Avocatul Gheorghe Piperea (foto 1) poarta un nou razboi pe fronturile pandemiei. De data aceasta, nu vorbim despre actiuni impotriva masurilor restrictive ale autoritatilor, ci despre actionarea in  instanta a unei universitati si a unui ONG, avocatul cerand daune de 330.000 de lei.

Este vorba despre Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative – avandu-l ca rector pe fostul ministru al Educatiei Remus Pricopie (foto 2) – si despre Asociatia Eurocomunicare, unde presedinta este Alina Bargaoanu (foto 3), decana Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din SNSPA.

Totul a inceput in a doua jumatate a lunii octombrie 2020, cand Eurocomunicare a publicat raportul intitulat „Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital” (anexat la final). Acolo, avocatul Gheorghe Piperea apare pe prima pozitie in topul utilizatorilor romani de Facebook care au raspandit asa-zise stiri false despre pandemie in perioada de referinta 15 martie – 9 octombrie 2020. Dupa cum vedeti mai jos (in facsimilul 1), clasamentul a fost realizat in functie de numarul de urmaritori ai contului / paginii de Facebook, profesorul universitar avand in acel moment 74.734 de urmaritori. Intre timp, numarul lor a crescut la 101.044 (vezi facsimil 2).

Cateva saptamani mai tarziu, in 5 noiembrie, maestrul Piperea a anuntat ca le va intenta proces atat Asociatiei Eurocomunicare, cat si universitatii SNSPA. Actiunea a fost depusa la Tribunalul Bucuresti in data de 2 decembrie 2020, primul termen in dosarul nr. 32439/3/2020 avand loc la 10 mai 2021, iar judecatoarea Alina Daniela Beloiu stabilind urmatorul termen pentru ziua de 24 iunie.

In esenta, avocatul Gheorghe Piperea reclama faptul ca, „sub aparenta unui continut stiintific”, raportul „dezinformeaza si nu se limiteaza la a emite judecati de valoare si opinii proprii”, ci reprezinta „o amenintare la libertatea de opinie, un instrument de intimidare la adresa subsemnatului si a oricarei alte persoane care ar avea 'indrazneala' de a pune la indoiala doctrinele oficiale”.

„Utilizand intr-un mod total impropriu termeni europeni autonomi de 'dezinformare' si 'fake-news' (pe care ii confunda cu judecatile de valoare si opiniile critice), raportul 'stiintific' enuntat este o amenintare la libertatea de opinie, un instrument de intimidare la adresa subsemnatului si a oricarei alte persoane care ar avea 'indrazneala' de a pune la indoiala doctrinele oficiale. Or, asemenea comportamente totalitariste lovesc insasi esenta democratiei, un sistem de organizare si politica, si sociala in care exista libertatea de constiinta si de expresie”, continua profesorul Piperea.

In replica, Asociatia Eurocomunicare se apara, sustinand ca demersul este unul pur stiintific, care respecta standardele academice si care urmareste o preocupare legitima, in acord cu normele CEDO privind limitele libertatii de exprimare.

„In niciuna dintre ipotezele analizate in studiu / raport, afirmatiile reclamantului nu sunt doar niste pareri personale, avand in vedere ca in spatele fiecarei postari se ascund teme nocive, toxice, menite sa induca in eroare si sa conduca cititorii spre interpretari inselatoare ale realitatii. Invocam, inca o data, folosirea comparatiilor intre masurile de management al pandemiei si perioada nazista, comparatii despre care se poate sustine ca sunt toxice si daunatoare, mai mult, comparatii a caror folosire in spatiul public este strict reglementata (vezi legislatia pentru combaterea antisemitismului si a negationismului)”, puncteaza ONG-ul.

Raspunzand intampinarii asociatiei, Gheorghe Piperea se arata jignit de trimiterea la legislatia de combatere a antisemitismului si acuza ca ONG-ul „se erijeaza intr-un veritabil educator / indrumator al opiniei publice, impunand in sarcina acesteia adoptarea punctului de vedere regasit in raport si blamand implicit persoanele cu o alta viziune decat a cercetatorului”.

„Tratarea unui subiect de mare interes public, cum in mod repetat sustine parata, nu presupune etichetarea anumitor indivizi fara nici un temei, trunchierea informatiilor publicate de acestia si lezarea demnitatii prin alterarea opiniilor exprimate”, continua avocatul.

In ceea ce priveste SNSPA, lucrurile sunt mai simple: universitatea se apara mai degraba pe procedura, insistand pe exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, prin aceea ca nu ea a fost autoarea studiului, ea nefacand decat sa preia un fragment pe site-ul propriu, mai departe punand link catre materialul integral, pe site-ul Eurocomunicare.ro. De altfel, adauga SNSPA, universitatea si-a dovedit buna-credinta prin faptul ca a eliminat de pe propriul portal web articolul in care anunta aparitia studiului (cu link catre sursa) la scurta vreme dupa ce primise notificarea in acest sens de la casa de avocatura Piperea si Asociatii.

In raspunsul la intampinarea Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, avocatul Gheorghe Piperea insista ca eliminarea linkului de pe site-ul SNSPA a avut loc abia la trei zile dupa notificare, materialul avand astfel timp sa ajunga la un public numeros.

Autorii raportului

Inainte de a va lasa sa cititi actiunea, intampinarile si raspunsurile la intampinari, redam mentiunea de la pagina 66 a raportului, unde Eurocomunicare prezinta echipa care a elaborat documentul:

„Acest raport a fost elaborat de echipa de cercetatori a Asociatiei Eurocomunicare, sub coordonarea Alinei Bargaoanu, expert dezinformare, membru in board-ul European Digital Media Observatory.

Redactie (n.r. toate cadrele didactice mentionate activeaza la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice – FCRP – a SNSPA): Catalina Nastasiu (n.r. cadru didactic asociat), Flavia Durach (n.r. lector universitar), Dragos Farmazon (n.r. cadru didactic asociat), Loredana Radu (n.r. director Departamentul Comunicare), Vlad Niculae, Corina Buzoianu (n.r. conferentiar universitar)

Editare: Teodora Mitrulescu, Ligia Stroe (n.r. cadru didactic asociat)

Nota: Raportul a fost realizat prin participarea voluntara a membrilor echipei, neavand la baza finantare din partea unui organism public sau privat.

Asociatia Eurocomunicare este un hub creativ de cercetare, consultanta si formare in domeniul comunicarii digitale. Misiunea asociatiei este de a analiza trasaturile noului ecosistem de comunicare intr-o maniera analitica, stiintifica, simultan aplicata si orientata spre solutii”.

Totodata, potrivit Registrului ONG, scopul asociatiei este „desfasurarea de activitati si furnizarea de servicii in domeniile: integrare europeana, sfera publica, mass media si comunicare europeana, proiecte europene, identitate etnica, identitate culturala, identitate europeana, minoritati, politici in domeniul educatiei, cercetarii si inovarii”.

Prezentam principalele pasaje din:

I. Actiunea avocatului Gheorghe Piperea:

„Raportul amintit, care a fost publicat in integralitate pe site-urile www.eurocomunicare.ro, www.antifake.ro si www.snspa.ro, mi-a adus grave prejudicii de imagine, in conditiile in care, sub aparenta unui continut stiintific, auto-proclamat 'o analiza a dezinformarii in spatiul digital' sau 'primul studiu complet al dezinformarii', si plasat sub egida echipei de cercetatori ai SNSPA, precum si cu mentionarea board-ului European Digital Media Observatory, a fost intentionat diseminat in presa electronica si pe paginile de socializare online, cu scopul de a face din subsemnatul un fel de inamic public nr. 1, care dez-informeaza si nu se limiteaza la a emite judecati de valoare si opinii proprii.

Utilizand intr-un mod total impropriu termeni europeni autonomi de 'dezinformare' si 'fake-news' (pe care ii confunda cu judecatile de valoare si opiniile critice), raportul 'stiintific' enuntat este o amenintare la libertatea de opinie, un instrument de intimidare la adresa subsemnatului si a oricarei alte persoane care ar avea 'indrazneala' de a pune la indoiala doctrinele oficiale. Or, asemenea comportamente totalitariste lovesc insasi esenta democratiei, un sistem de organizare si politica, si sociala in care exista libertatea de constiinta si de expresie.

Prezentarea Raportului atat pe paginile Eurocomunicare si S.N.S.P.A., cat si in presa ridica serioase intrebari asupra respectarii regulilor minime ale deontologiei profesionale, creand confuzie intre ONG-ul Eurocomunicare si institutia de stat de invatamant superior S.N.S.P.A., punand problema conflictului de interese in care se poate gasi coordonatorul ONG-ului, care este si decan al Facultatii de Comunicare si Relatii Publice si, mai ales, problema utilizarii resurselor si prestigiului institutiei de stat pentru un studiu propagat de Eurocomunicare, studiu ghidat de scopul de a crea inamici publici si, implicit, de a da exemple intimidante celor care ar fi tentati sa isi puna intrebari deranjante pentru autoritati.

Desi afirma ca este vorba despre o analiza despre dezinformare, pe care o asociaza cu devoalarea unor campanii de dezinformare conduse din China si Rusia si cu politica Comisiei Europene de gestionare si combatere a stirilor false in spatiul online, autorii Raportului nu respecta terminologia Uniunii Europene (notiuni europene autonome, cu inteles specific, precis) si nici cadrul sau scopul planului de actiune impotriva dezinformarii intocmit la nivelul Uniunii, ci fac ei insisi aprecieri subiective si emit opinii proprii.

Astfel, la nivelul Uniunii Europene (Codul UE de bune Practici privind dezinformarea), 'dezinformarea' este definita drept 'o serie de informatii al caror caracter fals sau inselator poate fi verificat', care sunt, in mod cumulativ, (a) 'create, prezentate si diseminate pentru a obtine un castig economic sau pentru a induce publicul in eroare in mod deliberat' si (b) care 'pot provoca un prejudiciu public'.

Notiunea de 'dezinformare' nu include publicitatea inselatoare, erorile de citare, satira si parodia sau stirile si comentariile partizane identificate in mod clar.

Dupa cum Comisia recunoaste in mod repetat in Comunicarea Comisiei Europene intitulata 'Combaterea dezinformarii online: o abordare europeana', semnatarii (n.n. semnatarii Codului UE de bune practici privind dezinformarea) sunt constienti de dreptul fundamental la libertatea de exprimare si la un Internet deschis, precum si de echilibrul delicat pe care trebuie sa ii atinga orice efort menit sa limiteze raspandirea si impactul continutului legal, de altfel.

Raportul la care facem referire are insa un continut subiectiv, intrucat nu contine verificarea falsului / adevarului in ceea ce priveste textele publicate de subsemnatul, ci exprima repetitiv doar dezacordul autorilor cu continutul acestora, dezacord bazat pe 'justetea' de necombatut (cel putin in opinia autorilor) a modalitatii in care autoritatile publice au gestionat pandemia de coronavirus. Or, acest reper face sa transpara o miza personala a autorilor raportului (politic si ideologic, autorii au certitudinea eficientei si utilitatii masurilor luate de autoritati, emotional fiindu-le imposibil ca 'autoritatile' sa fi gresit, totusi, in gestiunea pandemiei). Pe de alta parte, de esenta fake-news este caracterul verificabil fals al informatiei, ceea ce nu se confunda cu exprimarea opiniilor contrare, cu protestul, critica sau cu manifestarile impotriva masurilor autoritatilor. Nu mai putin important pentru determinarea existentei dezinformarii este scopul diseminarii informatiilor verificabile false, constand fie in intentia autorului de a induce in eroare publicul, fie in castigul economic urmarit. Si acest aspect este, in acelasi mod, omis complet de la analiza cuprinsa in Raport.

Textele publicate de subsemnatul reprezinta opinii proprii si judecati de valoare cu privire la anumite situatii, masuri, teme dezbatute in spatiul online si nu pot fi calificate ca dezinformari sau stiri false, pentru ca ele reprezinta expresia libertatii de opinie, pe care asa-zisul studiu o anihileaza sub aparenta unei analize obiective, calitative a continutului materialelor incomode sau controversate.

Contrar acestui Raport, Planul de actiune impotriva dezinformarii din decembrie 2018 are in centru respectarea art. 10 din CEDO privind libertatea de opinie ca drept fundamental al cetateanului, fiind relevanta in acest context si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la proportionalitatea si limitele acestui drept.

Nu exista, asadar, niciun motiv legitim pentru care textele redactate de subsemnatul sa fie calificate ca dezinformari, iar numele subsemnatului sa fie mentionat in cadrul acestui Raport, care este nu numai inexact, ci si subiectiv, ideologizat si in mod intentionat diseminat in presa, cu scopul de a ma vatama si intimida. Se impune, asadar, retragerea imediata a acestui asa-zis Raport din spatiul public, eliminarea numelui subsemnatului din cuprinsul acestuia, publicarea unei dezmintiri insotite de scuze publice pentru calificarea gresita si prejudiciabila a opiniilor subsemnatului ca dezinformari sau fake-news, precum si obligarea paratilor la suportarea gravelor prejudicii de imagine pe care mi le-au cauzat. (...)

Paratele persoane juridice nu s-ar putea prevala de dreptul la libera exprimare ca limitare a dreptului la demnitate, astfel cum o astfel de limitare ar fi posibila in temeiul alin. (1) al art. 75 C.civ., avand in vedere inexistenta bazei factuale obiective. Mai mult, prin calificarile din Raportul mentionat, paratele au incalcat cu buna stiinta prevederile alineatului secund al art. 72 C.civ., conform carora 'este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75'.

In ceea ce le priveste pe parate, raspunderea civila delictuala a acestora va fi analizata si mai strict de catre instanta de judecata, conform art. 1358 C.civ. precitat, deoarece acestea nu isi desfasoara activitatea in calitate de jurnalist, pentru a beneficia de garantiile acordate presei, in materie de libera exprimare.

Paratele ar fi trebuit sa cunoasca, in calitate de pretinse 'experte' in comunicare, ca prin calificarea subsemnatului drept 'dezinformator' sau autor al unei 'campanii de dezinformare' au incalcat grav normele europene relevante in materie.

Fapta ilicita a fost savarsita de catre parati cu vinovatie

In speta, intentia directa de a aduce un prejudiciu subsemnatului rezulta in mod evident din expresiile utilizate si, mai ales, din faptul diseminarii intentionate, largi, a Raportului, cu scopul de a spori sansele de a deforma perceptia asupra persoanei mele si asupra opiniilor si judecatilor de valoare exprimate. Este evident ca fapta ilicita a paratelor este menita a sanctiona un delict de opinie si de a determina procese de intentie, iar acest lucru probeaza caracterul profund nociv si vatamator pentru democratie al faptelor paratelor.

In plus, in evaluarea caracterului ilicit al faptelor paratelor trebuie luata in considerare si calitatea paratelor de profesionisti (art. 1358 C.civ.), pe care au recunoscut-o si afirmat-o expres in cuprinsui Raportului. Paratele isi aroga calitatea de 'specialisti' in domeniul comunicarii fara sa respecte unele reguli minimale in privinta utilizarii unor termeni de specialitate, al caror inteles autonom european l-am precizat anterior.

Prin fapta ilicita savarsita cu vinovatie de parati, subsemnatul am suferit un prejudiciu de ordin nepatrimonial (...)

La evaluarea acestui prejudiciu urmeaza a se avea in vedere imprejurarea ca postarea si articolele preluate au fost urmarite de un numar considerabil de persoane. De asemenea, afirmatiile defaimatoare sunt de natura sa imi afecteze reputatia, consolidata in cursul celor peste 26 de ani de activitate.

Or, o astfel de situatie, neavand nicio baza factuala obiectiva, este de natura a tulbura nejustificat activitatea subsemnatului. (...)

Fata de cele aratate mai sus, rezulta ca sunt intrunite conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratilor si, pe cale de consecinta, obligarea acestora la plata de daune morale in cuantum de 30.000 lei pentru repararea prejudiciului cauzat subsemnatului, precum si la daune punitive in cuantum de 300.000 lei.

In aprecierea justetei sumei solicitate cu titlu de daune morale, invederez instantei circumstantele spetei, respectiv:

i. pozitia sociala si profesionala a subsemnatului;

ii. gravitatea deosebita a prejudiciului cauzat reputatiei mele;

iii. raspandirea rapida, exponentiala, pe internet si pe paginile de socializare

online, a acuzatiilor formulate de parat;

iv. vaditul prejudiciu de imagine ce mi-a fost pricinuit, raportat la activitatea pe care o desfasor”.

II. Intampinarea SNSPA:

„Fata de aceste solicitari invocam:

Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti (SNSPA), avand in vedere urmatoarele motive: (...)

Onorata instanta, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti (SNSPA), in calitatea sa de institutie publica de invatamant superior, nu a participat la realizarea raportului 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', nici prin implicarea resursei umane care isi desfasoara activitatea prin contract de munca in cadrul universitatii si nici prin sustinere financiara.

Mentionam, onorata instanta, ca intre SNSPA si autorul raportului 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', in speta Asociatia Eurocomunicare, nu a fost incheiat nici un acord de colaborare si nici un act juridic prin care SNSPA sa se implice in realizarea sau sprijinirea in orice mod in realizarea / intocmirea documentului mai sus mentionat si prin urmare SNSPA nu poate fi raspunzator pentru continut.

Mai mult decat atat, in sprijinul celor mai sus precizate, chiar din proba depusa la dosarul cauzei de catre reclamant (si anume: print[screen] al postarii de pe pagina de internet a SNSPA), se precizeaza in mod clar autorul raportului, astfel: 'Anti-Fake si Asociatia Eurocomunicare va prezinta raportul 'Infodemia COVID-19 in Romania. O a analiza a dezinformarii in spatiul digital'. Prin urmare, SNSPA nu este autor sau coautor al documentului.

Onorata instanta, prin informarea realizata pentru raportul 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', insusi autorul acestui raport, Asociatia Eurocomunicare, isi atribuie in integralitate realizarea acestuia, neprecizand niciun moment ca acest raport este realizat in parteneriat sau cu sprijinul institutiei de invatamant superior SNSPA.

Astfel, onorata instanta, coroborand prevederile art.36 din Codul de procedura civila, care presupun necesitatea existentei identitatii intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii si art. 1.357 (1) din Codul Civil, care prevede ca prejudiciul sa fi fost produs printr-o fapta ilicita, reiteram faptul ca SNSPA, persoana juridica in calitate de institutie publica, nu a avut nici o implicare in realizarea raportului 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', fapt pentru care intre SNSPA, in calitate de parat si despre cel care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii si cel care ar fi putut sa savarseasca o eventuala fapta ilicita, nu exista identitate. (...)

Astfel, onorata instanta, SNSPA nu a savarsit nici o fapta ilicita raportat la realizarea / intocmirea raportului 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', prin faptul ca SNSPA nu a realizat raportul, pe cale de consecinta intre persoana juridica SNSPA si subiectul raportului juridic litigios nu exista identitate.

Mai mult decat atat, onorata instanta, in textul art. 1.357 (1) din Codul Civil, se face referire la 'fapta ilicita, savarsita cu vinovatie', iar art. 16.(1) din Codul Civil prevede: 'Daca prin lege nu se prevede altfel, persoana raspunde numai pentru faptele sale savarsite cu intentie sau din culpa', astfel ca raspunderea poate fi angajata numai fata de o persoana care a comis o faota prejudiciabila.

Astfel, onorata instanta, avand in vedere faptul ca SNSPA, in calitatea sa de persoana juridica, nu a colaborat, nu a participat si nu s-a implicat in realizarea raportului prin semnarea nici unui document juridic cu autorul raportului (si, de altfel, nici reclamantul nu aduce dovezi in sprijinul acestei declaratii), raspunderea SNSPA fata de fapta altuia nu poate fi angajata.

Mai mult decat atat, in afara existentei unei fapte ilicite, conform art. 1.357 (1) din Codul Civil, pentru a putea angaja raspunderea delictuala pentru fapta proprie mai este necesara si existenta prejudiciului cauzat prin incalcarea drepturilor subiective sau a unor interese legitime ale unei persoane, conditii obiective in lipsa carora nu se poate stabili obligatia de reparare ce se naste in sarcina persoanei responsabile.

Astfel, onorata instanta, avand in vedere lipsa contributiei de orice natura a SNSPA la realizarea raportului 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', SNSPA nu a incalcat drepturile subiective sau interese legitime ale reclamantului, fapt pentru care nu exista vreun posibil prejudiciu creat de catre SNSPA reclamantului raportat la efectele raportului mai sus mentionat.

Asadar, onorata instanta, nu ii poate fi imputat SNSPA vreun posibil prejudiciu creat reclamantului de catre o alta persoana juridica, in speta de catre autorul raportului, persoana juridica care nu se afla in nici o relatie contractuala cu SNSPA cu privire la realizarea raportului. (...)

Referitor la petitul 1 al cererii de chemare in judecata solicitam respingerea acestuia, pentru urmatoarele considerente: (...)

Referitor la afirmatia reclamantului: 'Prin afirmatiile facute in presa online, presa tiparita si pe platforma de socializare Facebook (spatiu public), precum si pe site-ul propriu, paratele au savarsit o fapta juridica ilicita prin care au adus atingere drepturilor mele personale nepatrimoniale, astfel cum sunt acestea protejate de prevederile legale in materie', mentionam urmatoarele.

SNSPA nu a facut afirmatii in presa online, presa tiparita sau pe platforma de socializare Facebook cu privire la documentul 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', ci doar a preluat pe site-ul www.snspa.ro o scurta descriere realizata de catre autorul documentului 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', descriere in care se preciza la final: 'Raportul integral 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital' poate fi accesat aici', fara a publica in integralitate acest document.

SNSPA (...) a preluat, asa cum am precizat mai sus, o scurta descriere realizata de catre autorul documentului 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital' pentru a putea fi folosite de catre comunitatea universitara in vederea sustinerii unor ipoteze academice, documentul fiind realizat de catre cercetatori, deci de natura strict didactica pentru studentii SNSPA, neurmarindu-se prejudiciarea drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului.

Mai mult decat atat, onorata instanta, urmare a solicitarii reclamantului inregistrate la Rectorat SNSPA cu nr.632 din 09.11.2020, incepand cu data de 12.11.2020 scurta prezentare a raportului realizata de catre autorul Asociatia Eurocomunicare nu a mai fost vizibila pe site-ul SNSPA.

Astfel, onorata instanta, va rugam sa constatati ca prin reactia activa la solicitarea reclamantului inregistrata la Rectorat SNSPA cu nr. 632 din 09.11.2020, SNSPA a demonstrat faptul ca nu a dorit lezarea dreptului la imagine al reclamantului. (....)

In ceea ce priveste (...) posibilul prejudiciu de ordin nepatrimonial, onorata instanta, avand in vedere lipsa contributiei de orice natura a SNSPA la realizarea raportului 'Infodemia COVID-19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital', SNSPA nu a adus atingere demnitatii, onoarei si reputatiei reclamantului, fapt pentru care nu exista vreun posibil prejudiciu creat de catre SNSPA reclamantului raportat la efectele raportului. De altfel, onorata instanta, nici reclamantul nu a dovedit orejudiciul si nu a prezentat nici un document din care sa reiasa ca i-a fost periclitata imaginea.

Mai mult decat atat, onorata instanta, va rugam sa constatati, ca SNSPA a depus toate diligentele pentru a nu aduce atingere reputatiei, demnitatii si onoarei reclamantului, astfel ca intr-un termen foarte scurt de la solicitarea acestuia, scurta prezentare a raportului realizata de catre autorul Asociatia Eurocomunicare nu a mai fost vizibila pe site-ul www.snspa.ro”.

III. Raspunsul avocatului la intampinarea SNSPA:

„1. Aparari fata de exceptia lipsei procesuale pasive a paratei

1.1. Parata invedereaza instantei faptul ca aceasta nu are calitate procesuala pasiva, intrucat, in calitatea sa de institutie publica de invatamant superior, nu a participat la realizarea raportului 'Infodemia COVID – 19 in Romania. O analiza a dezinformarii in spatiul digital' nici prin implicarea resursei umane care isi desfasoara activitatea prin contract de munca in cadrul universitatii sau sprijinirea in orice mod in realizarea / intocmirea documentului mai sus mentionat si prin urmare SNSPA nu poate fi raspunzator pentru continut.

Conform art. 36 din Codul de Procedura Civila, 'Calitatea procesuald rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii'.

Astfel, dorim sa aducem in atentia instantei faptul ca SNSPA indeplineste conditiile pentru a detine calitatea procesuala pasiva prin aceea ca, desi nu a participat activ in redactarea raportului stiintific, aceasta a validat in mod intentionat raportul mentionat, postand pe site-ul facultatii un pasaj din acesta, facand trimitere catre raport.

Astfel, prin actiunea paratei, aceasta a inlesnit diseminarea in spatiul public a raportului ce a adus atingere demnitatii si imaginii subsemnatului, fiind pe deplin constienta de rezultatul actiunilor sale si de faptul ca prin pozitia adoptata contribuie la cresterea notorietatii raportului.

Pe cale de consecinta, apararea paratei conform careia aceasta nu a sprijinit realizarea sau intocmirea documentului este lipsita de relevanta, tinand cont de faptul ca aceasta a sprijinit si inlesnit raspandirea acestuia si validarea documentului in spatiul public. In plus, aprecierea vinovatiei paratei se supune testului particular prevazut la art. 1358 C.civ., calitatea acesteia fiind un criteriu suplimentar in sensul angajarii raspunderii sale civile delictuale.

In cauza este vorba despre afectarea imaginii si demnitatii subsemnatului, actiune realizata prin includerea subsemnatului in materialul 'stiintific', dar si prin postarea acestuia in spatiul public.

Mai mult, desi parata sustine faptul ca nu a contribuit la realizarea raportului nici prin implicarea resursei umane, dorim sa scoatem in evidenta faptul ca reprezentantul legal al Asociatiei Eurocomunicare si coordonatorul raportului in discutie, dna Alina Bargaoanu, detine functia de decan al Facultatii de Comunicare si Relatii Publice (SNSPA), astfel ca se poate intelege si o eventuala participare activa in furnizarea de resurse umane in redactarea materialului in discutie.

2. Aparari privind vinovatia paratei

In acest sens, trebuie observata reaua-intentie a paratei ce reiese in mod indubitabil din modul in care aceasta a inteles sa actioneze, anume postand in mod intentionat fragmentul raportului, pentru a se apara intr-o eventuala actiune de raspundere delictuala prin aceea ca aceasta nu a publicat materialul in intregime, considerand ca in acest fel este la adapost de un eventual prejudiciu.

Conditiile cumulative pentru angajarea raspunderii civile delictuale sunt:

(i) existenta unei fapte ilicite prin care se aduce atingere unui drept subiectiv

(ii) fapta ilicita trebuie sa fie savarsita cu vinovatie

(iii) persoana afectata sa suporte un prejudiciu

(iv) sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul suferit.

In speta dedusa judecatii, toate aceste conditii sunt indeplinite in sarcina paratei prin aceea ca fapta ilicita consta in inlesnirea diseminarii raportului in mediul online, postarea acestuia pe site-ul facultatii, aducand in acest fel atingere drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului, fiindu-mi afectate onoarea, reputatia si demnitatea, acestea fiind aparate expres de legea in materie.

Vinovatia paratei este mai mult decat evidenta, aceasta actionand cu intentie directa in postarea respectivului raport in spatiul online, mai mult, aceasta urmarind in mod insidios evitarea raspunderii civile delictuale prin diverse actiuni ce sunt in totala contradictie cu principiile si regulile minime ale deontologiei profesionale.

In acest sens, in evaluarea vinovatiei paratei, trebuie luat in considerare si faptul ca aceasta are calitatea de profesionist, astfel ca aceasta a fost pe deplin constienta de rezultatele unei asemenea faptei.

In ceea ce priveste prejudiciul suferit de catre subsemnat, acesta este subinteles, avand in vedere calitatea de profesor, avocat si notorietatea castigata in timp. (...)

In ceea ce priveste apararea paratei conform careia SNSPA 'doar a preluat pe site-ul www.snspa.ro o scurta descriere realizata de catre autorul documentului 'Infodemia COVID-19 in Romania – o analiza a dezinformarii in spatiul digital', descriere in care se preciza la final: Raportul integral 'Infodemia COVID-19 in Romania – o analiza a dezinformarii in spatiul digital' poate fi accesat aici, fara a publica in integralitate acest document', solicitam instantei sa constate ca postarea unei descrieri a raportului si acordarea posibilitatii accesarii acestuia in integralitate denota asumarea de catre parata a continutului raportului, validarea acestuia si inlesnirea diseminarii materialului in spatiul public.

In acelasi sens, solicitam instantei sa tina cont de faptul ca prin publicarea pasajului materialului pe site-ul www.snspa.ro, parata a contribuit la crearea unui public nou, inlesnind in acest sens notorietatea raportului stiintific.

Apararile paratei conform careia aceasta nu a savarsit nicio fapta ilicita este netemeinica, 'doar preluand pe site-ul www.snspa.ro scurta descriere realizata de autorul materialului', aceasta, dupa cum recunoaste, a pus la dispozitia publicului si hiperlinkul catre site-ul unde articolul poate fi lecturat in integralitatea sa. Astfel, prin actiunile sale, SNSPA nu a facut numai sa publice un pasaj dintr-o lucrare, aceasta a efectuat un act de comunicare catre publicul acesteia.

Astfel, SNSPA, prin interventia sa, anume efectuarea actului de comunicare catre public, prin postarea hiperlinkului, a oferit acces un material ce in lipsa publicarii pe site-ul www.snspa.ro nu ar fi putut fi accesat de o parte din utilizatori.

Pe cale de consecinta, parata a avut de la bun inceput reprezentarea faptului ca prin comportamentul adoptat, acesta pune la dispozitia publicului, sustine si inlesneste savarsirea faptei ilicite ce a adus prejudiciul asupra reputatiei si demnitatii subsemnatului.

Mai mult, nu se poate retine ca justificata apararea paratei conform careia aceasta a postat pe site-ul www.snspa.ro scurta descriere a documentului numai 'pentru a fi folosita de comunitatea universitara in vederea sustinerii unor ipoteze academice, documentul fiind realizat de cercetatori, deci de natura strict didactica pentru studentii SNSPA, neurmarindu-se prejudicierea drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului', avand in vedere faptul ca para.ta cunostea indubitabil aspectul conform caruia site-ul poate fi accesat de catre orice persoana si ca avand in vedere calitatea de institutie de invatamant, contribuie cu atat mai mult la consolidarea credibilitatii materialului supus judecatii.

Pe cale de consecinta, desi SNSPA nu este coautor al documentului, aceasta si-a insusit in mod indirect viziunea materialului prin postarea fragmentului pe site-ul SNSPA si a contribuit in mod voit la realizarea faptei prejudiciabile.

Referitor la apararea paratei conform careia aceasta a retras materialul de pe site-ul SNSPA, dorim sa aducem in atentia instantei faptul ca solicitarea subsemnatului a fost inregistrata la Rectoratul SNSPA in data de 09.11.2020, iar retragerea raportului stiintific a fost efectuata dupa trei zile, in tot acest timp vizibilitatea si diseminarea in spatiul public a materialului fiind considerabila.

Pe cale de consecinta, retragerea materialului nu o exonereaza pe parata de obligatia de a repara prejudiciul cauzat subsemnatului, aceasta fiind in continuare tinuta, in solidar cu Asociatia Eurocomunicare”.

IV. Intampinarea Asociatiei Eurocomunicare:

„In ceea ce-l priveste pe Gheorghe Piperea, mentionarea sa in cadrul raportului s-a facut:

- In cadrul sectiunii 'Plandemie. Mascarada', a fost inserata expunerea cu privire la 'farsa medicala' din postarea sa din 4 iunie 2020. In acest context, am apreciat, asa cum am mentionat si in partea metodologica, ca dezinformarea / infodemia in perioada pandemiei cu COVID-19 se poate manifesta si la nivelul unui vocabular conspirationist, in cazul de fata prin invocarea existentei unei pandemii false sau planificate, imprejurare asupra careia reclamantul s-a pronuntat public fara nicio explicatie de delimitare conceptuala pe contul sau de Facebook.

- In sectiunea 'O simpla viroza', au fost selectate afirmatii din spatiul online cu privire la minimalizarea gravitatii infectiei cu COVID-19. In acest caz reclamantul a postat afirmatia potrivit careia 's-a dovedit a fi, intre timp, un virus mai putin contagios decat cele care dau gripa banala', aspect de natura sa determine adoptarea unor comportamente riscante si periculoase pentru sanatate ale persoanelor expuse unor asemenea mesaje, respectiva postare adunand 2.000 de reactii si aproape 600 de distribuiri.

- In sectiunea 'Fara botnita', reclamantul a postat in data de 05.07.2020: 'dovada CLARA ca mastile de protectie sunt ineficiente contra coronavirusului', facand referire la un raport al Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor din SUA, in respectivul raport neexistand nicio mentiune potrivit careia mastile nu ar fi eficiente contra COVID-19, iar una dintre concluziile studiului respectiv fiind aceea ca mastile ar putea chiar reduce transmiterea altor forme de infectii, in orice caz acestea limitand raspandirea coronavirusului si impiedicand transmiterea virusului de catre persoanele care nu cunosc ca sunt infectate.

- In sectiunea 'Dictatura si Noua Ordine Mondiala', inclusa intr-un clip video postat pe pagina OCHR pe data de 10 iulie cu tema 'instaurarea dictaturii sanitare', 'institutionalizarea copiilor ai caror parinti sunt pozitivi cu COVID-19' sau 'genocid', se gaseste si declaratia reclamantului Gheorghe Piperea despre restrictiile de limitare a raspandirii COVID-19 asemanatoare cu reglementarile din 'perioada nazistilor', cand 'persoanele cu dizabilitati nu aveau voie sa traiasca', de aceea suntem 'obligati sa fim sanatosi'. Identificarea de asa-zise asemanari intre masurile si restrictiile adoptate in timpul pandemiei, pe de o parte, si 'perioada nazista', instaurarea unei 'dictaturi sanitare', sau planuri pentru 'eradicarea populatiei', pe de alta sunt daunatoare si de natura sa creeze neincredere si panica in randul unor persoane; naratiunile conspirationiste si teoriile conspiratiei, prin incarcatura lor ideologica, fac ape! la emotii, reprezentand forme de continut cu potential daunator in mediul online, mai ales atunci cand acestea au expunere la un public de zeci de mii de urmaritori.

In toate situatiile mentionate, raportul nu a facut nicio etichetare si nu a exprimat nicio judecata de valoare la adresa autorului, raportul limitandu-se la a inventaria temele si naratiunile toxice / inselatoare cu potential daunator in ceea ce priveste o problema grava de sanatate publica.

In egala masura, raportul nu a formulat niciun atac la persoana, jigniri, denigrari, referiri la background-ul sursei si nu a folosit notiuni de tipul 'lista neagra'. Rezultatele cercetarii, asa cum au rezultat ele pe baza consultarii literaturii de specialitate, a rapoartelor emise de organisme europene sau de fact-checker-i recunoscuti la nivel european / international si pe baza aplicarii unei metodologii clare de analiza si cercetare, au fost expose intr-o maniera analitica, rece, fara personalizari, fara apeluri la actiune in ceea ce priveste sursele care au constituit corpusul de cercetare, fara pretinse intimidari. In mod eronat, reclamantul afirma ca raportul este menit sa il intimideze si ca il singularizeaza ca fiind 'dezinformatorul numarul 1'. Plasarea reclamantului pe locul 1 in anexa referitoare la conturile personale se datoreaza faptului ca, intre conturile de Facebook care au intrat in corpusul cercetarii, contul reclamantului are numarul cel mai mare de urmaritori (acest criteriu fiind precizat clar in textul raportului).

In acest context, apar ca fiind total neintemeiate analizele si incadrarile referitoare la intrunirea conditiilor de existenta a raspunderii civile delictuale si cu atat mai mult a vreunui atac la adresa demnitatii, toate afirmatiile apartinand in integralitate autorului si fiind preluate ca atare, nemodificate si nealterate de la sursa, respectiv pagina de Facebook a reclamantului.

In drept:

Inca de la inceput, este esential a mentiona faptul ca declaratiiie / comportamentul reclamantului s-au manifestat pe pagina online / contul de Facebook, cu acces public. Vastitatea unei retele de socializare presupune, raportat la natura, particularitatile si scopul acesteia, ca utilizatorii nu detin proprietatea spatiului efectiv de publicare, neputand estima si cu atat mai putin controla intinderea acestui spatiu care, astfel, capata caracter public si accesibilitate potentiala. (...)

Invederam instantei ca, desi intelegem pe deplin drepturile substantiale si procesuale aflate la indemana oricarei persoane ce se considera prejudiciata in drepturile sale nepatrimoniale, nu putem totusi sa nu opinam ca prezenta actiune excede cerintei bunei-credinte inerente si necesare intentarii oricarui proces, transformandu-se mai degraba intr-o veritabila campanie de 'hartuire judiciara' a subscrisei, fundamentata pe resorturi inteme de neinteles. (...)

Libertatea de exprimare pe care o invoca reclamantul impune si o responsabilitate crescuta cu privire la comunicarea pe care o face publica, cu atat mai mult cu cat in cauza avem de-a face cu un fenomen pentru care nu exista inca niste explicatii definitive.

Pozitia exprimata de reclamant, insa, nu lasa loc de dubiu, ea evocand sensul gramatical al termenului 'dezinformare', care reprezinta o informare eronata facuta cu intentie. Insa, asa cum am precizat mai sus, obiectul studiului se refera nu doar la dezinformare (stricto sensu), ci si la jumatati de adevar, abordari conspirationiste si, in general, la naratiunile toxice legate de pandemie care pot influenta negativ conduita cetatenilor, cu impact semnificativ la nivel social si de sanatate publica.

In niciuna dintre ipotezele analizate in studiu / raport, afirmatiile reclamantului nu sunt doar niste pareri personale, avand in vedere ca in spatele fiecarei postari se ascund teme nocive, toxice, menite sa induca in eroare si sa conduca cititorii spre interpretari inselatoare ale realitatii. Invocam, inca o data, folosirea comparatiilor intre masurile de management al pandemiei si perioada nazista, comparatii despre care se poate sustine ca sunt toxice si daunatoare, mai mult, comparatii a caror folosire in spatiul public este strict reglementata (vezi legislatia pentru combaterea antisemitismului si a negationismului).

Interpretarile cu privire la informatii 'sigure' furnizate de reclamant intr-un mediu public nu pot fi justificate de libertatea de exprimare, atata timp cat el cunostea sau cel putin trebuia sa cunoasca de la inaltimea pregatirii sale academice ca pozitia pe care o sustine public nu se sprijina pe adevar.

Insasi formularea prezentei actiuni denota ca nici in momentul de fata, reclamantul nu este pregatit sa accepte realitatea decurgand dintr-un studiu academic, ci insista sa introduca teme false referitoare la demnitate si la pretinse pagube materiale provocate de un studiu stiintific, in conditiile in care acest studiu nu se refera la persoana lui Gheorghe Piperea, ci la fapte obiective ale unor persoane, organizatii etc. care au diseminat public informatii dovedit neconforme realitatii cu scopul de a induce publicul larg in eroare. (...)

In aceste conditii, solicitam instantei sa constate ca raportul / studiul incriminat contribuie in sine cu o doza suficient de insemnata la o dezbatere de interes general.

Cu titlu general, rugam instanta sa constate ca acesta nu reprezinta nici pe departe o atingere adusa drepturilor reclamantului, ci reprezinta tratarea unui subiect de mare interes public, actual si extrem de controversat, problema dezinformarii in contextul pandemiei de COVID-19. (...)

Asadar, in conditiile in care reclamantul este o persoana publica, cele doua criterii mentionate anterior, respectiv obiectul de interes general si comportamentul anterior, capata o relevanta sporita in analiza pe care instanta urmeaza sa o faca in cauza pendinte.

Consideram ca asumarea statutului de profesor universitar si avocat cunoscut, un profesionist in domeniul juridic, presupune ca acesta va face obiectul atat a unor lucrari elogioase, cat si a altora, de alta natura critica sau pe alocuri nefavorabile chiar.

Jurisprudenta conventionala a mai statuat ca, atunci cand instantele analizeaza litigii precum cel de fata, trebuie sa mai ia in calcul si un alt criteriu de analiza, obiectul materialului.

Or, cu riscul de a ne repeta, trebuie sa mentionam ca obiectul materialului nu l-a constituit atat persoana Gheorghe Piperea, cat grava problema a dezinforrnarii in mediul digital in contextul pandemiei de COVID-19.

Un alt criteriu relevant avut in vedere de jurisprudenta CEDO este si cel al modalitatii de obtinere a informatiilor si al veridicitatii lor. (...)

Or, in speta dedusa judecatii, subscrisa nu am facut altceva decat sa preluam ca atare, fara nicio modificare, postarile de pe pagina de Facebook a reclamantului.

Nu mai putin important apare si un alt criteriu conventional ce trebuie analizat de instantele nationale, respectiv continutul, forma si consecintele publicarii.

Din acest punct de vedere, solicitam instantei sa constate ca studiu / raportul a fost publicat pe site-ul web al asociatiei noastre, fiind accesibil publicului, ca acesta nu aduce nicio atingere dreptului la demnitate si reputatie al reclamantului, reprezentand o simpla analiza a afirmatiilor publicate in mediul online de catre acesta, ca analiza urmeaza o metodologie clara (inclusiv sau mai ales in ceea ce priveste filtrarea si identificarea surselor de informatii inselatoare care constituie obiectul analizei), ca afirmatiile publice ale reclamantului au fost prezentate in mod nedeformat in cuprinsul studiului, ca nu s-a produs niciun atac asupra persoanei reclamantului.

In ceea ce priveste forma / stilul si contextul mesajului critic, la fel de important precum continutul materialului, este si limbajul acestuia, altfel spus, 'haina' in care acesta este imbracat.

Astfel, va invederam ca studiul / raportul incriminat foloseste un limbaj de specialitate, abordand tema dezinformarii raportat la cele 82 de surse consultate care au pus in circulatie informatii false / inselatoare si naratiuni toxice despre pandemie, fiind colectate si analizate in acest sens 150 de materiale care au circulat in mediul online in perioada 15 martie-9 octombrie 2020.

In ceea ce priveste scopul demersului stiintific, va invederam ca atunci cand se analizeaza o acuzatie de atingere adusa imaginii unei persoane, adevarul obiectiv nu poate fi singurul criteriu de luat in considerare, ci este necesar sa se analizeze si buna-credinta a autorului afirmatiilor care afecteaza reputatia partii vatamate.

In consecinta, analiza atitudinii subiective a autorului raportului trebuie analizata atat in raport de adevarul afirmatiilor sale, cat si in raport de scopul demersului stiintific.

In ceea ce-l priveste, trebuie verificat daca subscrisa am urmarit sa informam opinia publica asupra unor chestiuni de interes public, proces ce implica in mod inerent si afectarea persoanei vizate intr-o anumita masura, sau daca unicul scop al acesteia a fost de a afecta in mod gratuit imaginea persoanei vizate.

Or, in speta, este evident ca subscrisa am urmarit prezentarea unor informatii de interes public evident cu privire la dezinformarea si fenomenul infodemiei in mediul online in contextul panderniei de Covid-19 (deci intr-un context de urgenta sanitara), neavand, evident, ca scop denigrarea reclamantului.

Scopul urmarit de subscrisa prin publicarea raportului a fost acela de a prezenta o serie cat mai larga de informatii esentiale pentru cunostinta publicului larg, verificabile si credibile, de interes general.

In concluzie, rugam instanta ca, analizand coroborat criteriile enuntate mai sus, impose de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, sa aprecieze ca drepturile nepatrimoniale invocate nu au fost vatamate prin actiunea de publicare a raportului incriminat.

In alta ordine de idei, consideram ca instanta ar trebui sa analizeze pretentiile reclamantului si prin prisma coordonatelor dreptului la instruire astfel cum este consacrat de dispozitiile art. 26 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 13 din Pactul International cu privire la Drepturile Economice, Sociale si Culturale, art. 2 din Protocolul nr. 1 Aditional la Conventie.

Desi reglementarea vizeaza in principal drepturi ale copilului, art. 2 din Protocolul 1 mentioneaza expres ca nimanui nu i se poate refuza dreptul la instruire, motiv pentru care acesta este reglemenatat ca drept fundamental si social si recunoscut in beneficiul tuturor membrilor societatii, fiind garantat oricarei persoane.

Din aceasta perspectiva, dreptul fundamental la instruire poate fi privit distinct, dar circumscris dreptului la libera exprimare, diferenta facand-o, in mod evident, aspectul calitativ al informatiilor diseminate de catre persoane cu competenta recunoscuta in domeniul educational.

In acest context, urmeaza sa constatati ca studiul incriminat, prin maniera de abordare si prin instrumentele de analiza folosite, se deosebeste in mod cert de o informare generala de tipul informarii publicului prin mass-media, beneficiind de o metodologie si de o expertiza ce il situeaza in zona unui instrument stiintific, cu un spectru de adresabilitate dual, atat pentru publicul larg, interesat de fenomenul dezinformarii in sens generic, cat si pentru specialisti sau persoane care urmaresc sa inteleaga fenomenul dintr-o perspectiva academica.

Fata de aceasta imprejurare, este exclus ca prin gradul de generalitate pe care il implica studiul sa se fi urmarit atingeri aduse demnitatii celor ce sunt mentionati cu titlu de exemplu in cadrul obiectului studiului.

Folosind aceeasi logica, ar presupune ca reclamantul, in calitate de profesor universitar, ar trebui sa isi asume continuu riscuri de acelasi gen ca cele pretinse subscrisei atunci cand, in exercitarea activitatii didactice, pune la indemana studentilor exemple concrete din viata cotidiana folosite strict in scop didactic.

Este evident ca a judeca astfel conduce la concluzii absurde ce nu pot fi primite.

Mai departe, reintrand pe taramul dreptului intern, va invederam faptul ca art. 1357 NCC impune intrunirea cumulativa a catorva conditii, respectiv existenta unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii savarsita cu vinovatie in vederea atragerii raspunderii civile delictuale.

In cele ce urmeaza, vom arata ca niciuna dintre conditiile necesare in vederea atragerii raspunderii civile delictuale a subscrisei nu este incidenta in prezenta cauza.

Astfel, vom cere instantei sa aprecieze ca nu am comis, cu ocazia publicarii raportului incriminat, nicio fapta prejudiciabila.

Este de remarcat, in primul rand, modul de redactare a materialului stiintific. Acesta nu contine pareri personale, subiective ale autorilor, nu contine contestari ale unor fapte si date indiscutabile.

In plus, asa cum am mai precizat deja, textele nu fac altceva decat sa redea ca atare opiniile exprimate de reclamant pe pagina sa personala de Facebook. (...)

Reclamantul este o persoana publica, un cadru universitar si un profesionist in domeniul dreptului ale carui 'opinii' sunt susceptibile de a influenta masele (o dovada, in acest sens, fiind constituita de numarul mare de urmaritori – peste 70.000 – ai profilului de Facebook al reclamantului, conform Anexei nr. 10 a studiului incriminat).

Finalizand, dar neepuizand chestiunea lipsei faptei prejudiciabile, urmeaza a ne referi, pe scurt, la chestiunea vinovatiei, solicitand instantei sa constate ca aceasta nu exista in niciuna dintre cele doua forme posibile, intentie sau culpa.

Astfel, este important de relevat faptul ca nu am facut altceva decat sa informam opinia publica in legatura cu o chestiune de interes major. (...)

Revenind la criteriul vinovatiei, reamintim ca potrivit art. 14 alin. 2 Cod civil, buna-credinta se prezuma si este necesara dovada contrarie din partea reclamantului. Or, simpla afirmatie a acestuia, in sensul evidentei rele-credinte, nu este suficienta sa rastoarne prezumtia de buna-credinta. Nici elementele indicate de acesta, respectiv modalitatea de redactare a raportului si continutul sau, nu dovedesc lipsa bunei-credinte, nefiind nici macar explicitata in vreun fel afirmatia ca unele o dovedesc pe cealalta. De altfel, modalitatea de redactare si continutul nu depasesc cu nimic limitele exercitarii dreptului la libera exprimare.

In cele din urma, dar nu mai putin important decat celelalte conditii ale raspunderii delictuale, ne vom opri la analiza prejudiciului si a cuantumului acestuia solicitat, aratand ca acestea sunt total nedovedite.

Modul in care reclamantul cere sa se interpreteze dispozitiile art.1357 alin. 2 C.civ. este total strain de vointa leguitorului, nefiind, potrivit acesteia, suficienta aparitia unei lucrari stiintifice in forma sa pentru atragerea raspunderii civile delictuale.

In mod limpede, scopul legiuitorului a fost altul, acela de a include in categoria subiectiva a vinovatiei atat intentia, cat si culpa, indiferent de gravitatea sau natura ei.

O interpretare corecta, coerenta si care tine si cont de practica instantei supreme nu poate conduce decat la concluzia ca, in analiza art. 1357 alin. 1 C.civ., instantele au in continuare obligatia de a analiza si aprecia in ce masura s-a produs o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, care a creat un prejudiciu. O alta concluzie esentiala care se desprinde din modul de redactare a textului substantial este aceea ca toate conditiile si cerintele mentionate anterior trebuie sa se indeplineasca in mod cumulativ, lipsa sau dubiul cu privire la oricare facand sa apara de neprimit actiunile in instanta cu acest temei si obiect.

Astfel fiind, reclamantul persoana fizica nu face niciun fel de dovada din care sa reiasa ca viata lui a fost afectata, ca a suferit vreo trauma, ca a fost marcat din punct de vedere psihic de raportul publicat de subscrisa, ca relatiile de familie s-au deteriorat sau altele asemenea.

In egala masura, reclamantul persoana fizica nu probeaza in niciun fel ca pozitia lui in societate s-a modificat ca urmare a aparitiei raportului, ca optica persoanelor care il cunosc s-a deteriorat, ca si-ar fi pierdut din prestigiul si increderea pe care oamenii din mediul in care traieste si activeaza i-o acordau sau ca, in fine, pozitia lui in plan profesional a avut de suferit.

Reclamantul persoana fizica nu a dovedit ca ar fi fost interpelat de rude sau prieteni cu privire la raportul incriminat si ca, astfel, imaginea sa publica sau privata ar fi fost afectata nejustficat si fara temei. Reclamantul nu a dovedit nici macar existenta unor 'suferinte generale' provocate de articole.

Retinand toate acestea, va rugam sa constatati ca nu exista niciun fel de prejudiciu de imagine, asupra demnitatii sau onoarei ori prejudicii care sa fi provocat reclamantului persoana fizica chiar si niste simple nelinisti emotionale.

Potrivit jurisprudentei CEDO, desi dreptul la o buna reputatie este protejat de art. 8 din Conventie, pentru ca acest articol sa isi gaseasca aplicarea, un atac la reputatia unei persoane trebuie sa atinga un anumit nivel de gravitate si sa cauzeze un prejudiciu exercitarii dreptului victimei la respectarea vietii private (A contra Norvegiei). In lipsa oricarei dovezi, este greu de cuantificat care este nivelul de gravitate al prejudiciului.

Daca in privinta prejudiciului rezulta clar ca acesta nu exista, nu este dovedit si nici dovedibil, putem afirma cu certitudine ca in privinta cuantumului daunelor solicitate, avem de-a face cu o veritabila imbogatire fara just temei.

Este evident ca actiunea in raspundere civila delictuala, astfel cum a fost exercitata, s-ar transforma din perspectiva reclamantului intr-o veritabila sursa de imbogatire.

In acest sens, va solicitam sa constatati ca reclamantul a solicitat daune morale in cuantum de 30.000 de lei si daune punitive (!) in cuantum de 300.000 de lei.

In privinta primei categorii de daune, dupa cum s-a statuat in jurisprudenta relevanta, suportul acordarii de despagubiri pentru daunele morale provocate ca urmare a vatamarii unui drept, rezida in ideea de compensare.

Prin acordarea de despagubiri intr-un cuantum adecvat, vatamarea si suferinta provocate, chiar daca nu pot fi suprimate, adica sterse din memoria afectiva a victimei, pot fi intr-o anumita masura atenuate, astfel incat i se poate oferi persoanei prejudiciate o satisfactie compensatorie.

In privinta criteriilor de stabilire a despagubirilor aferente prejudiciilor morale, se iau in vedere criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, in raport de consecintele negative suferite de victima pe plan psihic, importanta valorilor lezate, masura lezarii, intensitatea cu care au fost percepute, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.

In privinta celei de-a doua categorii de daune pretinse de reclamant, va solicitam sa constatati faptul ca in sistemul nostru de drept nu sunt recunoscute daunele punitive si sa respingeti capatul de cerere prin care ele sunt solicitate ca inadmisibil.

Aceasta categorie de daune este specifica sistemelor de drept de common law si reprezinta un mijloc de sanctionare a relei-credinte, neavand un rol compensator, ci unul punitiv.

Desi specifice sistemelor de common law, daunele punitive au caracter de exceptie chiar si in statele in care sunt recunoscute, aplicandu-se numai atunci cand comportamentul debitorului poate fi caracterizat ca fiind abuziv, opresiv, rauvoitor si pot fi utilizate in acele situatii unde acesta a obtinut avantaje financiare prin comportamentul sau reprehensibil.

Prin urmare, tinand seama de faptul ca daunele punitive nici macar nu au o reglementare in sistemul nostru de drept, consideram ca acestea urmeaza a fi respinse ca inadmisibile de catre instanta.

Cu privire la al cincilea capat de cerere, solicitam sa il respingeti, in egala masura, constatand ca reclamantul nu a dovedit ca afectarea drepturilor i-ar fi produs un prejudiciu de imagine care sa fie susceptibil de reparare prin prezentarea de scuze publice si prin publicarea hotararii de condamnare pe prima pagina a paginii noastre web timp de o saptamana.

Pentru a se publica hotararea de condamnare, reclamantul avea sarcina probei de a arata utilitatea acestei publicari in repararea imaginii sale, proba pe care nu a facut-o”.

V. Raspunsul lui Gheorghe Piperea la intampinarea Eurocomunicare:

„Referitor la pretinsa lipsa de vinovatie a paratei

Reaua-intentie a paratei rezulta in mod explicit atat in includerea subsemnatului in raportul realizat, cat si in invocarea faptului ca cererea de chemare in judecata are ca scop o campanie de 'hartuire judiciara' a paratei, avand in vedere ca actiunea subsemnatului reprezinta numai rezultatului comportamentului si conduitei adoptate de parata. (...)

Dorim sa scoatem in evidenta ca pretinsul scop al raportului de cercetare se presupune a fi acela de a combate dezinformarea; or, parata a actionat exact in sens contrar celor combatute in raport, prin intermediul acestuia procedand la trunchierea informatiilor si la manipularea opiniilor exprimate de subsemnatul, astfel incat sa ma portretizeze drept un dezinformator, conspirationist si, poate cel mai grav, antisemit si negationist.

Faptul ca subsemnatul a incercat sa compare opresiunea manifestata de autoritatile publice cu opresiunea exercitata in perioada nazista nu il catalogheaza pe acesta ca fiind antisemit ori negationist, aceste invederari ale paratei fiind nu numai total lipsite de adevar si de natura a crea confuzie, ci si profund jignitoare.

Etichetarea subsemnatului emana din fiecare afirmatie a paratei, aceasta catalogand punctele de vedere ale subsemnatului ca fiind nocive si toxice.

Afirmatia conform careia comparatia subsemnatului referitoare la perioada nazista este toxica si daunatoare si trimiterea la legislatia pentru combaterea antisemitismului si negationismului este complet deplasata si jignitoare, tinand cont de urmatoarele ratiuni.

Prin antisemitism se intelege atat perceptia referitoare la evrei exprimata cu ura impotriva acestora, cat si manifestarile verbale sau fizice, motivate de ura impotriva evreilor, fndreptate impotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietatilor acestora, impotriva comunitatilor evreiesti sau lacasurilor de cult. (A se vedea Legea 157/2018 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului.)

Legea 157/2018 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antisemitismului condamna promovarea in public, in orice mod, idei, conceptii sau doctrine antisemite si distribuirea sau punerea la dispozitia publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite.

Or, prin exprimarea comparatiei in discutie, subsemnatul nu si-a manifestat dispretul sau ura la adresa evreilor ori a persoanelor care au suferit in consecinta regimului nazist si nu a emis judecati de vaioare in sensul negarii efectelor tulburatoare ale unui astfel de regim, dimpotriva.

Pe cale de consecinta, putem lesne observa faptul ca parata hiperbolizeaza comparatia expusa de subsemnatul si o ridica la rang de inducere a unor idei nocive si toxice publicului, chiar mai mult, incearca sa induca in eroare instanta de judecata si cititorii prin catalogarea acestei comparatii ca fiind in contradictie cu reglementarile privind antisemitismul si negationismul.

Prin urmare, afirmatia facuta de subsemnatul nu era direct indreptata impotriva poporului evreu si nici motivata de ura impotriva lor. Afirmatia era tocmai impotriva unor persoane care au prezentat o atitudine care ducea cu gandul la o perioada din istorie, iar expresia nu a fost folosita in mod laudativ, incat sa denote o apreciere cu privire la o posibila atitudine antisemita, a fost din contra o critica adusa modului de gestionare a situatiei actuale.

A vand in vedere cele expuse, dar si faptul ca parata are o vasta pregatire in acest domeniu si este pe deplin constienta de greutatea cuvintelor pe care le foloseste, solicitam instantei sa constate reaua-credinta a acesteia si intentia directa in prejudicierea subsemnatului.

Referitor la apararea conform careia subsemnatul ar fi trebuit sa stie ca pozitia pe care o sustine public nu este intemeiata pe adevar, dorim sa expunem faptul ca insasi parata recunoaste ca fenomenul cu care avem de-a face nu are niste explicatii definitive, iar subsemnatul nu a facut decat sa isi exprime parerea cu privire la situatia actuala, in nici un moment neavand intentia de a sustine afirmatii mincinoase. Daca parerea subsemnatului nu este in acord cu parerea paratei nu inseamna faptul ca subsemnatul minte in mod deliberat ori ca doreste raspandirea unor informatii eronate. Tocmai din continutul postarilor se poate observa faptul ca subsemnatul a emis opinia sa personala bazata chiar pe studii realizate de diverse institutii.

Astfel, tocmai prin modul de redactare al raportului de cercetare, dar si a intampinarii, se poate lesne observa faptul ca parata doreste impunerea unui punct de vedere in sarcina publicului, dar si a subsemnatului, fara a accepta sau a avea macar intentia de a incerca sa inteleaga faptul ca exista persoane care nu ii impartasesc punctul de vedere.

Prin sustinerea conform careia subsemnatul 'nu este pregatit sa accepte realitatea decurgand dintr-un studiu academic', parata nu face altceva decat sa impuna fara putere de tagada o realitate straina de perceptia altor indivizi; or, un raport de cercetare nu are ca scop instituirea unei obligatii de a adera la convingerile cercetatorului, acesta din urma trebuind sa urmareasca numai incercarea cunoasterii unor fenomene fara a aduce jigniri persoanelor care nu sunt de acord cu punctul de vedere al autorului.

Prin invocarea dispozitiilor TFUE, parata se erijeaza intr-un veritabil educator / indrumator al opiniei publice, impunand in sarcina acesteia adoptarea punctului de vedere regasit in raport si blamand implicit persoanele cu o alta viziune decat a cercetatorului.

Tratarea unui subiect de mare interes public, cum in mod repetat sustine parata, nu presupune etichetarea anumitor indivizi fara nici un temei, trunchierea informatiilor publicate de acestia si lezarea demnitatii prin alterarea opiniilor exprimate.

Dorinta de a dezbate un obiect de interes general nu presupune impunerea unui punct de vedere sub 'umbrela' unui studiu de cercetare. Parata sustine in mod repetat ca este vorba despre un studiu de cercetare, subiectul prezinta interes general si trebuie dezbatut. Or, tocmai ca o dezbatere nu presupune un monolog ori impunerea cu greutate a unei viziuni, ci trebuie sa fie un procedeu obiectiv.

Scopul nu scuza mijloacele, astfel ca realizarea unei lucrari de cercetare in vederea 'educarii' publicului sau atragerii atentiei asupra dezinformarii nu da dreptul paratei la a manipula informatiile publicate de subsemnatul pe retelele de socializare numai pentru a umple de continut un raport de cercetare.

Parata repeta cu ocazia apararilor faptul ca obiectul materialului nu l-a constituit persoana subsemnatului, cat grava problema a dezinformarii in mediul digital in contextul pandemiei COVID-19. Cu toate acestea, introducerea subsemnatului cu rea-credinta in acest material si alterarea opiniilor exprimate dovedesc reaua-credinta a realizatorilor si nu justifica scopul raportului de cercetare.

Un alt aspect important este acela potrivit caruia parata invoca in apararile sale jurisprudenta CEDO in ceea ce priveste drepturi acordate ziaristilor, jurnalistilor, or parata nu are aceasta calitate, iar dispozitiile amintite nu pot fi interpretate prin analogie. Un decan ori chiar un cercetator nu se poate erija in drepturile unor jurnalisti, cei dintai nefiind calificati in acest sens.

Dorim sa subliniem faptul ca avand in vedere evolutia tehnologica, orice persoana cu acces la internet si cu posibilitatea achizitionarii unor dispozitive inteligente se poate considera un veritabil detectiv, jumalist, formator de opinie, influencer, insa acest fapt nu insemna ca legea sau practica judiciara le si acorda in mod real un astfel de statut.

In ceea ce priveste analiza atitudinii subiective a autorului raportului, parata sustine faptul ca 'trebuie verificat daca aceasta a urmarit sa informeze opinia publica asupra unor chestiuni de interes public, proces ce implica in mod inerent si afectarea persoanei vizate intr-o anumita masura, sau daca unicul scop al acesteia a fost de a afecta in mod gratuit imaginea persoanei vizate'.

Astfel, parata incearca sa se prevaleze de acest material pentru a-si scuza atitudinea subiectiva in redactarea raportului vizat in cauza sustinand faptul ca scopul materialului nu a fost acela de a afecta imaginea persoanei vizate.

Cu toate acestea, avand in vedere pregatirea profesionala a paratei, aceasta este pe deplin constienta de faptul ca scoaterea din context a unor informatii si plasarea subsemnatului intr-un astfel de raport, catalogandu-l ca fiind parte din categoria persoanelor ce dezinformeaza cetatenii in mod deliberat, neavand nicio dovada in acest sens, realizeaza chiar ceea ce pretinde ca este gresit, anume dezinformeaza opinia publica si ii afecteaza imaginea subsemnatului.

In aceeasi ordine de idei, solicitam instantei sa constate ca din aceeasi lipsa de dispozitii care sa sustina sau sa justifice cumva actiunea intreprinsa de parata, aceasta invoca si alte reglementari care nu au legatura cu prezenta cauza, cum ar fi dispozitiile Protocolului nr. 1 Aditional la Conventie, reglementari ce privesc drepturile copilului, in sensul ca nimanui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Or, prin aceasta se intelege, de asemenea, erijarea paratei intr-un indrumator, educator al opiniei publice, in sarcina careia trebuie sa-si impuna punctul de vedere.

Mai mult, raportul nu are caracter de generalitate, cum fals sustine parata, odata cu lecturarea raportului se intelege ingustarea viziunii asupra unei situatii incerte in care se regaseste populatia in acest moment, tratarea cu subiectivism a unui subiect sensibil, denaturarea informatiilor regasite pe retelele de socializare ale subsemnatului si catalogarea acestora ca fiind toxice si blamabile.

Referitor la pretinsa absenta a prejudiciului

Astfel cum am relatat si cu ocazia cererii de chemare in judecata, subsemnatul sunt profesor universitar, avocat si practician in insolventa, fiind fondatorul societatii de avocatura 'Piperea si Asociatii' si al societatii de practicieni in insolventa Rominsolv SPRL.

Subsemnatul am detinut si calitatea de judecator la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti inperioada 1994-1995.

Mai mult, imi desfasor cariera universitara de peste 25 de ani, in cadrul celei mai prestigioase facultati de drept, cea din cadrul Universitatii din Bucuresti, fiind profesor de Drept Comercial, Protectia consumatorilor si Proceduri de Insolventa, De asemenea, subsemnatul am calitatea de conducator de doctorat in cadrul Facultatii de drept.

Doresc sa sustin si faptul ca pentru activitatea desfasurata mi-au fost acordate si nenumarate premii pe care le-am enumerat cu ocazia redactarii cererii de chemare in judecata.

Consider ca este necesar sa mentionez aceste calitati, intrucat releva nu numai pregatirea subsemnatului, dar si probitatea morala, etica si, nu in ultimul rand, notorietatea de care dau dovada.

Astfel cum am mentionat si cu ocazia redactarii cererii de chemare in judecata, subsemnatul am fost de buna-credinta si am notificat parata solicitand acesteia sa retraga de urgenta raportul din spatiul public, sa elimine numele subsemnatului din cuprinsul acesteia si sa publice o dezmintire insotita de scuze publice pentru calificarea gresita si prejudiciabila o opiniilor subsemnatului ca dezinformari.

Pana la introducerea cererii de chemare in judecata, parata nu a considerat necesar sa raspunda in niciun fel solicitarilor mele, ignorand cu desavarsire faptul ca o asemenea conduita este de natura sa imi cauzeze grave prejudicii imaginii pe care mi-am construit-o in atatia ani prin munca continua si eforturi considerabile.

Textele publicate de subsemnatul reprezinta opinii si judecati de valoare cu privire la anumite situatii, masuri, teme dezbatute in spatiul online si nu pot fi calificate ca dezinformari sau stiri false, pentru ca ele prezinta expresia libertatii de opinie, pe care asa-zisul studiu o anihileaza sub aparenta unei analize obiective, calitative a continutului materialelor incomode sau controversate.

Asadar nu exista nici un motiv legitim pentru care textele redactate de subsemnatul sa fie calificate ca dezinformari, iar numele subsemnatului sa fie mentionat in cadrul acestui raport, care este nu numai inexact, ci si subiectiv si rauvoitor.

In acest sens, parata sustine faptul ca materialul 'stiintific' nu contine pareri personale, subiective ale autorilor, nu contine contestari ale unor fapte si date indiscutabile, or este mai mult decat evident ca parerea personala a autorilor este subinteleasa prin modul de redactare a materialului.

Mai mult, in ceea ce priveste apararea conform careia materialul nu face altceva decat sa redea ca atare opiniile exprimate de subsemnat pe pagina personala de facebook, reiterez ca aceasta afirmatie este complet falsa, intrucat redarea sustinerilor subsemnatului a fast scoasa din context.

Chiar daca ar fi fost redate integral, tot nu s-ar fi putut sustine ca aceste afirmatii sunt altceva decat pareri personale, fara a avea intentia de a induce in eroare sau a dezinforma opinia publica.

Prin redactarea materialului, in felul in care acesta a fost facuta, nu s-a dorit 'informarea opiniei publice in legatura cu o chestiune de interes major', ci impunerea in atentia publicului a unor judecati subiective ale autorilor rezultand cu afectarea imaginii subsemnatului si cauzarea unor prejudicii morale.

Astfel, solicitam instantei sa constate ca parata a actionat cu rea-intentie, fiind pe deplin constienta de faptul ca astfel de afirmatii sunt de natura a afecta imaginea subsemnatului si activitatea profesionala a acestuia. (...)

Plasarea textelor subsemnatului in raportul stiintific si catalogarea acestora ca fiind toxice si folosite cu scopul de a dezinforma populatia nu reprezinta calificari sau judecati de valoare admisibile in spatiul public, pentru care nu s-a dovedit o baza factuala, ci deductii jignitoare, care nu erau necesare si utile pentru a exprima o opinie in cadrul materialului.

Folosirea unor asemenea cuvinte pentru a caracteriza opiniile exprimate de mine depaseste limitele unei judecati de valoare sau polemici publice si este de natura sa afecteze reputatia, onoarea, imaginea publica si demnitatea subsemnatului, fiind facute cu buna stiinta in sensul denigrarii acestuia.

In ceea ce priveste prejudiciul suferit, se retine ca acesta consta in afectarea imaginii mele publice, a onoarei si reputatiei mele si ca daunele morale sunt acordate cu titlu de sanctiune. (...)

Referitor la apararile intemeiate pe libertatea de exprimare (...)

Desi parata din prezenta speta nu are calitatea de detinatoare a site-ului web, aceasta avea obligatia ca atunci cand a redactat materialul dedus judecatii sa o faca cu buna-credinta si sa intreprinda demersuri pentru a preveni vatamarea drepturilor subsemnatului. (...)

In ceea ce priveste apararea paratei conform careia subsemnatul nu a facut dovada prejudiciului, solicitam instantei sa constate faptul ca in ceea ce priveste dreptul la imagine si dreptul la reputatie, legatura de cauzalitate dintre actiunea ilicita si prejudiciu rezulta ex rem, din chiar savarsirea faptei, prin vatamarea drepturilor nepatrimoniale ocrotite de normele constitutionale si internationale. (...)

In analiza vinovatiei, trebuie luat in considerare faptul ca parata avea obligatia de a isi exercita drepturile cu buna credinta, in acord cu bunele moravuri. Este evident faptul ca aceasta avea cunostinta de faptul ca cele afirmate nu corespund adevarului, fapta delictuala fiind savarsita cu intentie directa.

In acelasi sens, in prezenta cauza se poate observa faptul ca este exclus ca parata sa nu fi avut cunostinta cu privire la faptul ca informatia lansata in spatiul public era de natura a vatama drepturile subsemnatului, in conditiile in care prin Notificarea transmisa de catre subsemnatul a fost in mod expres incunostintata cu privire la faptul ca informatiile publicate in cadrul studiului aduc atingere dreptului la imagine al subsemnatului si cu privire la caracterul ilicit al informatiilor”.

* Cititi aici raportul Eurocomunicare

* Cititi aici actiunea lui Gheorghe Piperea

* Cititi aici intampinarea SNSPA

* Cititi aici raspunsul avocatului la intampinarea SNSPA

* Cititi aici intampinarea Eurocomunicare

* Cititi aici raspunsul avocatului la intampinarea Eurocomunicare