Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a solicitat marti, Consiliului Superior al Magistraturii, sa suspende aplicarea „Programului pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurarea calitatii activitatii in instante in anul 2010”, opinand ca este un program cu disfunctionalitati grave, care a dus la imposibilitatea respectarii principiului solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil. Programul a fost construit de un grup de lucru al CSM, condus de judecatoarea Alexandrina Radulescu, cea care, la finalul acestei luni, isi va pierde dreptul de a ocupa un loc in actualul CSM, urmare a transferului sau de la Judecatoria Cluj, la Tribunalul Cluj Napoca. In replica, CSM a transmis ca “prima analiza a datelor prezentate in cadrul sondajului de opinie desfasurat in randul judecatorilor a scos in evidenta faptul ca peste 90% dintre magistrati au constatat cresterea calitatii actului de justitie, urmare aplicarii acestui program”. CSM a transmis de asemenea ca va consulta instantele cu privire la suspendarea programului, si ulterior va lua in discutie in plen solicitarea ministrului. Programul prevede repartizarea dosarelor in functie de complexitatea lor, gradele de complexitate fiind dinainte stabilite de CSM, pe o scara de la 1 la 9. Fiecare grad de complexitate este evaluat in puncte de incarcatura, conform cu fiecare grad de jurisdictie.

Ministrul Justitiei nu vrea normarea muncii judecatorilor

Ministrul Justitiei a sustinut, intr-un comunicat dat presei marti, ca “programul prezinta disfunctionalitati. Continuarea aplicarii acestuia in instante continua cu consecinte grave in ceea ce priveste respectarea obligatiei de a asigura solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”. Astfel, ministrul a ajuns la concluzia ca acele instante care au acordat termene de judecata strict in conformitate cu programul elaborat de judecatoarea Alexandrina Radulescu au fost puse “pentru prima data” in situatia ca “pentru dosarele nou intrate in sistem primul termen sa fie stabilit la 6-8 luni de la data inregistrarii. Mai mult, in ultima perioada, prin aplicarea acestui Program, primul termen a ajuns sa fie stabilit, in anumite cazuri, la 11-14 luni de la data inregistrarii dosarelor”.

Ministrul Justitiei a atras atentia asupra faptului ca posibilitatea data unui judecator, prin acest program, ca la atingerea numarului maxim de puncte de incarcare, sa refuze sa mai intre in sedinta de judecata este de natura sa incalce Conventia Europeana pentru Drepturile Omului. In comunicat, Predoiu a explicat ca “CSM a considerat ca fiind rezonabil pentru un judecator sa solutioneze intre 10 si 15 dosare in cursul unei saptamani, stabilind un volum mediu de circa 90 de puncte de incarcare saptamanala/judecator. Prin urmare, raportat la 44 de saptamani active intr-un an judiciar, numarul maxim de puncte de incarcare pe an calendaristic este de 3960 pe judecator indiferent de stadiul procesual sau de nivelul de jurisdictie. (..) la indeplinirea numarului maxim de puncte, un judecator poate refuza intrarea in sedinta de judecata, norma stabilita fiind una anuala. Pentru asemenea situatii, primul termen de judecata pentru cauzele nou intrate la acelasi judecator este fixat in anul urmator, ceea ce duce la afectarea duratei rezonabile a procedurii. Potrivit jurisprudentei CEDO, durata procedurii se masoara intre momentul inregistrarii actiunii judiciare si momentul executarii hotararii pronuntate.

Predoiu isi sprijina criticile pe expertii straini

In comunicat, Ministrul Justitiei a sustinut ca mai multi experti straini care au analizat acest program au ajuns la aceeasi concluzie, si “au stabilit ca hotararea CSM de a norma munca judecatorilor nu va produce efectele scontate, intrucat reusita procesului de normare a muncii este conditionata de cunoasterea prealabila a duratei medii de solutionare a proceselor in functie de categoria din care fac parte. Un astfel de proiect a fost initiat de CSM in luna mai 2006, insa fara un rezultat concret. De asemenea, expertii au avertizat ca normarea muncii, in mod paradoxal, nu este recomandata in instantele de judecata deja supraaglomerate, caz in care s-ar impune in prealabil analiza volumului de activitate in vederea identificarii cauzelor obiective si subiective care afecteaza acest volum, demersuri de competenta CSM, iar, mai apoi, aplicarea unor politici de redistribuire a personalului de catre CSM, dupa criterii pertinente, pe orizontala si verticala sistemului, dupa caz, avand in vedere ca in sistemul judiciar exista locuri vacante in ciuda seriilor de observatii si recomandari de suspendare a aplicarii Programului pe care le-am transmis, Ministerul Justitiei constata ca programul pilot in discutie este aplicat, in principal, la instantele supra-aglomerate ca volum de activitate, de ex. Curtea de Apel Bucuresti. In acelasi timp, Ministerul Justitiei este deopotriva interesat in aplicarea uniforma a justitiei pe intreg teritoriul tarii ori, in conditiile in care Programul pilot se aplica numai la unele instante, efectele negative ale acestuia sunt suportate de comunitatile arondate acestora, aspect de natura a crea tensiuni sociale in functie de zona de jurisdictie din care provin justitiabilii. Din datele Ministerului Justitiei acest program nu se aplica la: CA Timisoara, CA Galati, CA Alba-Iulia, CA Suceava, s.a. Daca avem in vedere ca la unele curti de apel programul se aplica doar la nivelul unora dintre instantele aflate in circumscriptia teritoriala a acestora, consecintele asupra aceleiasi comunitati sunt de neinteles pentru justitiabili si afecteaza grav imaginea justitiei”.

CSM: Subfinantarea sistemului judiciar a dus la inovarea unor programe care sa asigure echilibru intre calitatea si cantitatea deciziilor judecatoresti

In replica la spusele ministrului, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat in care a acuzat subfinantarea cronica a sistemului, conditiile inumane in care judecatorii sunt nevoiti sa munceasca, precum si lipsa unei coerente legislative. “Analiza datelor rezultate in urma aplicarii acestui program dovedeste faptul ca echilibrul care trebuie sa existe intre cele trei componente ce asigura solutionarea in mod echitabil a unui proces in conditii de independenta, impartialitate, intr-un termen rezonabil si avand o competenta profesionala impun: dublarea, pe de o parte a personalului instantelor de judecata (judecatori si personal auxiliar de specialitate), cat si dublarea sau chiar triplarea bugetului alocat instantelor de judecata, pe de alta parte. In prezent exista un dezechilibru intre volumul de activitate, resursele alocate si durata solutionarii cauzelor, care are drept consecinta previzibila scaderea calitatii deciziilor, o dilatare excesiva a termenelor de judecata si, implicit, dificultati in unificarea practicii judiciare. Insuficienta asigurare de catre Ministerul Justitiei a resurselor materiale si logistice (lipsa salilor de judecata in raport cu cresterea constanta a volumului de activitate, desfasurarea activitatii in spatii necorespunzatoare si insalubre, netransfererea sumelor rezultate din taxele judiciare de timbru si amenzile judiciare, subdimensionarea schemelor de personal, etc) si neluarea masurilor legislative necesare bunei functionari a justitiei au impus Consiliului Superior al Magistraturii adoptarea unor programe care sa determine mentinerea echilibrului intre calitatea si cantitatea actului de justitie”.

Consiliul: Statul trebuie sa creeze conditiile necesare de lucru unui judecator, apoi sa ceara solutionarea litigiilor intr-un termen rezonabil

De asemenea, CSM a acuzat Ministerul Justitiei ca transmite opiniei publice lucruri fara sa aiba temei legal: “sustinerea Ministerului Justitiei potrivit careia - la indeplinirea numarului maxim de puncte, un judecator poate refuza intrarea in sedinta de judecata - este lipsita de temei legal si faptic, cat timp numarul cauzelor inregistrate si solutionate in primul semestru al anului 2010 este cu mult mai mare decat cele inregistrate si solutionate in primul semestru al anului precedent. Cerintele pe care le are sistemul de justitie in anul 2010 sunt partial finantate, in timp ce instantele de judecata sunt supraaglomerate din cauza cresterii numarului de dosare. S-a constatat ca o crestere a ritmului de solutionare a cauzelor duce la sacrificarea calitatii solutiilor pronuntate in detrimentul rolului asumat de catre magistrati de a rezolva impartial si obiectiv toate procesele cu care sunt investiti. Scaderea calitatii hotararilor judecatoresti determinata de volumul excesiv de activitate (atributii jurisdictionale si nejurisdictionale aflate in competenta judecatorului), provoaca criza de incredere in justitie. Potrivit Recomandarii nr. 94 (12 ) a Comitetului de Ministri privind independenta, eficienta si rolul judecatorului, statul trebuie sa adopte toate masurile necesare iar judecatorului, inainte sa i se ceara solutionarea litigiilor intr-o durata rezonabila de timp, trebuie sa i se creeze conditiile necesare respectarii cerintei referitoare la durata rezonabila a procedurii.

CSM: Calitatea actului de justitie a crescut prin acest program

Consiliul Superior al Magistraturii a sustinut de asemenea, ca: “prima analiza a datelor prezentate in cadrul sondajului de opinie desfasurat in randul judecatorilor a scos in evidenta faptul ca peste 90% dintre magistrati au constatat cresterea calitatii actului de justitie, urmare aplicarii acestui program. In cadrul conferintei anuale, a grupului de lucru privind stabilirea volumului optim la instantele judecatoresti, s-a subliniat faptul ca dreptul la un proces echitabil are drept componente: accesul liber la justitie, examinarea cauzei in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, examinarea cauzei de catre un tribunal independent, impartial si stabilit prin lege. Supraincarcarea rolului unei instante atrage raspunderea statului, deoarece aceasta trebuie sa isi organizeze sistemul jurisdictional de asa natura incat instantele sa poata respecta cerintele prevazute de art. 6 alin.1 din Conventie, ceea ce inseamna ca instantele trebuie sa decida intr-un termen rezonabil. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca responsabilitatea statelor semnatare ale Conventiei nu poate fi angajata daca acestea dovedesc ca au adoptat cu promptitudine masurile necesare pentru a remedia situatia. In consecinta, Curtea subliniaza ca statele au obligatia sa-si organizeze propriile sisteme judiciare in acord cu exigentele Conventiei Europene si sa depaseasca dificultatile administrative”.