Plenul Parlamentului se reuneste joi, 16 aprilie 2020, pentru a dezbate si vota solicitarea formulata de Presedintele Klaus Werner Iohannis de prelungire prin decret a starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, ca urmare a pandemiei de COVID-19 (coronavirus) declarate de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Este vorba despre dezbaterea pe decretul privind prelungirea starii de urgenta pe care Iohannis l-a semnat inca din 14 aprilie 2020 si prin care a inasprit mai mult restrictiile impuse romanilor. Restrictii care nu doar ca afecteaza, evident, drepturile fundamentale ale romanilor, dar sunt vazute de multi ca fiind abuzive, dat fiind ca in aceste momente numarul cazurilor de infectati cu coronavirus este in scadere.

Tot in scadere este insa si economia care a fost blocata de la mijlocul lunii martie, cand a fost emis primul decret privind institutirea starii de urgenta si cand s-a interzis oamenilor sa mai iasa din case. Nu aceeasi restrictie a fost insa aplicata romanilor chemati la munci agricole pe teritoriile altor state europene, precum Germania sau Italia (tari aflate la randul lor sub efectele coronavirsului)

Intr-o astfel de Romanie, in care Pastele este asteptat de crestin-ortodocsi in doar cateva zile, Parlamentul Romaniei este chemat sa votezeze daca gireaza sau nu restrictiile cerute de Iohannis pentru aceasta perioada, desi prin decretul lui Iohannis au fost depasite cu mult atributiile presedintelui Romaniei. La fel s-a intamplat si in cazul primului decret privind starea de urgenta cand au fost restrictionate prin acest documente mai multe drepturi. Atunci Parlamentul nu a sanctionat acest comportament, indeplinindu-si rolul de aparare a democratiei constitutionale, a statului de drept si a drepturilor omului, ci a votat fara sa stea pe ganduri decretul prezidential de instituire a starii de urgenta.

Exprimandu-si profunda nemultumire pentru modul in care Parlamentul a inteles sa isi indeplineasca atributiile, profesorul Corneliu-Liviu Popescu (foto 2) a formulat o petitie pe care a depus-o in atentie presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor in care evidentiaza ca prin votarea primului decret privind instituirea starii de urgenta au fost incalcate nu doar normele constitutionale, ci si cele privind organizarea judiciara, procedura judiciara, materia penala, regimul general al proprietatii, regimul starii de urgenta, continute in art. 73 alin. (3) lit. g), h), k), l) si m), art. 126 alin. (2), art. 129 si art. 131 alin. (2) din Constitutie, conform carora aceste materii se reglementeaza numai prin lege organica.

Din acest motiv, subliniaza avocatul Corneliu-Liviu Popescu in petitia pe care o prezentam in integralitate, Presedintele, cu votul parlamentarilor, a dat o lovitura de stat, "uzurpand puterea Parlamentului pentru ca a legiferat, suspendand practic activitatea instantelor judecatoresti si a Ministerului Public, limitand drepturile omului dincolo de cadrul permis de lege, Presedintele Romaniei nu s-a limitat la ceea ce ii permitea Constitutia".

Iata care sunt atributiile pe care Parlamentul le avea in fata unei astfel de situatii, si pe care nu le-a indeplinit:

1. Parlamentul Romaniei a incuviintat masura Presedintelui Romaniei de a institui starea de urgenta prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, insa fara a cenzura in vreun fel acele dispozitii anticonstitutionale cuprinse in acesta

2. Substitutul Presedintelui Senatului si Presedintele Camerei Deputatilor nu au sesizat Curtea Constitutionala cu o cerere de solutionare a unui conflict juridic de natura constitutionala

3. Parlamentul nu si-a exercitat rolul constitutional de control asupra administratiei publice, in cazul hotararilor anticonstitutionale ale Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta, prin care s-au decis limitari exceptionale ale drepturilor omului inainte de instituirea starii de urgenta

4. Parlamentul nu si-a exercitat rolul constitutional de control asupra administratiei publice, in cazul normelor manifest ilegale continute in unele ordonante militare, prin care s-au decis limitari exceptionale ale drepturilor omului aplicabile si dupa perioada starii de urgenta

5. Parlamentul nu si-a exercitat rolul constitutional de supraveghere speciala a administratiei publice in timpul starii de urgenta

6. Necesitatea ca, dupa terminarea starii de urgenta, Parlamentul sa efectueze o ancheta prin intermediul unei comisii parlamentare speciale

7. Necesitatea ca, dupa terminarea starii de urgenta, Parlamentul sa se implice in tragerea la raspundere juridica a persoanelor vinovate de acte anticonstitutionale

Din acest motiv, precizeaza avocatul Corneliu-Liviu Popescu in petitie, este necesar ca dupa incetarea starii de urgenta Parlamentul sa intreprinda mai multe masuri pentru apararea democratiei constitutionale si initierea procedurilor constitutionale pentru:

"-tragerea la raspundere constitutionala politica, prin demitere, si tragerea la raspundere constitutionala penala, pentru inalta tradare, a Presedintelui Romaniei, potrivit art. 95 si art. 96 din Constitutie;

-tragerea la raspundere constitutionala politica a Guvernului (condus de Primul-Ministru si din care face parte Ministrul Afacerilor Interne), prin demiterea acestuia in urma adoptarii unei motiuni de cenzura, si tragerea la raspundere constitutionala penala a Primului-Ministru al Guvernului si a Ministrului Afacerilor Interne, pentru fapte savarsite in exercitiul functiei, conform art. 109, art. 110 alin. (2) si art. 113 din Constitutie;

-tragerea la raspundere constitutionala politica a substitutului Presedintelui Senatului (vicepresedinte) si a Presedintelui Camerei Deputatilor, prin revocarea din functii, in temeiul art. 64 alin. (2) din Constitutie".

UPDATE, ora. 13.45 - Parlamentul a votat decretul lui Klaus Iohannis de prelungire a starii de urgenta.

Iata petitia depusa la Parlament de avocatul Corneliu-Liviu Popescu: