29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PREDOIU OMOARA CRIMINOLOGIA – Societatea Romana de Criminologie ii cere premierului Ludovic Orban sa nu adopte hotararea de Guvern prin care ministrul Justitiei Catalin Predoiu vrea sa distruga Institutul National de Criminologie, la numai 2 ani de la reinfiintare. Noaptea mintii: Predoiu pretexteaza ca INC functioneaza cu prea putine posturi in schema (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

28 January 2020 16:22
Vizualizari: 4451

Pe langa uriasul scandal generat de dorinta de a macelari pensiile magistratilor, Guvernul PNL condus de Ludovic Orban (foto 1 stanga) risca sa mai comita un atentat la adresa sistemului judiciar. Este vorba despre iminenta desfiintare a Institutului National de Criminologie (INC), la numai doi ani dupa relansare, in situatia in care Executivul va adopta proiectul de hotarare in acest sens, elaborat de catre ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto 1 dreapta). Vorbim despre un institut infiintat in 2002, desfiintat in 2006 si redeschis in 2018.



Semnalul de alarma a fost lansat duminica, 26 ianuarie 2020, de catre Societatea Romana de Criminologie, Criminalistica si Penologie (SRCCP), o asociatie condusa de fostul ministru al Justitiei Rodica Stanoiu (foto 2). Mai precis, SRCCP avertizeaza ca Institutul National de Criminologie este principala scoala autohtona de gandire in domeniul justitiei penale, cu un rol crucial in formarea specialistilor din acest domeniu. In acest sens, asociatia i-a trimis o scrisoare deschisa premierului Orban, rugandu-l sa nu sustina initiativa lui Predoiu.


Costuri uriase pentru societate


Or, distrugerea unui astfel de institut nu ar face altceva decat sa agraveze binecunoscutele probleme cu care se confrunta societatea romaneasca in materie de criminalitate: „pierderi de vieti omenesti, ingrijiri medicale si psihologice acordate victimelor, coruptie, furturi, fraude economice si fiscale, fraude vamale, tulburari ale ordinii publice, schimbarea obiceiurilor oamenilor determinate de teama de agresiuni, comertul clandestin, profiturile lumii interlope, cheltuielile firmelor particulare si de stat pentru a se proteja, cheltuielile privind functionarea politiei, jandarmeriei, parchetelor, tribunalelor si penitenciarelor”, atrage atentia SRCCP.

Dincolo de aspectele enumerate mai sus, in joc sunt si alte probleme, mult mai greu cuantificabile dar la fel de dureroase: „vietile distruse ale rudelor victimelor criminalitatii, reactiile de razbunare, neincrederea ce survine in relatiile sociale, frica permanenta de o noua agresiune, pierderile turistice si culturale, imaginea defavorabila a Romaniei in ochii strainilor”, noteaza Societatea Romana de Criminologie.

De altfel, ONG-ul da ca exemplu celebrul caz Caracal, sugerand ca balbaiala anchetatorilor si mai ales panica in randurile populatiei ar fi putut fi evitate prin implicarea unor anchetatori cu adevarat profesionisti in domeniul criminologiei.


Motivul halucinant invocat de Predoiu


Inainte sa va prezentam comunicatul asociatiei conduse de Rodica Stanoiu, precizam ca saptamana trecuta Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica proiectul de HG „pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei”, unde la art. II alin. 1 se spune cu subiect si predicat:

Cele 20 de posturi aprobate pentru Institutul National de Criminologie se desfiinteaza, cu exceptia a 14 posturi de personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, de functionar public precum si de personal contractual, care vor fi redistribuite in cadrul aparatului propriu al Ministerului Justitiei, in functie de necesitati”.

Insa aspectul cu adevarat de noaptea mintii il gasim in nota de fundamentare a proiectului de HG, unde ministrul Justitiei Catalin Predoiu sustine nici mai mult, nici mai putin decat ca Institutul National de Criminologie functioneaza cu prea putine posturi. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, Predoiu invoca si faptul ca inca de la infiintare, institutul nu a beneficiat de un director titular, fiind condus interimar de catre persoane delegate din Ministerul Justitiei, apoi din interiorul INC.


Iata principalele fragmente din nota de fundamentare:


In ceea ce priveste functiile de conducere, inca de la infiintare, Institutul nu a beneficiat de numirea unei persoane in functia de director. Atributiile acestuia au fost exercitate pe perioade determinate de timp (un numar redus de zile/luna) prin delegarea unei persoane din cadrul Ministerului Justitiei, iar ulterior, din cadrul Institutului National de Criminologie. (...)

Astfel, in ceea ce priveste functionarea Institutului, s-a constatat ca numarul redus de posturi prevazute in schema de personal face aproape imposibila conformarea la exigentele legale privitoare la constituirea diverselor comisii, precum si la exercitarea diferitelor functii in cadrul institutiilor publice”.


Redam scrisoarea deschisa a Societatii Romane de Criminologie:


Membrii Societatii Romane de Criminologie, Criminalistica si Penologie au aflat cu surprindere despre faptul ca Ministerul Justitiei a elaborat un proiect de Hotarare de Guvern privind desfiintarea Institutului National de Criminologie infiintat in 2018. Ca urmare, va aducem la cunostinta o serie de argumente care sa arate lipsa de temeinicie a acestei decizii si consecintele care decurg din aceasta.

Lumea in care traim traverseaza o perioada in care flagelurile sociale cunoscute - criminalitatea, saracia, somajul, drogurile, alcoolismul - sunt amplificate de criminalitatea organizata, de terorism, de factori criminogeni precum abuzurile, discriminarile, absenta controlului, promovarea violentei. Toti acesti factori se conjuga si amplifica vulnerabilitatea societatii noastre.

Evolutiile contemporane demonstreaza pericolul criminalitatii pentru dezvoltarea sociala, dar si dreptul cetatenilor de a trai in securitate pe baza elaborarii unui program guvernamental pe termen lung pentru a evita mersul spre o societate terorizata. Prevenirea criminalitatii devine un imperativ al acestei perioade pentru Romania, in care obiectivele principale sunt ordinea sociala, consolidarea mecanismelor de respectare a legilor, supravegherea si evaluarea riscurilor in timp si spatiu, informarea si solidarizarea publicului la actiunile preventive.

Guvernul Romaniei a infiintat in 2002 primul Institut National de Criminologie in subordinea Ministerului Justitiei (HG. nr. 772/2002) care avea ca obiective realizarea de studii si cercetari pentru a oferi o viziune unitara asupra criminalitatii, realizarea de prognoze privind evolutia viitoare a fenomenului infractional si atragerea atentiei asupra abordarii cauzelor sale reale. De asemenea, institutul avea menirea sa propuna elemente de reflectie si programe pentru politici eficace de prevenire a criminalitatii, sa studieze costurile generale ale acesteia, sa realizeze cercetari privind carierele infractionale, sa evalueze calitatea programelor locale de prevenire si eficacitatea parteneriatelor in domeniu.

Astfel proiectat, primul Institut National de Criminologie urma sa devina o scoala de gandire in domeniul justitiei penale, un mediator intre cercetarea stiintifica si activitatea practicienilor. El era conceput ca o structura generatoare de cunoastere stiintifica, de modalitati de interventie in domeniul prevenirii si controlului criminalitatii pentru Guvernul Romaniei, pentru Ministerul Justitiei si pentru ministerele reprezentative in eforturile lor de a diminua criminalitatea. Acest rol era determinat de particularitatile fenomenului infractional din tara noastra: fenomen generalizat si agresiv infiltrat si in activitatile institutiilor de stat, sentiment de insecuritate al populatiei, tribunale aglomerate, politie depasita de dimensiunile fenomenului. In aceste conditii exista riscul ca ineficacitatea justitiei penale si a masurilor destinate asigurarii ordinii sociale sa afecteze increderea cetatenilor in capacitatea statului de a-i proteja. Avem convingerea ca in cazul Caracal, implicarea unor experti romani in domeniul criminologiei ar fi contribuit la clarificarea mai rapida a aspectelor complexe ale evenimentului care a provocat o adevarata panica morala in randul populatiei.

O tara fara un institut de criminologie este mai putin credibila atunci cand se angajaza prin institutiile sale sa apere cetatenii si bunurile lor, granitele si ordinea de drept, sa mentina un climat social linisit, sa impuna legea in situatii de mare diversitate. Sa nu credeti ca doar tarile bogate au facultati si institute de criminologie; multe tari africane au asemenea institute care ajuta autoritatile sa inteleaga si sa gestioneze problemele complexe generate de criminalitate.

In perioada in care a functionat, specialistii Institutului National de Criminologie - sociologi, juristi, psihologi, psihiatri, informaticieni - au evaluat caracteristicile si tendintele criminalitatii din Romania prin studii si cercetari care au fost prezentate in reuniuni nationale si internationale, in paginile “Revistei de criminologie, criminalistica si penologie”, in rapoarte inaintate factorilor de decizie din Ministerul Justitiei. Acestea figureaza pe pagina electronica a Societatii Romane de Criminologie, Criminalistica si Penologie (www.criminologie.ro). De asemenea, primul Institut National de Criminologie s-a implicat in formarea personalului din diferite institutii care dorea sa-si construiasca o cariera in domeniul prevenirii si controlului criminalitatii. Sta marturie in acest sens “Al 67-lea Curs international de criminologie” realizat in colaborare cu “Societatea Internationala de Criminologie”, care s-a desfasurat in aprilie 2004 la Bucuresti. Din pacate, acest Institut a fost desfiintat prin Hotararea de Guvern 1918 din 22 decembrie 2006.

La cele prezentate pana acum, mai adaugam un argument pentru mentinerea actualului Institutului National de Criminologie infiintat in 2018. Costurile implicate de criminalitate in orice societate sunt enorme: pierderi de vieti omenesti, ingrijiri medicale si psihologice acordate victimelor, coruptie, furturi, fraude economice si fiscale, fraude vamale, tulburari ale ordinii publice, schimbarea obiceiurilor oamenilor determinate de teama de agresiuni, comertul clandestin, profiturile lumii interlope, cheltuielile firmelor particulare si de stat pentru a se proteja, cheltuielile privind functionarea politiei, jandarmeriei, parchetelor, tribunalelor si penitenciarelor. La acestea se mai adauga alte aspecte greu de cuantificat, dar producatoare de pierderi si mari suferinte umane: vietile distruse ale rudelor victimelor criminalitatii, reactiile de razbunare, neincrederea ce survine in relatiile sociale, frica permanenta de o noua agresiune, pierderile turistice si culturale, imaginea defavorabila a Romaniei in ochii strainilor.

O perceptie realista a publicului privind costurile anuale ale criminalitatii este o necesitate in statul de drept. In 1992, Statele Unite anuntau ca pierderile generate de criminalitate au fost de 425 de miliarde de dolari. In 2008, Ministerul Justitiei din Canada a dat publicitatii faptul ca in acel an, costul criminalitatii s-a ridicat la 31,4 miliarde de dolari ceea ce inseamna cate 943 de dolari pentru fiecare cetatean al tarii. In 2012, costul criminalitatii din Franta a fost de 150 de miliarde de euro, adica 7,5% din PIB. Oficiul Natiunilor Unite din Viena aprecia in octombrie 2012, ca in anul anterior, costurile globale ale criminalitatii atinsesera 669 de miliarde de euro...

Desi algoritmul de calcul al acestor costuri de importanta politica este cunoscut, in Romania ele nu au fost niciodata realizate. Aceste cifre ar oferi date privind amploarea anuala a fenomenului infractional, nivelul criminalitatii pe zone teritoriale, prioritatile pentru care trebuie alocate resurse mai mari, dinamica motivatiei infractionale de la o perioada la alta, adecvarea numarului de politisti si jandarmi la amploarea criminalitatii, schimbarile legislative si institutionale necesare, compararea cu alte tari. Abordarea stiintifica a fenomenului infractional din Romania impune cu necesitate existenta unui Institut National de Criminologie: pe langa multele miliarde de lei aduse pagube cetatenilor si economiei nationale prin extinderea fenomenului infractional, costurile determinate de functionarea institutului sunt insignifiante.

Tocmai din cauza acestor costuri uriase, sunt necesare investigatii criminologice privind factorii care determina fiecare tip de infractiune: ei pot avea influenta la nivelul comunitatii sau doar la nivelul individului, pot actiona ocazional sau pot mentine un climat social favorabil delincventei pentru o perioada lunga de timp. Astfel, dezinteresul tinerilor pentru invatatura si educatie, inmultirea bandelor infractionale, cultivarea in randul tinerilor a placerilor riscante si costisitoare, facilitatea procurarii drogurilor, usurinta plasarii profiturilor obtinute din infractiuni, lejeritatea criteriilor de liberare conditionata din inchisori, discreditarea elitei conducatoare, decaderea habitatului, teama cetatenilor fata de cresterea fenomenului infractional constituie factori care pot demoraliza cetatenii. In ce priveste cauzele care tin de individ si de ambianta in care traieste, ele sunt de mare diversitate: umilinte nemeritate, disperarea, gelozia, ura, santajul, nevoia de razbunare, invidia, dependentele, placerea de a trai in lux, credinta ca nu traiesc intr-o lume dreapta si multe altele. Si intr-un caz si in altul, a cunoaste ponderea cauzelor si a motivelor infractionale este indispensabila expertilor in criminologie si practicienilor care aplica programele de prevenire in comunitate.

Acestea nu pot fi realizate multidisciplinar si de inalta calitate la nivelul serviciilor din Ministerul Justitie care au alte obiective prioritare: coerenta arhitecturii legislative, armonizarea reglementarilor romanesti cu cele europene, calitatea activitatii functionarilor, conditiile de munca ale magistratilor, standardele executarii pedepselor privative de libertate, analiza plangerilor cetatenilor privind actul de justitie, asigurarea unei formari de calitate a viitorilor magistrati.

Nu in ultimul rand, succesul activitatii unui institut de criminologie este determinat de climatul politic si guvernamental favorabil cunoasterii stiintifice a problemelor sociale, de resursele financiare alocate, de calitatea expertilor, de mentinerea orientarii practice a programelor de prevenire, de crearea mecanismelor de colaborare cu institutii reprezentative pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, dar si cu institute de criminologie din strainatate, de armonizarea colectarii datelor pentru a configura dimensiunile si tendintele criminalitatii actuale.

Statul preocupat de securitatea cetatenilor este bazat pe experti, pe o gandire in termeni de risc, pe reglementari preventive, pe dimensionarea adecvata a fortelor de politie, pe o buna previziune a tendintelor criminalitatii, pe clasificarea delincventilor dupa riscul pe care il reprezinta. Nu trebuie sa asteptam ca singura, pedeapsa penala, sa rezolve toate problemele privind criminalitatea: ce nu face calitatea inalta a vietii cetatenilor, buna educatie a copiilor in familie, un invatamant public modern nu poate face nicio pedeapsa.

Avand in vedere toate acestea, va solicitam, domnule prim-ministru, sa nu aprobati proiectul Ministerului Justitiei de desfiintare a Institutului National de Criminologie. O asemenea decizie ar avea o semnificatie deosebita pentru cei preocupati de constructia statului de drept in acord cu exigentele europene, dar si pentru faptul ca pacea sociala si prevenirea infractiunilor este in primul rand o problema de guvernare care nu poate fi realizata fara o structura inalt specializata.

Trebuie sa acceptam ca viitorul apropiat va aduce pericole emergente aparute din combinatii de factori neasteptati, intre care, factorul criminalitate are intotdeauna un rol amplificator. In acest context, David Bayley, specialist international in domeniul penalitatii, afirma in 1985: 'Legitimitatea puterii este larg dependenta de capacitatea sa de a mentine ordinea. Ordinea este chiar criteriul pentru a spune daca o putere politica exista sau nu'”.

* Cititi aici proiectul de HG si nota de fundamentare

Comentarii

# Vali V. date 28 January 2020 18:02 -1

Atentie la asa numita scrisoare a Rodicai "Sanda" Stanoiu: pagina http://criminologie.ro/ pe care o invoca nu exista!

# mitica date 28 January 2020 19:57 0

predoiu este un individ asa de capabil ca, daca il duci la gara, el se urca in tren!

# john date 29 January 2020 09:32 0

Pruna-n gura(Predoiu) este un gunoi ordinar, dupa parerea mea. Am dreptul sa-l analizez pentru ca este platit imparateste din banutii mei! Dar cine cere lui Sica Mandolina sa intervina, greseste, pentru ca, ""cum este turcul si pistolul".Suntem intr-o vagauna, de unde nu vad cum mai iesim, pentru ca ne tin stapanii din afara, impreuna cu cozile lor de topor din tara, acolo. Poate numai Dumnezeu sa se mai milostiveasca de noi!

# imun/teanu date 29 January 2020 09:52 0

Dl. ministru Catalin ("baiat de casa si pripas") este un fel de Venea /va amintiti?, cum Saoveanu spunea, ca "Venea omoara pe Siret". Ca consecvent, e de necontestat. In primul mandat emuland toate porcariile pritocite de creerul malad al pORCO-oroarei comuniste Monica (macaveaua, cea care juisa a "carpit" in anchete), promovandu-i Codurile veninoase. In aceeasi emulatie acum personalizeaza si crampele ranchiunoase ale viscerelor verzi ale lui Hoha Intai. Asa nu doar la doi stapani SLUGA (si unui Base linsese clanta) se ofera remarcat oricarei canalii care ar mai ascensiona Cat Mai De Tot, daca si are-n "crampe" cat mai distrugerea acestui popor. Ca vorba noastra, "la Trecutu-ti mare, mare Viitor" /si cat mai sus, sa ai de unde cadea /ascensiune si spre tobogan?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva