitran: Cineuropa.org

Comentarii

# M date 14 July 2020 16:05 +5

Aceasta doamna directoare Mitran trebuie sa fie cercetata, inculpata și condamnata în regim de urgenta. Alo se aude Parchetule

# gica70 date 18 July 2020 15:27 0

Asa ceva nu am mai auzit, sa te oblige DNA-ul sa fii parte prejudiciata si sa actionezi in instanta pe cineva fara ca tu sa ai habar ca esti pagubit!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii