PICCJ L-A SCAPAT PE ORBAN – Exclusiv: ordonanta prin care procuroarea PICCJ Corina Mioara Tirlea a clasat dosarul premierului Ludovic Orban, la doar 8 zile dupa depunerea plangerilor. Orban a fost acuzat de abuz in serviciu pe instituirea starii de alerta. Culmea ironiei: procuroarea invoca deciziile 405/2016 si 757/2017, criticate de PNL, prin care CCR a stabilit ca trebuie prag la abuzul in serviciu si ca parchetele nu pot ancheta oportunitatea adoptarii unor acte normative (Ordonanta)

Scris de: Valentin BUSUIOC

09.06.2020 18:15
Vizualizari: 6011

Prim-ministrul Ludovic Orban (foto) isi poate vedea linistit de guvernare si de bere – nu il paste puscaria. Cel putin deocamdata si doar in legatura cu felul in care Comitetul National pentru Situatii de Urgenta – condus de Orban – a emis Hotararea nr. 24 din 14 mai 2020 (privind aprobarea starii de alerta la nivel national si a masurilor de prevenire si control al infectiilor, in contextul situatiei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2).



Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate ordonanta din 28 mai 2020, prin care procuroarea Corina Mioara Tirlea (fosta Paraschivescu), de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a clasat dosarul nr. 74/P/2020, format ca urmare a plangerilor penale depuse de catre 24 de persoane impotriva premierului Ludovic Orban pentru presupusa comitere a infractiunii de abuz in serviciu, prevazute de articolul 297 alineatul 1 Cod penal (vezi facsimil 1). Clasarea a fost dispusa in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala”. Fabulos: Orban a primit clasare la doar 8 zile dupa depunerea primelor plangeri.

 



Redam textul art. 297 alin. 1 CP si mai ales comentariul Ministerului Justitiei (vezi facsimil 2):


Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.


Nota MJ:


Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 405 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile art. 297 alin. (1) din Codul penal, constatandu-se ca acestea sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'.

Conform art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei republicata in Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

In concluzie, in intervalul 8 iulie 2016-21 august 2016, dispozitiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora nu s-a inteles 'indeplineste prin incalcarea legii', incetandu-si efectele juridice, in data de 22 august 2016, in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora nu s-a inteles 'indeplineste prin incalcarea legii', iar legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate”.

 



Inainte sa intram pe fondul problemei, precizam ca ordonanta de clasare ne-a fost pusa la dispozitie de catre avocatul Gheorghe Piperea, care la randul lui o obtinuse de la unul dintre cei care l-au dat pe Orban pe mana PICCJ.


Iata comentariul maestrului Piperea postat pe Facebook vineri, 5 iunie 2020:


Nu stiati asta, desigur : contra lui Orban s-au facut multe plangeri penale pentru modul in care a gestionat pandemia. Deja parchetul a emis o ordonanta de clasare a unui numar de cca 20 de plangeri, reunite intr-un singur dosar. In tacere, fara anuntul presei in prealabil si fara filmari pe la parchet (cum ne obisnuise sistemul judiciar, cand 'lupta' contra coruptiei), speta a fost solutionata intr-un timp record - plangerile au fost depuse in jurul datei de 20 mai si au fost solutionate dintr-o data, in 28 mai. Doar dosarul lui Petrov (alias Traian, alias Basexu) cu casa din Mihaileanu se compara, ca 'operativitate', cu acest dosar...

Confidentialitatea acestui dosar a luat sfarsit, insa. Petentii pot face plangere in instanta contra ordonantei de clasare, deci dosarul va fi public curand. Spun asta in caz ca intereseaza presa main-stream...

Foarte interesant este faptul ca ordonanta de clasare, care se intinde pe 7 pagini, contine 4 pagini de citate dintr-o hotarire a CCR si doua pragrafe dintr-o decizie a ICCJ. La ce se refera aceste texte? Fix la motivarea in cazul procesului penal declansat de Kovesi contra guvernului pesede din 2017, pe motiv de emitere a ordonantei 13. Stiti procesul, stiti si ce scandal s-a facut in strada ca acest proces nu a dus la impuscarierea intregului guvern pesede de atunci. Dar CCR a spus ca nu exista abuz in serviciu cand 'actul abuziv' este un act normativ. ICCJ, care pe atunci 'lupta' contra coruptiei, a fost nevoita sa dea achitare. E, si iata ca acum clasarea in cazul lui Orban (care nu cred ca a dat nici macar un rand de declaratii la parchet) s-a dat in baza acestor decizii, considerate odioase de hastagrezist, declic, coruptia ucide, fanky citizen eiusdem farinae. Nu stiu cum vi se pare voua, dar mie mi se pare ironic ca Orban sa beneficieze de aceasta solutie de la CCR, data fiind pozitia sa de pana acum in chestiunea 'ciumei rosii' de la CCR...

PS In graba sa de a-l scoate bazma curata pe Orban 'al nostru', procurorul il denumeste pe faptuitor 'Victor Orban'...”

 

Procuroarea #rezistenta l-a albit pe Orban invocand doua decizii prin care CCR i-a ingenuncheat pe hashtagisti


Va spuneam ca procuroarea Corina Mioara Tirlea face parte din tagma magistratilor-activisti. In 2017, pe cand se numea Paraschivescu, ea a semnat memoriul Forumului Judecatorilor din Romania impotriva modificarilor la legile justitiei. Culmea ironiei face ca acum, in 2020, aceeasi procuroare sa claseze dosarul vizandu-l pe Sica Mandolina invocand doua decizii prin care Curtea Constitutionala a Romaniei le-a dat dauna totala #rezistentilor. Este vorba despre Decizia nr. 405/2016 – prin care CCR a stabilit ca este necesar sa fie prevazut un prag pentru infractiunea de abuz in serviciu – si despre Decizia nr. 757/2017, prin care Curtea a stabilit ca parchetele n-au ce sa caute sa faca dosare pe oportunitatea adoptarii unui act normativ de catre legiuitor – fie el principal (Parlamentul) sau delegat (Guvernul). Mai exact, Decizia 757/2017 a fost pronuntata dupa ce Directia Nationala Anticoruptie si-a permis sa deschida dosar penal impotriva guvernului Sorin Grindeanu pentru adoptarea OUG 13/2017. Amintim ca in acel moment PNL le-a tinut isonul hashtagistilor, liberalii repezindu-se si ei sa arunce cu noroi in cele doua decizii ale CCR.

Dupa ce a urmat cursurile Institutului National al Magistraturii intre anii 2007 si 2009 (unde – ca o ironie a sortii – a fost colega de promotie cu procurorul Jean Uncheselu, unul dintre cei trei magistrati DNA care in 2017 aveau sa ancheteze Executivul pentru OUG 13), procuroarea Corina Paraschivescu a absolvit examenul de capacitate in 2010 cu media 9,13 (a unsprezecea pe tara in randurile procurorilor) si a ales sa ramana la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2, acolo unde isi facuse stagiul si unde mai apoi a devenit chiar coordonatoare de practica. In 3 martie 2013, procuroarea a promovat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti. In aprilie 2016, magistrata si-a obtinut gradul de Parchet General, dar a ales sa ramana la PTB pana la 1 februarie 2020, cand s-a transferat la PICCJ.


Prezentam principalele fragmente din ordonanta de clasare (pe care o gasiti anexata integral la sfarsitul articolului):


Se are in vedere ca prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constitutionala a analizat conformitatea prevederilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal (n.r. actualul Cod penal) si ale art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 (...) cu Constitutia si a stabilit ca acestea sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'. (...)

In acord cu considerentele Curtii Constitutionale (n.r. din Decizia 405/2016), adoptarea unui act juridic normativ nu intra in sfera de cuprindere a notiunii de 'act', existente in continutul infractiunii de abuz in serviciu prevazute de art. 297 alin. 1 Cod penal si, deci, nu cade sub incidenta legii penale, ci sub incidenta unor proceduri distincte, respectiv exceptia de neconstitutionalitate (daca este vorba de o lege a Parlamentului sau o ordonanta a Guvernului) sau exceptia de nelegalitate (daca este vorba despre un alt act administrativ).

In acelasi sens sunt si considerentele Curtii Constitutionale formulate prin Decizia nr. 757/2017 (...), in care se arata ca 'numai adoptarea actelor cu caracter individual este vizata de legea penala, in sensul ca numai acestea pot realiza elementul material al unei infractiuni date', fiind exceptate, astfel, actele cu caracter normativ.

Cu referire la actul administrativ, acesta este definit prin art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Prin Decizia nr. 1718 din 26 februarie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut urmatoarele:

'In functie de intinderea efectelor juridice pe care le produc, actele administrative se clasifica in acte normative si acte individuale.

Actele administrative normative contin reglementari cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, in timp ce actele individuale produc efecte, de regula, fata de o persoana, sau uneori fata de mai multe persoane, nominalizate expres in continutul acestor acte.

Incadrarea unui act infralegislativ intr-una dintre cele doua categorii mai sus aratate nu se realizeaza (...) prin 'decuparea' unor dispozitii din acel act, afectand in acest mod caracterul unitar al acestuia, ci prin examinarea integrala a continutului sau, prin prisma trasaturilor fiecareia dintre categoriile in discutie (acte normative si acte individuale). Cu alte cuvinte, un act administrativ este fie normativ, fie individual, in functie de intinderea efectelor juridice pe care le produce, indiferent de continutul concret al unei anexe a acelui act'.

Raportand aceste consideratii la situatia concreta din speta, se constata ca din punct de vedere formal, al autoritatii emitente, Hotararea Comitetului national pentru situatii de urgenta nr. 24/14.05.2020 constituie un act admininistrativ, natura juridica a acestui comitet fiind, potrivit art. 1 alin. 1 din Hotararea nr. 94/2014 privind organizarea, functionarea si componenta Comitetului national pentru situatii speciale de urgenta, de organism interministerial in cadrul sistemului national de management al situatiilor de urgenta.

Din punct de vedere al obiectului de reglementare (si anume: aprobarea instituirii starii de alerta la nivel national si a masurilor de prevenire si control al infectiilor in contextul situatiei epidemiologice generate de virusul SARS-Cov-2), hotararea mentionata constituie un act normativ, din moment ce contine reguli generale, de aplicabilitate repetata, iar destinatarii acestuia sunt un numar indeterminat de subiecti.

Or, in acord cu cele statuate de Curtea Constitutionala prin Decizia 405/2016, adoptarea actului in discutie nu poate realiza elementul material al infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, constatandu-se incidenta cazului care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale prevazut la art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedura penala (fapta sesizata nu este prevazuta de legea penala).


* Cititi aici intreaga ordonanta, in care procuroarea Corina Tirlea vorbeste la un moment dat din greseala despre „prim-ministrul Victor Orban”

Comentarii

# xyz date 9 June 2020 18:57 +3

Ce dracului sa ma mai mire in tara lui Papura-Voda?

# mitica date 9 June 2020 19:16 +4

Speram sa nu-l depaseasca pe klauss cel cinstit in dosare clasate!

# NM date 9 June 2020 19:16 0

Eu am depus plangere prin posta ca am fost sa depun si nu au primit. Dar inca nu am primit nimic

# Tipa date 9 June 2020 21:07 +5

Trebuia facuta plangere pe uzurparea functiei si deturnarea de fonduri in mod ilegal.In general, guwernerul pe perioada pandemiei si- a arogat competente ce nu erau conferite de lege si constitutie.Am sa fac si eu plangeri si ministrului sanatatii etc.Lui Orban si Vela le- am facut pt uzurparea functiei si altele.

# Tipa date 9 June 2020 21:08 0

Pe uzurparea functiei nu s- au grabit sa dea solutie...ha ha ha

# VIKY date 9 June 2020 23:31 +1

Nici limbricul asta nu mai are mult la butoane?."Specialistilor", pe asta nu il aparati, ca vad numai verdeata. S-ar putea sa va taie portia pentru "tigari" daca arunca o privire pe articol, bine inteles dupa ce se "trezeste".

# santinela date 10 June 2020 06:53 +1

Din punct de vedere juridic solutia procurorului este corecta si nici nu trebuiau 8 zile sa fie data. De data asta insa CCR este o institutie foarte buna,nu mai serveste ciuma rosie nu ?

# romanul date 10 June 2020 07:45 +1

In SECURISTAN jivinele astea au "protectie DNA"!

# imun/teanu date 10 June 2020 11:15 0

Ati avut de-aface cu "justitia"? (noastra /noastra?!). Dar cu pORCOraturi? Functioneaza DOAR spalarii "albiilor de porci" ai infractorilor mari institutionali sau mafiilor utile stradale. Asta e PeDeLe-ul. Acum "mascat". Dar su=i DEmascat. Nici pe vremea lui Ceausesacu nu se putea asa!

# vioara date 11 June 2020 06:46 0

Mandolina, acum iti merge, cazi ca pisica, tot in picioare. Dar iti va veni si tie vremea sa platesti. Nu este nimic de capul vostru, niste ageamii!

# ?????? date 11 June 2020 13:59 0

@ Decizia CCR nu anulează infracțiunea ca reglementare în actul normativ, ci îi solicită legiuitorului să stabilească un nivel valoric, legiuitorul lăsând procurorilor libertatea de a stabili ,de la caz la caz, despre existența infracțiunii sau nu, ?

# ?????? date 11 June 2020 14:16 0

@ Remarcați și că pentru recuperarea prejudiciilor, cei ce se consideră prejudiciați de deciziile executivului, ar putea solicita și intervenția instanțelor civile, ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii