PIRLOG SI AI LUI, TRIMISI LA ABC-UL DREPTULUI – Plenul CSM a respins cererea de aparare a independentei autoritatii judecatoresti formulata de Asociatia Initiativa pentru Justitie din cauza criticilor ministrului Catalin Predoiu la adresa avizelor negative emise de procurorii CSM privind propunerile lui Predoiu pentru sefia PICCJ si DIICOT. CSM le-a amintit #rezistentilor din AIJ ca procurorii functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei, conform art. 132 din Constitutie (Hotararea)

Scris de: Valentin BUSUIOC

16.06.2020 13:05
Vizualizari: 2979

Asociatia Initiativa pentru Justitie – condusa de celebrul procuror militar Bogdan Pirlog (foto 1) – a luat un flit de zile mari din partea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Iar umilinta a fost cu atat mai mare, cu cat CSM le-a demonstrat #rezistentilor din AIJ ca habar n-au de articolul 132, alineatul 1 din Constitutie, care prevede ca „procurorii isi desfasoara activitatea (...) sub autoritatea ministrului Justitiei”.



Pirlog cel Viteaz versus Predoiu cel Rau


S-a intamplat in data de 7 mai 2020, Hotararea nr. 85 a Plenului CSM fiind publicata la 3 iunie 2020. Este vorba despre hotararea prin care Consiliul a respins cererea de aparare a independentei autoritatii judecatoresti formulata de catre AIJ. Mai precis, organizatia non-guvernamentala s-a aratat iritata de criticile aduse de catre ministrul Justitiei, Catalin Predoiu (foto 2), avizelor negative emise in februarie 2020 de catre Sectia pentru procurori a CSM cu privire la persoanele propuse de Predoiu pentru sefia PICCJ si DIICOT: Gabriela Scutea, respectiv Giorgiana Hosu (click aici pentru a citi).

Tot in februarie 2020, Catalin Predoiu i-a trimis o scrisoare presedintelui Klaus Iohannis, in care isi exprima indignarea cu privire la cele doua avize negative. (Gasiti pe Newsweek.ro principalele idei din scrisoare.)

Ei bine, aceasta scrisoare i-a scos din pepeni pe #rezistentii lui Bogdan Pirlog, membrii Asociatiei Initiativa pentru Justitie jeluindu-se la CSM cum ca ministrul Predoiu ar fi afectat independenta autoritatii judecatoresti prin simplul fapt ca si-a permis sa critice avizele negative emise de „Brigada Nufarul”.


Hashtagistii lui Pirlog, lasati corigenti la drept constitutional


Partea esentiala a Hotararii nr. 85/2020 este faptul ca Plenul CSM i-a trimis pe activistii condusi de Bogdan Pirlog sa deschida Constitutia Romaniei la articolul 132, alineatul 1, care prevede ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei. Anume aceasta autoritate a ministrului Justitiei il indreptateste pe detinatorul acestei functii (oricare ar fi el) sa isi exprime opinia cu privire la propunerile pe care acelasi ministru al Justitiei le formuleaza pentru diverse functii. Aceasta este ideea centrala a hotararii prin care Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis sa plimbe ursul pe cei din Asociatia Initiativa pentru Justitie.

In rest, CSM a remarcat ca atat criticile, cat si limbajul folosit de ministrul Predoiu in scrisoarea catre presedintele Iohannis se circumscriu libertatii de exprimare de care se bucura orice cetatean. Corolar, Consiliul a subliniat ca ministrul Justitiei a avut cu atat mai mult dreptul sa se exprime critic fata de avizele negative emise de Sectia pentru procurori, cu cat insele acele avize au fost formulate intr-un ton critic.


Iata principalele fragmente din hotararea CSM:


Procedura de numire a conducatorilor principalelor structuri de parchet se realizeaza prin intermediul unui mecanism legislativ menit sa implice principalii actori cu atributii in aceasta privinta. Ministrul justitiei formuleaza propunerile de numire a conducatorilor principalelor structuri de parchete (in urma organizarii unei proceduri de selectie pe baza unui interviu, in cadrul caruia candidatii sustin un proiect privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere pentru care si-au depus candidatura), urmand ca ulterior Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Sectiei pentru procurori, sa avizeze (consultativ) propunerile formulate, pozitiv sau negativ, in functie de aprecierile membrilor, formate in urma interviului organizat conform dispozitiilor anterior mentionate. Toate acestea pentru ca, in final, Presedintele Romaniei sa decida asupra propunerii de numire, acesta din urma avand posibilitatea de a accepta propunerea si dispune numirea candidatului in functie, ori de a refuza, motivat, o singura data, numirea in functia de conducere.

Se constata ca in cadrul acestui mecanism, Presedintele Romaniei are rolul de a analiza atat propunerea motivata a ministrului justitiei privind numirea procurorilor de rang inalt, cat si avizul consultativ motivat al CSM – Sectia pentru procurori, mai ales in ipoteza in care acestea sunt antagonice. Astfel, in raport de acestea, Presedintele Romaniei urmeaza sa-si formeze convingerea si sa decida cu privire la propunerea formulata, legiuitorul organic mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art. 54 alin.1 din Legea 303/2004 (in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale – Decizia nr. 45/30.01.2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 199 din 05.03.2018, par. 165).

Prin urmare, in cadrul acestui mecanism, in situatia in care avizul Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru Procurori nu este in concordanta cu propunerea ministrului justitiei, este evident ca acesta din urma are posibilitatea de a prezenta decidentului final (Presedintele Romaniei) motivele pentru care nu isi retrage propunerea formulata si pentru care sustine in continuare numirea candidatului propus in functie, Or, pentru a actiona in acest sens, trebuie sa i se recunoasca ministrului justitiei posibilitatea de a aduce argumente contrare celor retinute de catre Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru Procurori in cadrul avizului negativ astfel acordat.

Posibilitatea ministrului justitiei de a aduce critici argumentelor cuprinse in motivarea avizului negativ acordat de Sectia pentru Procurori nu poate reprezenta in sine un atac adus independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, in conditiile in care acestea se incadreaza in limitele de exprimare permise de lege, acestea urmand a fi apreciate intr-un mod mai extins, prin raportare la functia pe care acesta o exercita si rolul sau in cadrul procedurii de numire a procurorilor de rang inalt. Cu atat mai mult cu cat rolul central in aceasta procedura ii are tocmai ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete, cu mentiunea ca autoritatea pe care ministrul justitiei o exercita asupra procurorilor nu are nicio legatura cu activitatea judiciara pe care un procuror o desfasoara in concret (potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale – Decizia nr. 136/20.03. 2018, publicata in Monitorul Oficial nr.383 din 4 mai 2018, par. 62 – in raport cu art. 132 alin. 1 din Constitutia Romaniei). Or, in acest cadru constitutional, notiunea de autoritate are o semnificatie destul de concreta, referindu-se inclusiv la o posibilitate de decizie in privinta gestionarii carierei procurorilor.

Astfel, avand in vedere rolul central pe care ministrul justitiei il are in procedura de numire a procurorilor de rang inalt, acestuia trebuie sa i se recunoasca posibilitatea de a formula afirmatii critice referitoare la un eventual aviz negativ acordat de catre Sectia pentru procurori, acestea, insa, in limita libertatii de exprimare admise, care, in contextul dat, este una mult mai extinsa, permitand un ton critic mult mai ridicat, tocmai in considerarea importantei procedurii si rolului central al ministrului justitiei, Aceasta, in conditiile in care avizul negativ acordat de Sectia pentru procurori vizeaza chiar propriile propuneri de numire.

De mentionat faptul ca, in privinta propunerii de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin.1 din Legea nr.303/2004, ministrul justitiei detine o larga marja de apreciere, din moment ce limitarile impuse de lege, sub forma conditiilor necesare a fi intrunite, in mod obiectiv, de catre procuror pentru a fi numit in functia de conducere, sunt minime.

Pe cale de consecinta, libertatea de exprimare extinsa a ministrului justitiei, recunoscuta in acest context, este conferita tocmai in considerarea marjei largi de apreciere, in ceea ce priveste numirea procurorilor de rang inalt, marja a carei exercitare poate fi limitata prin stabilirea unor conditii legale pe care procurorul trebuie sa le intruneasca pentru a fi eligibil sa fie numit in functia de conducere. Astfel, marja de apreciere a ministrului justitiei nu poate fi inlaturata prin exercitarea unor competente date de lege in sarcina altor autoritati publice care sa afecteze echilibrul si sa se reconfigureze, in mod implicit, competentele constitutionale ale acestora.

In alti termeni, pentru a aprecia cu privire la existenta unei depasiri a limitelor de exprimare in contextul contraargumentelor aduse de ministrul justitiei in raport de avizul negativ al Sectiei pentru Procurori, de natura a afecta independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, urmeaza a fi analizate in concret principalele afirmatii ale acestuia.

Cu privire la criticile formulate de Asociatia 'Initiativa pentru Justitie', vizand sustinerile ministrului justitiei referitoare la Hotararea nr. 145/11.02.2020 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori, prin care a fost acordat aviz negativ in raport de propunerea de numire in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Faptul ca ministrul justitiei gaseste 'cel putin surprinzatoare concluziile Sectiei pentru Procurori', realizate cu ocazia avizelor negative acordate, nu este de natura a conduce la ideea subminarii independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, cu atat mai mult cu cat aceste concluzii vizeaza propriile propuneri ale ministrului, pe care a inteles sa le sustina in continuare – acesta fiind cel caruia i s-a atribuit competenta legala de a realiza propunerile de numire. De altfel, sustinerea ministrului prin care afirma lipsa unui corespondent in realitate a aprecierii realizate de Sectia de procurori (din perspectiva lipsei capacitatii de comunicare a candidatei pentru functia de Procuror General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie) nu depaseste libertatea de exprimare ce trebuie recunoscuta in special principalilor actori in desemnarea unei persoane pentru ocuparea functiei mentionate; de altfel, in mod logic, avand in vedere propunerea formulata si sustinuta de catre ministrul justitiei, contrara avizului negativ al Sectiei pentru procurori, acesta apreciaza, intre altele, existenta capacitatii de comunicare a candidatei. Or, posibilitatea de a aprecia ca nefiind intemeiate concluziile Sectiei pentru procurori trebuie sa ii fie recunoscuta acestuia, avand in vedere in principal calitatea in care formuleaza aceste sustineri (ca titular al propunerii de numire).

Nici macar sustinerea imputata ministrului justitiei, prin care acesta apreciaza ca 'argumentatia' Sectiei pentru procurori in vederea emiterii unui aviz negativ 'se transforma pe alocuri intr-un adevarat proces de intentie nemeritat', nu este de natura a depasi limitele de exprimare permise (cu consecinta subminarii autoritatii judecatoresti); astfel, se constata ca aceasta afirmatie nu reprezinta decat o judecata de valoare, fundamentata pe propriile aprecieri, fiind necesar a i se recunoaste acestuia o marja de apreciere, in contextul in care concluziile pe care se intemeiaza propria propunere de numire a procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie sunt contradictorii cu cele ale Sectiei de procurori pe care s-a intemeiat avizul negativ acordat.

In final, se constata ca nici sustinerea ministrului conform careia intreaga substanta a avizului 'contureaza si sugereaza o tendinta de arogare de facto de catre Sectia de procurori a unei prerogative care apartine de plin drept ministrului justitiei' nu este de natura a submina independenta autoritatii judecatoresti; aceasta in conditiile in care drept consecinta a avizului negativ acordat, ministrul justitiei, ca titular al propunerii, si Sectia pentru procurori se aflau pe pozitii opuse, decizia finala apartinand Presedintelui Romaniei, in urma analizarii concluziilor pe care s-au intemeiat punctele de vedere divergente ale celorlalti participanti in cadrul procedurii de numire. Desi afirmatia ministrului justitiei este una ce excedeaza caracterului oficial, nu se poate aprecia ca aceasta conduce la atingerea independentei autoritatii judecatoresti, putand fi apreciata, cel mult, ca o critica subiectiva realizata in contextul contraargumentarii concluziilor pe care se bazeaza avizul consultativ (negativ) acordat de Sectia pentru procurori, in raport de propriile propuneri de numiri a procurorilor de rang inalt.

Reluand considerentele anterior aratate, se retine ca libertatea larga de exprimare extinsa a ministrului justitiei, recunoscuta in acest cadru, este conferita tocmai in considerarea marjei largi de apreciere, in ceea ce priveste numirea procurorilor de rang inalt, marja a carei exercitare poate fi limitata prin stabilirea unor conditii legale pe care procurorul trebuie sa le intruneasca pentru a fi eligibil sa fie numit in functia de conducere. Se poate conchide ca afirmatia anterior mentionata este realizata in cuprinsul marjei de apreciere a ministrului justitiei, care nu poate fi inlaturata prin exercitarea competentelor atribuite in sarcina altor autoritati publice.

Cu privire la criticile formulate de petenta, vizand sustinerile ministrului justitiei referitoare la Hotararea nr. 147/11.02.2020 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori, prin care a fost acordat aviz negativ in raport de propunerea de numire in functia de procuror-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Reiterand faptul ca ministrul justitiei a considerat ca, in cauza, candidata a fost supusa unui 'proces de intentie' care 'nu este de natura a permite concluzii generale de tipul inabilitatii de comunicare publica' nu poate conduce la concluzia depasirii limitelor de exprimare ce trebuie recunoscute acestuia (ca titular al propunerii de numire formulate), de natura a conduce la subminarea independentei autoritatii judecatoresti, considerentele anterior prezentate pastrandu-si valabilitatea pentru identitate de ratiune, in conditiile in care aceste afirmatii au fost realizate in acelasi context temporal si cauzal.

De altfel, faptul ca ministrul justitiei a apreciat ca 'malitioase' unele exprimari din cuprinsul hotararii Sectiei pentru procurori, acestea fiind de natura a 'pune sub semnul intrebarii obiectivitatea concluziilor Sectiei cu ocazia emiterii avizului', nu poate conduce la afectarea independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Afirmatia in discutie reprezinta in realitate expresia unei proprii aprecieri subiective, apreciere permisa, avand in vedere, in cazul concret, marja larga de exprimare de care se bucura. Aceasta, in conditiile in care acesta (n.r. ministrul Justitiei) are dreptul de a-si argumenta propriile propuneri pentru ocuparea functiilor de conducere a principalelor unitati de parchet, respectiv avand in vedere pozitia diametral opusa in raport de avizele negative ale Sectiei pentru procurori, acestia (Sectia pentru procurori, respectiv ministrul justitiei) fiind, din punct de vedere institutional, pe pozitii contradictorii, in cadrul unei proceduri de numire a procurorilor de rang inalt, in care calitatea de decident final apartine Presedintelui Romaniei, care trebuie astfel sa actioneze in raport de concluziile celorlalti doi participanti in cadrul procedurii de numire. Prin urmare, trebuie sa i se recunoasca ministrului justitiei posibilitatea de a combate argumentele pe care Sectia pentru procurori si-a intemeiat avizele negative acordate, putandu-i-se chiar recunoaste acestuia posibilitatea folosirii, in anumite limite, a unui limbaj neconventional, situat insa in limitele libertatii de exprimare, asa cum este cazul in aceasta situatie.

In concluzie, se observa ca opiniile exprimate nu sunt de natura sa aduca atingere independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Sustinerile transmise de ministrul justitiei catre Presedintele Romaniei, prin care a precizat ca isi mentine propunerile formulate pentru functiile de procuror general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie si procuror-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, sunt in fapt rezultatul propriei contraargumentatii referitoare la avizul negativ acordat de catre Sectia pentru Procurori.

Asadar, desi limbajul folosit in argumentarea sustinerii propunerilor nu este unul care sa se circumscrie strict unui limbaj oficial, contrar opiniei exprimate de Asociatia 'Initiativa pentru Justitie', acesta nu excedeaza libertatii de exprimare ce trebuie recunoscuta ministrului, avand in vedere importanta intregului demers, in conditiile avizului negativ al Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, de natura a situa acesti doi actori principali in procedura de numire a procurorilor de rang inalt, pe pozitii contradictorii. (…)

Plenul retine ca prin afirmatiile ministrului justitiei nu a fost incalcat justul echilibru intre libertatea de exprimare si interesul legitim al statului de a veghea ca functia publica sa se conformeze scopurilor statuate in cuprinsul in art. 10 paragraful 2 din Conventie (n.r. Conventia Europeana a Drepturilor Omului), sustinerile in discutie reprezentand in fapt argumentele pe care ministrul justitiei si-a intemeiat mentinerea propunerilor de numire a conducatorilor principalelor unitati de parchet ca o consecinta a avizului negativ a cordat de Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori.

Or, chiar daca sustinerile ministrului justitiei sunt unele ce pot aparea ca fiind critic formulate, acestea nu pot fi considerate de natura a induce ideea unei functionari generale, anormale sau incorecte a sistemului judiciar si nici de natura a leza independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Cu atat mai mult cu cat alegatiile criticate in cauza reprezinta afirmatiile unui om politic, membru al guvemului (unul din actorii principali in procedura de numire a procurorilor de rang inalt), acestea fiind mai degraba perceptibile a fi realizate in contextul sustinerii propriilor propuneri, aflandu-se pe o pozitie contradictorie in raport de Sectia pentru procurori, avand in vedere avizele negative acordate.

Mai mult, se constata ca inclusiv concluziile Sectiei pentru procurori, exprimate in cadrul avizelor negative acordate, au fost unele ce pot fi apreciate ca fiind realizate pe un ton critic; prin urmare, ministrului justitiei trebuie sa i se dea posibilitatea de a formula contraargumente critice in raport de concluziile avizelor consultative negative, avand in vedere ca acestea privesc propriile propuneri de numire, respectiv avand in vedere ca trebuie recunoscuta o oarecare simetrie din perspectiva modalitatii de exercitare a libertatii de exprimare, concretizata prin concluziile celor doi actori implicati in numirea conducatorilor principalelor unitati de parchet.

Prin urmare, afirmatiile analizate reprezinta perceptia personala cu privire la evaluarile realizate chiar de catre Sectia pentru procurori (exprimate prin avizele negative acordate propunerilor de numire in functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv de procuror-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism), putand fi incadrate in limitele extinse ale discursului politic. (...)

In alti termeni, sustinerile ministrului justitiei, in conditiile in care s-au exprimat in cadrul unei proceduri legale, avand in vedere inclusiv faptul ca erau ulterioare avizelor Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, nu aveau aptitudinea de a afecta in nici un mod procesul deliberativ de avizare al sectiei. De asemenea, se constata ca afirmatiile vizate de cerere nici nu contin elemente de natura a putea fi apreciate ca reprezinta presiuni sau ingerinte asupra activitatii viitoare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

In realitate, din continutul scrisorii, reiese ca, in esenta, ministrul justitiei a prezentat propria opinie cu privire la propunerile formulate, raportandu-se la sustinerile Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii privind emiterea avizelor negative, analizate prin prisma aspectelor constatate in procedura de selectie a candidatilor.

Reiterand: formularea unor aprecieri de catre ministrul justitiei, in cadrul acestei proceduri reglementate de dispozitiile legale, constituie un demers justificat, prin atributiile pe care le are acesta conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fara a aduce atingere prerogativelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si independentei acestora, respectiv autoritatii judecatoresti, ce include si acest organism, potrivit normelor constitutionale”.


* Cititi aici Hotararea nr. 85/2020 a Plenului CSM

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii