PENSIILE MAGISTRATILOR NU SUNT UN PRIVILEGIU – CCR a explicat de ce taierea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor este neconstitutionala: „Legea adoptata porneste de la o premisa contrara deciziilor Curtii Constiutionale prin care s-a statuat in mod expres faptul ca pensiile de serviciu nu constituie un privilegiu... Abrogarea reglementarilor referitoare la pensia de serviciu a magistratilor incalca dispozitiile constitutionale care consacra independenta justitiei”

Scris de: V.B.

07.06.2020 10:15
Vizualizari: 3305

Partidul National Liberal a dat dovada de un cumplit populism in prima parte a acestui an, cand a fortat votarea in Parlament a legii privind taierea pensiilor de serviciu pentru judecatori, procurori si nu numai („pensiile speciale”, dupa cum suna binecunoscuta formula demagogica incetatenita in mentalul colectiv).


 

Si nu doar populismul este problema PNL, ci si urechismul. Nu o spunem noi, ci insasi Curtea Constitutionala a Romaniei, care vineri, 5 iunie 2020, a publicat Decizia nr. 153 din 6 mai 2020, prin care a declarat neconstitutionala legea initiata de liberali privind taierea pensiilor pentru magistrati (click aici pentru a citi).

Pe scurt, ideea generala care se desprinde din motivarea deciziei CCR este ca oamenii lui Ludovic Orban au ingrosat obrazul si au trecut prin Parlament legea mentionata in ciuda solidei jurisprudente din ultimii 20 de ani in care CCR a argumentat neconstitutionalitatea eliminarii pensiilor pentru magistrati. Este vorba nu doar despre celebrele deciizii 20/2000 si 873/2010, ci si despre altele, in care sunt reluate argumentele din documentele anilor 2000 si 2010. Dar dincolo de asta, liberalii nici macar n-au fost in stare sa argumenteze corespunzator necesitatea eliminarii pensiilor de serviciu, facand pur si simplu un „amalgam” (cuvantul apare ca atare in motivarea pe care o puteti citi in anexa) care incalca orice standard privind claritatea actelor normative.

Pe fondul problemei, instanta de contencios constitutional reia argumentele cunoscute deja de 20 de ani (inca de la Decizia nr. 20/2000): pensia de serviciu pentru judecatori si procurori reprezinta o garantie a independentei acestora si o minima compensatie pentru interdictiile pe care sunt nevoiti sa le indure pe parcursul carierei. Deci nicidecum un privilegiu, subliniaza CCR.


Prezentam principalul pasaj din decizia Curtii Constitutionale:


105. Curtea subliniaza caracterul constant al jurisprudentei sale referitoare atat la regimul juridic general al reglementarilor in domeniul pensiilor, cat si al pensiei de serviciu a magistratilor. Atat inainte, cat si dupa revizuirea Constitutiei, pronuntandu-se asupra diverselor reglementari care s-au succedat in domeniu, Curtea a statuat, in mod consecvent, asupra aceleiasi interpretari a normelor constitutionale de referinta, sens in care a invocat, de fiecare data, in deciziile sale, jurisprudenta consistenta creata, relevanta in raport cu obiectul concret al fiecarei cauze. Fata de aceasta jurisprudenta, Curtea constata, in acord cu sustinerile autorilor sesizarii, ca legea criticata nesocoteste deciziile instantei de contencios constitutional mentionate.

106. Astfel, legea adoptata porneste de la o premisa contrara deciziilor Curtii Constiutionale prin care s-a statuat in mod expres faptul ca pensiile de serviciu nu constituie un privilegiu.

107. De asemenea, sub aspectul reglementarii generale a categoriilor de destinatari vizate, legea contravine deciziilor Curtii Constitutionale prin care, cu referire la exigentele impuse de principiul egalitatii consacrat de art.16 din Constitutie, Curtea a subliniat ca acordarea sau neacordarea pensiilor de serviciu trebuie sa se bazeze pe o analiza a statutului specific diverselor profesii (parte dintre acestea regasindu-se in jurisprudenta invocata de Avocatul Poporului), pentru a stabili, in mod fundamentat, daca acest statut justifica un tratament diferit sub aspectul reglementarii pensiei.

108. Totodata, cu referire la statutul magistratilor, analizat cu precadere in sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legea criticata nesocoteste atat solutia cat si considerentele deciziilor mentionate, prin care Curtea Constitutionala a statuat, in mod consecvent, ca abrogarea reglementarilor referitoare la pensia de serviciu a magistratilor (judecatori, procurori, magistrati-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, judecatori ai Curtii Constitutionale) incalca dispozitiile constitutionale care consacra independenta justitiei. Acest principiu constitutional trebuie sa fie respectat de orice reglementare referitoare la salarizarea si, respectiv, reglementarea pensiilor in materie. Nivelul adecvat al remunerarii si al cuantumului pensiilor magistratilor reprezinta o compensatie partiala a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi alesi in Camera Deputatilor, Senat, in functia de Presedinte al Romaniei ori in organele administratiei locale, precum si dreptul de a fi alesi in Parlamentul European) si a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective in materie de munca, dreptul la greva, libertatea economica), precum si a incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional pe parcursul intregii cariere profesionale [potrivit art.125 alin.(3) din Constitutie, functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, o dispozitie similara fiind prevazuta in privinta procurorilor de art.132 alin.(2) din Constitutie]. Acestor incompatibilitati li se adauga interdictiile prevazute de Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Pe de alta parte, stabilirea nivelului pensiei tine seama de responsabilitatile si riscurile profesiei de magistrat, care privesc intreaga durata a carierei acestuia.

109. Cu referire la efectele deciziilor sale, atat in cauzele mentionate, cat si, in mod constant, in jurisprudenta sa, Curtea a subliniat ca ”potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor, avand aceleasi efecte pentru toate autoritatile publice si toate subiectele individuale de drept. (...) Mai mult, in acord cu jurisprudenta sa, spre exemplu, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr.1 din 17 ianuarie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr.414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, autoritatea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. (...). Prin sintagma «considerente pe care dispozitivul deciziei Curtii se sprijina» se intelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate intr-o succesiune logica realizeaza rationamentul juridic pe care se intemeiaza solutia pronuntata de Curte. (...) Aceasta structura este una unitara, coerenta, intregul ansamblu argumentativ constituind fundamentul concluziei finale, astfel incat nu poate fi acceptata teza potrivit careia in continutul unei decizii a Curtii ar putea exista considerente independente de rationamentul juridic care converge la solutia pronuntata si, implicit, care nu ar imprumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdictional. Prin urmare, intrucat toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijina dispozitivul acesteia, (...) autoritatea de lucru judecat si caracterul obligatoriu al solutiei se rasfrange asupra tuturor considerentelor deciziei.” (a se vedea Decizia nr.392 din 6 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.504 din 30 iunie 2017)

110. Cat priveste, in sine, rolul Curtii Constitutionale si efectul deciziilor pe care aceasta le pronunta, instanta constitutionala a subliniat in mod consecvent ca ”este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania [art.1 alin.(2) din Legea nr.47/1992], cu plenitudine de jurisdictie in privinta atributiilor sale. (...) Decizia Curtii Constitutionale face parte din ordinea juridica normativa [a se vedea Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.605 din 14 august 2008], (...). Totodata, intrucat nu poate fi separata de efectele de drept constitutional pe care aceasta le produce, decizia se prezinta ca un tot unitar sub aspectul naturii si efectelor sale juridice. (...) Deciziile simple (sau extreme) de admitere a sesizarilor de neconstitutionalitate sau cele sub rezerva de interpretare constituie un izvor formal distinct al dreptului constitutional, preiau forta juridica a normelor constitutionale pe care le interpreteaza si se adreseaza tuturor subiectelor de drept. Prin urmare, desi are caracter jurisdictional, art.147 alin.(4) din Constitutie confera deciziei antereferite forta normelor constitutionale, pe care nu o limiteaza la cazul dat, ci ii atribuie un caracter erga omnes, ceea ce inseamna ca ea trebuie respectata si aplicata de catre toate subiectele de drept carora li se adreseaza. De aceea, Curtea apreciaza ca, desi decizia sa nu se identifica cu norma/actul legislativ, efectele sale sunt similare acestuia, astfel ca, prin intermediul acestora, decizia stabileste reguli de conduita ce se impun a fi urmate, drept care face parte din ordinea normativa a statului.” (Decizia nr.650 din 25 octombrie 2018, par.451)

111. Astfel fiind, Curtea subliniaza ca legiferarea cu incalcarea deciziilor Curtii Constitutionale este incompatibila cu statul de drept, consacrat de prevederile art.1 alin.(3) din Constitutie. In acest sens sunt, de altfel, si motivele de neconstitutionalitate formulate in sesizari, subsumate principiilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5).

112. Pentru toate aceste considerente, Curtea constata ca sunt intemeiate criticile autorilor sesizarilor referitoare la nerespectarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cu consecinta incalcarii, prin legea criticata, a dispozitiilor art.147 din Constitutie care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a dispozitiilor art.l alin.(5) cu referire la art.1 alin.(3) din Constitutie, care consacra suprematia Constitutiei si respectarea legii in statul de drept.

113. Conchizand asupra criticilor de neconstitutionaliate analizate, Curtea retine ca legea criticata are un caracter profund eterogen, vizand statute profesionale diferite, precum si functii de demnitate publica, tratate impreuna din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ”pensiilor speciale”, fara a se respecta, in consecinta, exigentele impuse atat din punctul de vedere al formei specifice fiecarui domeniu de reglementare, cat si al fondului reglementarilor. Astfel, in procedura de adoptare s-au incalcat ordinea constitutionala de sesizare a Camerelor Parlamentului si regulile aplicabile dezbaterilor parlamentare pentru parte din domeniile de reglementare. De asemenea, legea a fost adoptata cu incalcarea exigentelor de calitate a reglementarii, respectiv fara nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simpla reactie de ”abrogare” a unor prevederi legale pretins a crea ”sentimente” negative si cheltuieli bugetare semnificative. Tot astfel, legea a fost adoptata cu incalcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale si in pofida avizelor negative (Consiliul Legislativ, Consiliul Economic si Social, Consiliul Superior al Magistraturii), respectiv a punctului de vedere al Guvernului, in care s-au semnalat jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale in aceasta materie si caracterul obligatoriu al acesteia.

114. Curtea a subliniat in repetate randuri, in jurisprudenta sa, importanta respecarii procedurii parlamentare de adoptare a legilor. In ansamblul normelor constitutionale, dispozitiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente in materia legiferarii se coreleaza si sunt subsumate principiului legalitatii, consacrat de art.1 alin.(5) din Constitutie, la randul sau acest principiu stand la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozitiile art.1 alin.(3) din Constitutie”. Curtea Constitutionala a invocat in acest sens si recomandarile Comisiei de la Venetia, cuprinse in raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenara (Venetia, 11—12 martie 2016), in care sa retinut ca procedura de adoptare a legilor reprezinta un criteriu in aprecierea legalitatii, care constituie prima dintre valorile de referinta ale statului de drept (pct.II A5). Sub acest aspect sunt relevante, intre altele, potrivit aceluiasi document, existenta unor reguli constitutionale clare in privinta procedurii legislative, dezbaterile publice ale proiectelor de legi, justificarea lor adecvata, existenta evaluarilor de impact inainte de adoptarea legilor. (Decizia nr.128 din 6 martie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.189 din 8 martie 2019, paragrafele 31-33) Aceste considerente desprinse din raportul intitulat Rule of law checklist au fost intarite, recent, de Comisia de la Venetia, cu prilejul Avizului referitor la modificarea legilor justitiei, context in care a subliniat ca ”(...) intr-un stat cu adevarat democratic, bazat pe statul de drept, este obligatoriu sa se asigure ca, in toate etapele procesului de reforma, toate partile interesate sunt implicate fie direct, fie printr-o consultare adecvata. Comisia a fost extrem de critica pentru situatiile in care actele Parlamentului care reglementeaza aspecte importante ale ordinii juridice sau politice au fost adoptate intr-o procedura accelerata (…). O asemenea abordare a procesului legislativ nu poate oferi conditii pentru consultari adecvate cu opozitia sau cu societatea civila. Mai ales atunci cand se adopta decizii cu privire la probleme de importanta majora pentru societate, cum ar fi reformele judiciare, consultari ample si de fond care implica diferitele forte politice, contributia sistemului judiciar si a societatii civile, este o conditie esentiala pentru adoptarea unui cadru legal care este practicabil si acceptabil pentru cei in cauza si in conformitate cu standardele democratice.” (par.32-34 din Avizul privind modificarile Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara si Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii adoptat de Comisia de la Venetia la a 116- a plenara, Venetia, 19-20 octombrie 2018).

115. Tot astfel, Curtea a subliniat importanta respectarii exigentelor de calitate a legii, cu referire la motivarea si fundamentarea actelor normative, precum si obligativitatea deciziilor sale in unitatea lor data de considerente si dispozitiv. In acelasi raport anterior citat, (Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenara, Venetia, 11—12 martie 2016, par.111), Comisia de la Venetia a subliniat ”importanta adoptarii de catre Parlament a legislatiei in conformitate cu decizia Curtii Constitutionale”, aceasta conformare constituind un criteriu al statului de drept.

116. Astfel fiind, incalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la procedura legislativa, a exigentelor de calitate a legii mai sus analizate, precum si a celor care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale determina ca legea ce face obiectul sesizarii sa fie neconstitutionala in ansamblul sau, in raport cu dispozitiile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5), art.65 alin.(2) lit.j) si art.75 alin.(l) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l), precum si cu art.147 alin.(4)”.


* Cititi aici intreaga Decizie CCR nr. 153/2020

Comentarii

# Edelweiss - Ivory Tower Chronicle date 7 June 2020 11:28 -2

Undeva în Țara asta de că_cat, o judecătoare a fost sancționată disciplinar pentru faptul că nu –sa abținut să soluționeze un dosar cu pensii, în care soțul ei avea un interes patrimonial direct. Parcă a scris și Luju despre acea speță. Mutatis mutandis, cei 9 decrepiți senili din Sovietul Suprem Constituțional ar fi trebuit necondiționat să formuleze cerere de abținere, întrucât la purcoiul lor de pensii speciale cumulate cu jdemii de indemnizații nesimțite, ERAU ÎNTR-O VĂDITĂ ĂNCOMPATIBILITATE. „Nemo debet esse iudex in propria causa” - Nimeni nu poate fi judecător în propria-i cauză – spunea un dicton al dreptului roman, drept care în Republica Absurdistană și Bananieră Rroemenika a ajuns doar un compendiu de indicații facultative. În momentul în care cei 9 decrepiți de la CCR și-au soluționat PROPRIILE PENSII NESIMȚITE, deja decizia lor sună a obligarea agorei de a asculta indecența nesimțiților din Sovietul Suprem: „Nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

# Edelweiss - Ivory Tower Chronicle date 7 June 2020 11:29 -2

Întrucât competența de soluționare a chestiunii pensiilor speciale excede chiar și competența Sovietului Suprem CCR-ist, nu mai rămâne decât… VOINȚA POPULARĂ. Doar poporul poate stabili prin referendum legal convocat, asupra moralității”/ amoralității / imoralității acestor sinecuri oripilante, care rup de la gura copiilor, de la bolnavii din spitale, din școli, de la autostrăzi și infrastructură, de la asistență socială și pensii mizerabile, ca să fie satisfăcută lăcomia nestăvilită a acestor harpagoni judiciari.

# Edelweiss - Ivory Tower Accountant date 7 June 2020 11:57 0

TOP 5 decrepiți constituționali (cf. declarațiilor de avere din 2019, corespunzînd veniturilor realizate în 2018): :-? 1. STANCIU LIVIA – JWK’s button Salariu: 283.956;/ Pensie: 454.716;/ Total Anual (Ron): 738.672./ Total anual (Euro): 158.854./ Venit lunar (Euro): 13.237./ :eek: 2. DORNEANU VALER – nacealnic Sovietul Suprem Constituțional Salariu morman: CCR: 289.159 +12.650 = 301.809 Ron/ Pensii nesimțite: - de la Casa de pensii: 322.220 Ron;/ - de la Camera deputaților: 74.424 Ron;/ TOTAL MORMAN: 698.453 Ron./ Împărțit la un curs mediu în 2018 euro/ron de 4,65 rezultă: 689.453 : 4,65 = 150.204 de Euro anual./ 150.204 : 12 = 12.517 euro lunar./

# Edelweiss - Ivory Tower Accountant date 7 June 2020 12:00 -1

3. ENACHE MARIAN Salariu: 297.000; 3 PENSII (de stat, de avocat și cea specială de parlamentar)+ indemnizație de revoluționar la... Vaslui: 23.412 + 321.476 + 63.700 + 2.184 + 1830 = 412.602;/ Total Anual (Ron): 709.602./ Total anual (Euro): 152.602./ Venit lunar (Euro): 12.716./ :eek: 4. PIMNICERU MONA Salariu: 283.956 + 12.696 = 296.652;/ Pensie: 384.650;/ Total Anual (Ron): 681.302./ Total anual (Euro): 146.516./ Venit lunar (Euro): 12.209./ :eek: MORAR DANIEL Salariu: 277.284 + 12.235 = 289.519;/ Pensii: 350.855;/ Total Anual (Ron): 640.347./ Total anual (Euro): 137.714./ Venit lunar (Euro): 11.476./ :-?

# boul date 7 June 2020 15:04 0

Huuo nesatuilor cu pensii de 80.000 ron/luna. Cand Petrov a taiat pensiile in medie de 3000 de lei ale militarilor, nu ati spus ca aceste nu sunt privilegiu. Acum cand v-a atins la lingurica Johannis, va aparati furaciunile!

# romulus date 7 June 2020 17:56 0

Asazisii magistrati care nu respecta nici o lege in ROMANIA si care se cred stapanii acestei tari ei dicizand asupra vietii cetatenilor fara sa raspunda pentru erorile pe care le produc si care au salarii/indemnizatii pe care nici un muritor de rand nu il viseaza nu ar trebui cum se intampla in tarile civilizate sa primeasca o PENSIE = cu nivelul contributiei ? Si eu am zburat dintr-un colt al planetei in altul cate 270 de zile /an ,iar casa de pensii nu recunoaste decat vechimea ,este corect ??????

# Pintea date 7 June 2020 18:52 0

”... pensia de serviciu pentru judecatori si procurori reprezinta o garantie a independentei acestora si o minima compensatie pentru interdictiile pe care sunt nevoiti sa le indure pe parcursul carierei”, deja ne-am plictisit de abureala asta ”constitutionala”. Nu trebuie sa ai un salariu enorm si disproportionat in societate, ca sa fii independent moral si impartial in profesia ta, care implica autoritatea statului pe care il reprezinti. In practica, ne-au dovedit ca, cu cat sant mai bine remunerati, cu atat devin mai aroganti si tind sa devieze de la scopul profesiei si submineaza statul! Atunci e de inteles cand un ministru/primar ia șpagă, pt ca nu are nici o garantie a independentei functiei lui. Cat despre ”interdictiile indurate”, exprimarea asta ar trebui interzisa in ce ii priveste pe magistrati! Au venituri suplimentare de la CSM, de la conferinte, de la cursuri, de la sporuri, etc. Se mai compara cu ei o alta categorie profesionala? Doresc autonomie sa stăpânească justiția!

# Pintea date 7 June 2020 18:58 0

Curtea a fost partinică. Breasla minerilor care va fi desfiintata in curand, nu indură? Ei nu au interdictii, ca altceva nu stiu sa faca?! Scot carbune din mină, de dimineata pana seara, nu au si alte job-uri. Sper ca PNL sa gaseasca o solutie, sa elaboreze un proiect de lege privind salarizarea acestora, ca nu sunt supremi!! Justitia nu este un domeniu vital! Pandemia ne-a aratat ce este important pentru societate. Exact ce nu mai avem si ceea ce era retribuit dezapreciat.

# vaduva date 7 June 2020 21:33 +1

acesti imbuibati resping exceptiile de neconstitutionalitate pentru pensiile minime de mizerie ca sa aiba ei din ce se lafai..... :-x :-x :-x

# ?????? date 7 June 2020 22:54 +1

@ Remarcați deci și faptul că președintele Iohannis ,care veghează în mod constituțional la respectarea Constituției, ar putea să zică dacă ăștia justifică prin activitatea lor banii pe care îi pretind ca recompense pentru ceea ce zic prin deciziile CCR, ?

# ?????? date 7 June 2020 23:25 0

@ Ce bă nu vă plăcu melodia lui Daniel Iancu de nu ați publicat pagina de internet unde ar putea fi ascultată, https://www.youtube.com/watch?v=2QmKD7N65dg , ? Remarcați deci caracterul comunitar european al melodiei ce poate fi ascultată la pagina de internet prezentată, ?

# Edelweiss - Ivory Tower Chronicle date 7 June 2020 23:43 +3

În perioada de psiho-pandemie a Isteriei Sculate, s-a DOVEDIT, pentru totdeauna, care este importanța socială a acestor harpagoni cu robe: ZERO BARAT! S-au închis tarabele din Templele promiscuității judiciare, la care se neguțătorește Dreptatea siluită și Adevărul Mistificat. Harpagonii au fost trimiși acasă ca niște că_cați plouați și au huzurit ca nesimțiții pe multe jdemii de euro lunar. S-a dovedit că societatea are cu totul alte priorități esențiale: medici, asistenți, ambulanțieri, spitale, echipamente medicale, transportatori, șoferi, poștași, lucrători în comerț, mici fermieri, electricieni, instalatori etc. Acești zgârciobari cu robe pur și simplu puteau să nici nu existe, societatea s-ar fi lipsit lesne de ei. S-a dovedit, odată pentru totdeauna, că acești hapsâni cu robe au un caracter eminamente PARAZIT: consumă aiurea resursa Țării de parcă ar mânca fiecare dintre ei caviar Petrossian mânuind simultan 10 polonice. Sistemul judiciar românesc = UN SISTEM PARAZIT.

# Edelweiss - Ivory Tower Tribunus Plebis date 7 June 2020 23:48 +1

În loc de concluzie: se impune cu stringență necesitatea impozitării drastice a acestui oripilant și cumplit PARAZITISM SOCIAL și aducerea pensiilor la pragul firesc, rezultat în urma contributivității. Iar tema largă a pensiilor speciale, pentru tot felul de milițieni, securiști, procurori, judecători, politruci, lingăi, lachei, clănțăi, căței, derbedei etc. TREBUIE SĂ FIE SOLUȚIONATĂ DEFINITIV ÎN URMA UNUI REFERENDUM NAȚIONAL. Să spună ferm POPORUL dacă mai este de acord să țină în cârcă acești PARAZIȚI!

# Adrian83 date 8 June 2020 00:15 +2

Pensiile specialie nu sunt prevazute in textul Constitutiei, ele au fost adoptate prin lege si tot prin lege pot fi eliminate. Poate ca cele aflate deja in plata nu pot fi miscorate insa intr-o democratie legislativul stabileste cuantumul pensiilor si salariilor platite de cetateni. In Romania pensiile speciale pentru magistrati sunt cu adevarat nesimtite, asemenea pensii nu cred ca au multi magistrati in tarile din Europa de Vest. Este incredibil cum cetatenii nu pot face nimic impotriva acestui abuz. Nu trebuie sa fii specialist in drept sau drept constitutional ca sa iti dai seama ca pensiile specialie nu sunt prevazute in textul Constitutiei si deci pot fi anulate. Poate ca impozitarea lor ar fi solutia dar CCR-istii probabil ca ar declara neconstitutionala si legea care ar introduce impozitarea. Sunt revoltat rau de tot cand vad atata nesimtire. Decizia CCR nu se bazaza pe nici-un text constitutional este doar o interpretare fantezista.

# Edelweiss - Ivory Tower Tribunus Plebis date 8 June 2020 11:17 +1

Decizia Sovietului Suprem Constituțional este decizia a 9 senili, dedulciți la trai pe vătrai: 11.500 – 13.200 de euro / lunar. Decizia CCR este decizia unor decrepiți pasionați de licorile fine, a căror miros naturel este aroma de Curvoisier , sau care au făcut o adevărată pasiune din lovitura din tenis - „long line” – efectuată sub formă de pudră pe sticla mesei. Rosturile a 18 milioane + 5 milioane de români sunt lăsate la bunul plac a 9 scelerați cu sinecuri ce i-ar lăsa mască, cu gura căscată, chiar și pe cei din westul Europei, aflați în cele mai înalte posturi guvernamentale și comunitare. 11 mii, 12 mii sau 13 mii de euro lunar deja este o sumă URIAȘĂ chiar și la standardul celor mai bogate țări europene. Acest Soviet Suprem Constituțional, ce perpetuează nevoia sovietică de TĂTUC, trebuie să dispară din alcătuirea societății românești.

# alma date 9 June 2020 09:42 0

Acum,ca nu s-a reusit eliminarea pensiei de serviciu a magistratilor(ca ceilalti,inclusiv parlamentarii,de ex. nu intereseaza pe nimeni),politicienii incearca,pe o cale ocolita,eliminarea lor(crezand ca sunt smecheri)prin impozitare excesiva!Efectul si scopul sunt aceleasi!Potrivit Codului fiscal si reglementarilor fiscale de oriunde,se impoziteaza veniturile,sub orice forma(salarii,dividente,profituri,etc,) si nu categoriile socio-profesionale! Sa spui ca politician ca, prin impozitarea pensiilor asa-zis speciale, se sustine dublarea alocatiilor( Ciolacu)sau majorarea punctului de pensie(alti politicieni culti)pt.milioane de copii,respectiv,de pensionari,fara sa prezinti un studiu de impact,argumentat,pe date concrete,inseamna o manipulare grosolana a cetatenilor si o lipsa de responsabilitate crasa!Ciolacu,arunca acum cartoful fierbinte,in curtea Guvernului,sa adopte un OUG pe impozitare(au si adoptat legea de abilitare)sperand in cresterea capitalului electoral!E o gluma!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii