Guvernul Romaniei a aprobat, miercuri, 20 martie 2013, la propunerea ministrului Justitiei, Mona Pivniceru (foto), Memorandumul cu tema „Analiza privind Mecanismul de Cooperare si Verificare - Instituirea, implementarea, perspectivele si directiile de actiune propuse”. Documentul cuprinde o prezentare a modului de instituire si implementare a Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Facem precizarea ca este pentru prima data cand un ministru al Justitiei propune Guvernului un astfel de memorandum.

Prezentam in continuare Memorandumul aprobat de Guvernul Romaniei:

“I. Consideratii generale:

Mecanismul de Cooperare si Verificare a fost instituit prin Decizia Comisiei Europene nr. 928/2006 din 13 decembrie 2006 (numita in continuare Decizia).

Motivul instituirii acestui mecanism este inserat in considerentul 6 al Deciziei:

„Chestiunile nerezolvate in ceea ce priveste responsabilizarea si eficienta sistemului judiciar si ale organelor de aplicare a legii justifica instituirea unui mecanism de cooperare si de verificare a progreselor realizate de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei”.

Cele patru conditionalitati configurate in anexa ce insoteste aceasta Decizie sunt urmatoarele:

1. Garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient totodata, in special prin consolidarea capacitatilor si a responsabilizarii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea si evaluarea impactului noilor coduri de procedura civila si penala.

2. Infiintarea, conform celor prevazute, a unei agentii pentru integritate cu responsabilitati in domeniul verificarii patrimoniului, al incompatibilitatilor si al conflictelor de interese potentiale, precum si cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care sa poata duce la aplicarea unor sanctiuni disuasive.

3. Continuarea, in baza progreselor realizate deja, a unor cercetari profesioniste si impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt.

4. Adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in cadrul administratiei locale.

II. Analiza efectuata de Ministerul Justitiei la sase ani de la instituirea MCV:

La sase ani de la instituirea MCV, Ministerul Justitiei a efectuat o analiza comprehensiva cu privire la o serie de coordonate esentiale aferente acestui instrument:

- Efectele Deciziei Comisiei Europene din decembrie 2006;

- Lipsa unei metodologii de lucru;

- Lipsa de stabilitate a conditionalitatilor.

A. Efectele Deciziei Comisiei Europene din decembrie 2006:

Conform considerentului (9), teza I din preambulul Deciziei, „Prezenta decizie ar trebui modificata in cazul in care evaluarea Comisiei arata ca este necesara modificarea obiectivelor de referinta. Prezenta decizie va fi abrogata atunci cand au fost atinse satisfacator toate obiectivele de referinta”.

In functie de statuarea asupra nivelului satisfacator de realizare a conditionalitatilor, considerentul (9), teza I din preambulul Deciziei impune doua solutii:

- amendarea obiectivelor prin ajustarea lor (reevaluare);

- constatarea realizarii efectelor ei, prin abrogare.

Ambele solutii, insa, depind de unitatea de masura folosita de Comisie in aprecierea „nivelului satisfacator” de realizare a obiectivelor specifice, sintagma ea insasi nedefinita in continutul Deciziei.

Cvasi-totalitatea obiectivelor privesc sistemul judiciar, in conditiile in care nu exista standarde europene in privinta sistemului judiciar ori a functionarii parchetelor si, cu atat mai putin, in ceea ce priveste consiliile judiciare, entitati supuse verificarii prin Decizie. Diversitatea sistemelor judiciare impiedica comensurarea nivelului „satisfacator” de

realizare a conditionalitatilor impuse statului roman, cu atat mai mult cu cat nu este stabilit un standard comun al statelor membre, ca instrument de lucru, in raport cu care Comisia Europeana sa analizeze indeplinirea conditionalitatilor.

Translatia de la aspectele tehnice la cele politice pe parcursul monitorizarii ingreuneaza si mai mult operatiunea de evaluare a realizarii obiectivelor deoarece conditionalitatilor initial tehnice, circumscrise exclusiv sistemului judiciar, li s-au adaugat aspecte de ordin politic.

Prin urmare, Decizia nu contine un termen limita de functionare a acestui mecanism si nici nu defineste standardul prevazut pentru atingerea obiectivelor de referinta cuprins in Decizie (versiunea in limba engleza) – satisfacator.

B. Lipsa unei metodologii de lucru:

Decizia nu contine o metodologie de lucru nici in ceea ce priveste partea de cooperare nici in cea de monitorizare, singurele mentiuni concrete fiind cele referitoare la periodicitatea rapoartelor:

- Art. 1 – „In fiecare an, pana la 31 martie cel tarziu, iar in primul an la 31 martie 2007, Romania prezinta Comisiei un raport privind progresele realizate in vederea atingerii fiecaruia dintre obiectivele de referinta enumerate in anexa.”

- Art. 3 – „Comisia va transmite, pentru prima data in iunie 2007, Parlamentului European si Consiliului propriile comentarii si concluzii privind raportul prezentat de Romania.

- Art. 2, paragraful 2 - Comisia va prezenta din nou un raport in functie de evolutia situatiei si cel putin o data la fiecare sase luni.”

Lipsa unei metodologii agreate de cele doua parti implicate (Comisia Europeana, pe de o parte, si Guvernul Romaniei, pe de alta parte) a generat riscul operarii cu unitati de masura diferite si, evident, lipsa de comparabilitate a rezultatelor obtinute. Nu exista un standard, un numitor comun, agreat de catre cele doua parti, in functie de care sa se poata masura stadiul concret al indeplinirii conditionalitatilor initiale si al recomandarilor subsecvente.

Aceasta genereaza o monitorizare continua, nedeterminata in timp, conditionalitatile initiale fiind augmentate prin intermediul recomandarilor ulterioare extinse la noi si noi evolutii si situatii de fapt. Practic, verificarea este completa si generala si include elemente politice ori de alta natura neapartinatoare sistemului judiciar, dincolo si peste de conditionalitatile initiale.

C. Lipsa de stabilitate a conditionalitatilor:

Decizia Comisiei Europene de stabilire a MCV, care nu contine niciun fel de referire la pasii/masurile care trebuie intreprinsi, in concret, pentru atingerea celor patru obiective specifice, a fost completata prin intermediul primului Raport din anul 2007 privind masurile de acompaniere, in cuprinsul caruia apar astfel de masuri, sub forma unor recomandari, pentru fiecare obiectiv specific in parte.

Presupunand ca acesta ar fi un inceput de sistem de referinta, cel putin in ceea ce priveste zonele in care trebuie intervenit pentru a se ajunge la indeplinirea conditionalitatilor, sistemul de recomandari a suferit modificari pe parcursul perioadei de monitorizare, din anul 2007 pana in prezent, conditionalitatilor initiale adaugandu-li-se noi domenii si arii de actiune.

NB: Detalii referitoare la fiecare dintre cele trei aspecte, precum si o analiza detaliata a stadiului de indeplinire a fiecareia dintre cele patru conditionalitati si a recomandarilor subsecvente incluse in Rapoartele Comisiei Europene se regasesc in Anexa I la prezentul Memorandum – „Analiza privind Mecanismul de Cooperare si Verificare - Instituirea, implementarea, perspectivele si directiile de actiune propuse.”

III. Propuneri:

Observand cele de mai sus, propunem aprobarea de catre Guvern a urmatoarelor directii de actiune:

1. Convenirea de catre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana a unei metodologii concrete de lucru, fundamentate pe recomandarile ce au fost deja indeplinite, precum si pe cele care au mai ramas de indeplinit, intr-un cadru referential comun (in virtutea dimensiunii de cooperare, care ar trebui sa caracterizeze intregul exercitiu). Stabilirea standardelor care trebuie sa caracterizeze functionarea institutiilor judiciare si a celorlalte entitati implicate in implementarea obiectivelor de referinta, pentru a putea determina nivelul satisfacator al indeplinirii obiectivelor de referinta (asa cum este specificat in Decizie).

Metodologia ar trebui sa vizeze, in principiu, urmatoarele aspecte:

- Valorizarea complementaritatii componentelor de cooperare si de verificare;

- Asigurarea stabilitatii conditionalitatilor de urmarit (obiective fixe), astfel incat sa fie exclusa permanentizarea urmaririi, prin modificarea continua a recomandarilor;

- Definirea termenului „satisfacator” prin raportare la standardul folosit;

- Stabilirea unor indicatori concreti si specifici de masurare a performantelor, care sa permita evaluarea obiectiva a acestora;

- Includerea modalitatilor de culegere a datelor si informatiilor privind

evaluarea progreselor realizate;

- Includerea unui mecanism transparent de verificare a datelor si informatiilor culese, inlaturarea oricarui monopol al surselor, precum si o baza cat mai larga si diversificata de culegere a datelor si informatiilor;

- Utilizarea unui limbaj clar, concis, precis si nesusceptibil de interpretari, cu excluderea consideratiunilor de ordin politic;

- Stabilirea unor intalniri semestriale la nivel inalt cu Comisia, in cadrul carora sa se analizeze stadiul concret de indeplinire a obiectivelor si directiile prioritare de cooperare in vederea realizarii lor.

2. Crearea unei dimensiuni practice a art. 1, alin. (2), teza I din Decizie, potrivit cu care in mod constant Comisia poate oferi ajutor tehnic.

- Aceasta inseamna ca metodologia propusa poate fi agreata si de Comisia Europeana, in baza acestui text. Pe de alta parte, schimbul de

informatii privind obiectivele de referinta, la care textul trimite, presupune primirea si oferirea de informatii de profil, adica o relatie bilaterala in care Comisia ofera informatii privind obiectivele de referinta, si nu doar le recepteaza, consecinta a verificarii.

- Procedandu-se in acest mod se poate ajunge la un cadru referential comun, in vederea realizarii conditionalitatilor, substanta textului vizand in mod particular latura de cooperare si doar subsecvent componenta de verificare. De altfel, acesta este sensul art. 1, alin. (2), teza I din Decizie, care consacra instrumente specifice de lucru in materie de cooperare, in vederea realizarii conditionalitatilor – ajutorul tehnic oricand si prin orice mijloace si schimbul de informatii”.

* Cititi aici Memorandumul aprobat de Guvern

* Cititi aici Analiza MJ privind Mecanismul de Cooperare si Verificare