28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PRIMUL INTERVIU – Judecatoarea CCR Maya Teodoriu: “Numirea judecatorilor Curtii de catre cele doua Camere ale Parlamentului, respectiv de președintele Romaniei, nu este si nu trebuie privita politicianist... combaterea coruptiei trebuie sa continue, in mod serios, iar justitia isi va face datoria in continuare... Judecatorii si procurorii sunt numiti de presedintele Romaniei, iar Presedintia este o institutie politica, aceasta nu inseamna ca activitatea lor devine politica”

Scris de: L.J. | pdf | print

13 March 2015 12:08
Vizualizari: 7317

In 18 februarie 2015, Senatul Romaniei a decis numirea Simonei Maya Teodoroiu (foto) in functia de judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei. Maya Teodoroiu, propusa la CCR de PSD, a reusit stranga 87 de voturi, cu 14 mai multe decat contracandidata sa, judecatoarea Mona Lisa Neagoie, propunerea PNL. A doua zi dupa votul din Senat, in 19 februarie 2015, Maya Teodoroiu a depus juramantul in fata presedintelui Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

La o aproape o luna de la acest moment, Simona Maya Teodoroiu a oferit primul interviu in calitate de judecatoare CCR. Acesta a fost acordat revistei “Q Magazine”.


Prezentam in continuare interviul judecatoarei CCR Simona Maya Teodoroiu:

Q Magazine: Unul dintre atribute la Ministerul Justitiei a fost coordonarea activitatii de monitorizare si raportare, in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Care sunt principalele diferente in ultimii 2-3 ani care apar in MCV in privinta evolutiei actului de justitie?

Maya Teodoroiu: Da, mai in gluma, mai in serios, cred – dupa atatia ani – ca as putea scrie o lucrare despre ceea ce au insemnat resorturile MCV, etapele parcurse, punctele tari si cele slabe si „lectiile invatate”, pentru a folosi terminologia specifica. Pot fi mai multe exemple: intrarea in vigoare a noilor coduri, fara sincope sau dificultati majore, este unul dintre ele. Fusesera succesiv amanate, erau monitorizate in acest sens, in ultimii ani, iar tonul pozitiv al ultimelor rapoarte MCV, indiscutabil, se datoreaza si acestei realitati.

Adoptarea de catre Guvern a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, la care am avut sansa sa lucrez, reprezinta un alt punct pozitiv nou-aparut si marcat ca atare in cadrul MCV. Exista, insa, obiective complexe, care tin de calitatea actului de justitie, cum ar fi eficienta sistemului judiciar, consecventa jurisprudentei si de ceea ce am putea numi, cu un termen generic, optimizarea activitatii instantelor, care vor necesita in continuare timp, eforturi, intelegere, dedicare, consecventa, din partea tuturor actorilor sistemului: magistrati, personal auxiliar, institutiile centrale ale sistemului judiciar, Guvernul – in ceea ce privește asigurarea resurselor. Din acest punct de vedere, monitorizarea in cadrul MCV s-ar putea sa mai dureze o vreme. Pe de alta parte, cred ca ar trebui profitat mai mult de cadrul general de evaluare oferit de noile mecanisme de monitorizare, in care sunt incluse toate statele membre (vorbind de eficienta si calitate, gandul ma duce imediat spre Justice Scoreboard) – o perspectiva a standardelor comune tuturor si a dificultatilor intampinate isi poate dovedi utilitatea in raport cu o „reflectare singulara a propriei imagini” sau a „competitiei cu tine insuti” daca pot spune așa. Iar valorificarea experientei „traditionale” a grupurilor de lucru ale Consiliului Europei (Greco, CEPEJ) revine in atentie – aspect indubitabil pozitiv.

O schimbare a Constitutiei, astfel incat judecatorii sa nu mai fie numiti politic (n.r. – acum, trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de presedintele Romaniei), ci exclusiv din randul judecatorilor, ar conferi mai multa credibilitate Curtii? Mai ales ca in ultimii ani, CCR a fost chemata sa rezolve foarte des conflictele constitutionale intre putere și opozitie sau președinte-Guvern-Parlament.

Am urmarit unele opinii, in sensul celor precizate de dumneavoastra, dar nu cred ca acesta este unghiul de abordare potrivit. Si, probabil, nu este inteles specificul jurisdictiei constitutionale, cu o natura cu totul speciala, precum si statutul judecatorului Curtii Constitutionale, care nu face parte din corpul magistratilor, chiar daca are drepturi si obligatii asemanatoare; acestea, insa, servesc definirii statutului judecatorului constitutional, si nu „integrarii” sale in corpul judecatorilor si procurorilor. Curtea Constitutionala insasi nu este parte a sistemului judiciar roman, iar acesta este un alt aspect care scapa intelegerii comune si comunicarii publice pe tema respectiva. Am avut ocazia, inclusiv in cadrul audierilor la Comisia Juridica a Senatului, sa reamintesc ceea ce doctrina noastra a subliniat, in ultimii ani – prof. Muraru, S. Barbu si altii, citandu-l pe J. H. Hallowell: Sarcina celor aflati in functii de responsabilitate nu este numai aceea de a dezbate, in maniera cea mai inteligenta de care sunt capabili, calea de urmat, ci si aceea de a convinge poporul, publicul larg, ca aceasta este, de fapt, cea mai buna solutie posibila. Puterea de a convinge ramane, deci, un deziderat si pentru judecatorul constitutional; iar soliditatea si claritatea argumentelor intemeiaza un rationament juridic complex, asemanator mai degraba activitatii cercetatorului sau a profesorului. Poate de aceea, de-a lungul timpului, cei mai multi judecatori constitutionali au avut parcursul profesional al profesorului de drept sau al cercetatorului.

Pe de alta parte, numirea judecatorilor Curtii de catre cele doua Camere ale Parlamentului, respectiv de președintele Romaniei, nu este si nu trebuie privita politicianist, mai ales de catre oamenii politici, ci drept inca o valenta a echilibrului puterilor in stat; sa nu uitam ca Senatul are si rolul constitutional al validarii membrilor CSM, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, respectiv al alegerii reprezentantilor societatii civile. Judecatorii si procurorii sunt numiti de presedintele Romaniei, iar Presedintia este o institutie politica; aceasta nu inseamna ca activitatea lor devine politica, ci dimpotriva, chiar Constitutia le interzice orice activitate politica. Situatia este aproape similara in cazul judecatorilor CCR care, deși sunt numiti de organisme politice, nu pot desfasura niciun fel de activitate politica, ci exercita competentele Curtii. Mai mult, judecatorul constitutional are dreptul la un singur mandat, pentru a nu fi tentat sa caute sprijin politic pentru o eventuala renumire la aceeași instanta.

In fine, n-ar trebui ignorat exemplul francez, nu intamplator. Este cunoscut ca traditia, cultura juridica, marile institutii de drept romanesc au fost si au ramas puternic influentate de cele franceze. Exista, așadar, in Franta un „Conseil Constitutionnel”, compus din membri, modul de desemnare a acestora fiind apropiat de cel prevazut in Constitutia noastra si care, desigur, nu sunt parte a sistemului judiciar.

Opozitia a sustinut ca sunteti o numire politica, deși cariera dvs. in domeniul juridic este una solida. Ce le-ati raspunde celor care v-ar reprosa ca sunteti un om al PSD, in sensul de afectare a modului in care judecati anumite spete?

Desi argumentele nu mi-ar lipsi, nu am raspuns si nu voi raspunde oamenilor politici, indiferent cine sunt. Tocmai pentru ca nu sunt politician. In functia de secretar de stat fusesem detasata din aparatul CSM, unde eram consilier asimilat magistratului. Mi-as dori sa vad in viitorul apropiat, in societatea romaneasca, o conduita si o etica minimale, macar a comunicarii intre principalii actori, indiferent de apartenenta lor: politicieni, magistrati, reprezentanti ai societatii civile si altii. Poate sunt optimista, dar, revenind la recomandarile exprese ale rapoartelor MCV, de care mi-ati amintit la inceput, nu cred ca va mai fi mult timp posibil un „escape”, o evadare din cadrul acestor norme care sunt, pana la urma, comportamentale.

Totusi, as dori sa amintesc si cateva aspecte trecute, pe care le-am cunoscut bine, ca simplu expert sau diplomat, apoi director si, in final, secretar de stat la Ministerul Justitiei: perioada 2001 – 2004 a fost cea mai intensa perioada de munca, de efort sustinut, pe care am cunoscut-o vreodata, pentru deschiderea majoritatii capitolelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana si apoi inchiderea tuturor, pana la finele anului 2004. La fel, in ceea ce priveste aderarea la NATO. A fost, cred, o șansa istorica pentru toti cei care am contribuit la deschiderea si finalizarea acelor negocieri, indiferent de domeniu sau minister. In Ministerul Justitiei, de exemplu, majoritatea expertilor in domenii-cheie, ca legislatie, afaceri europene, anticoruptie, erau prezenti si atunci si au ramas in continuare, sub coordonarea tuturor miniștrilor care au urmat; ceea ce este un castig. Au fost multe zile, weekenduri sau nopti intregi petrecute la birou, si un lucru nu trebuie uitat: ca au fost incununate de rezultate. Iar istoria, chiar si cea recenta si poate de aceea subiectiva ori resentimentara, numai așa se poate scrie: prin insumarea rezultatelor. Obiective. Palpabile. Ca unele lucruri puteau fi facute altfel sau mai rapid, da, se poate discuta; dar parca sunt prea multe discutii sterile si dezolant de putine progrese ale societatii romanesti in ultimii ani, nu credeti?

Ba da, cred! Dar progresam in lupta anticoruptie, nu? Ati spus ca nu va temeti de nimic, atunci cand ati fost intrebata daca va temeti de presiuni, dupa ce fostul judecator Toni Grebla, dar și alti colegi ai domniei sale au invocat presiuni pentru adoptarea legile sigurantei nationale. Cum ati reactiona daca cineva sau conducerea unei anumite institutii ar incerca sa puna presiune asupra dvs. pentru a vota intr-un anumit fel la un moment dat?

Nu ma tem de nimic, am spus-o deja, prin urmare, reactia mea, in orice situatie, este si ramane simpla si previzibila, in considerarea literei si spiritului Constitutiei si legilor; ce inteleg altii prin „presiuni”, nu cunosc.

Cum va explicati paradoxul realitatii in care lupta anticoruptie s-a intensificat in ultima perioada, dar, in același timp, suntem perceputi ca tot mai corupti? Cum a fost posibil ca atatia oficiali, ministri, functionari publici, judecatori, avocati, medici sa fie corupti, incat pare ca in Romania sunt mai putini cei onești decat ceilalti?! Care sunt cauzele acestui fenomen?

Nu cred ca suntem perceputi ca „tot mai corupti”. Tocmai ca urmare a intensificarii puternice a combaterii coruptiei, in ultimul timp, si a vizibilitatii sale mai mari, s-ar putea sa ne autopercepem asa. Dar acesta este un fenomen ce trebuie explicat mai degraba de sociologi. Tot ceea ce inseamna, insa, combaterea coruptiei trebuie sa continue, in mod serios, iar justitia isi va face datoria in continuare, sunt convinsa.

Care dintre miniștrii Justitiei au facut ceva, real, pentru magistrati?

Toti ministrii Justitiei au avut un anumit rol, incontestabil, in progresul sistemului judiciar, din 1990 incoace. N-as dori sa fac nominalizari, tocmai pentru a nu introduce distinctii subiective, chiar daca neintentionate, dar nu trebuie uitate maririle salariale semnificative, potrivite statutului, precum si o anume intinerire a corpului magistratilor, petrecute la sfarșitul anilor ’90; marile eforturi legislative, de preluare a legislatiei europene, cele trei legi fundamentale pentru functionarea sistemului judiciar, dar si primul proiect de Cod penal finalizat, din perioada 2001-2004, si, desigur, deschiderea si inchiderea acelui dificil capitol de negocieri, in perioada respectiva, dar si demersurile din ultimii ani, pentru adoptarea noilor Coduri si a legislatiei aferente, masurile legislative si institutionale corespunzatoare.

Cum vedeti Justitia romana intr-un orizont de timp?

M-as bucura sa am un raspuns potrivit la aceasta intrebare; dar nu am decat unul fragmentat. Perspectiva, ansamblul sunt mult mai dificil de deslusit. Avem, evident, cateva jaloane europene si internationale de respectat. Cum vor arata ele peste cativa ani? Raspunsul este, in egala masura, in spatiul european, dar si in modul in care magistratii romani isi inteleg si iși exercita profesia si in modul in care societatea raspunde. Deci, in niciun caz simplu. Dar, asa cum spunea G.B. Shaw, daca cea mai inalta Curte nu poate fi pusa in mișcare de cel mai umil individ, atunci justitia nu este decat o farsa.

In Franta, fostii președinti ai republicii sunt membri de drept ai Consiliului Constitutional. Il regasim, de pilda, pe Nicolas Sarkozy in lista acestora. O solutie de acest gen ar fi viabila pentru Romania, sau mai degraba imbratisati modelul unei Curti Constitutionale bazate pe o competenta strict profesionala?

Aceasta solutie, cum o numiti dumneavoastra, a nascut controverse si in Franta; in unele opinii, prezenta foștilor președinti ai republicii ar fi de natura sa politizeze activitatea Consiliului Constitutional, care oricum are o paleta de atributii mai restransa decat cea a CCR. Deci, ramane o chestiune disputata si discutabila.

Asistam in ultimele luni la o „demolare” a textelor din Codul de procedura penala prin decizii ale Curtii Constitutionale. Profesionistii dreptului spun ca era inevitabila luarea unor asemenea decizii, cat timp unele texte din acest Cod apareau ca fiind in mod vadit ca neconstitutionale. Vorbim, totusi, de unul dintre cele mai importante instrumente de lucru pentru magistrati. Cum a fost posibila o astfel de redactare imprecisa a textelor din Cod?

Comisia de redactare a respectivelor texte ale Codurilor este in masura sa raspunda la aceste chestiuni; Curtea isi indeplineste doar prerogativele sale legale, de garant al suprematiei Constitutiei; nu este o opinie „pro domo”, ci convingerea mea de jurist.

Un cunoscut profesor de drept spunea ca ratiunea de a fi a Curtilor Constitutionale este aceea de a reprezenta o arma impotriva derapajelor puterii parlamentare. Este azi CCR o arma?

Respectand opiniile oricarui profesionist al dreptului, totusi nu cred in antagonism, si nici in definirea rolului Curtii ca fiind o „arma” sau vreun alt mijloc represiv sau „contondent”. Apreciez o anumita complementaritate a rolului Parlamentului in raport cu cel al Curtii, in interesul comun al legiferarii, in cadrul constitutional dat; chiar daca nu este mereu un proces lin, lipsit de asperitati.

Decizia Curtii privind ora de religie a impartit Romania in doua. Este in spiritul democratiei aceasta decizie? Sau al spiritualitatii?

Intrucat Curtea s-a pronuntat, imi este imposibil sa comentez decizia, chiar daca nu eram, la acel moment, judecator al Curtii. Dincolo de oricare calitate profesionala si incercand sa evit locurile comune, tot ce era de esenta, sub aspect moral, spiritual, filosofic, a fost deja gandit sau scris. As spune ca acest crez, credinta, cum vreti sa o numiti, exista in fiecare dintre noi si tine de structura intima a fiecaruia, sa o descopere, sa o asume, sa o practice sau nu. Nimic nu o poate impune formal, daca nu este cu adevarat inteleasa si insușita, constient. Si, desigur, pentru aceasta trebuie sa existe explicatie, cunoaștere, dar nu dogma. Totodata, imi este greu sa inteleg o „exhibare” publica a sentimentelor religioase, practic, a sinelui, intr-un mod revendicativ, sau chiar vindicativ, si, cu atat mai mult, o divizare a societatii pe aceasta tema, chiar daca, in secole, s-a intamplat. In fine, in egala masura cred ca ar trebui sa transformam si respectarea si promovarea drepturilor omului intr-o religie, desigur, nu in sensul ei propriu. Nu spun nimic nou, autori intelepti s-au referit la toate acestea, inaintea noastra, acum.

*Cititi aici integral interviul cu judecatoarea CCR Simona Maya Teodoroiu

Comentarii

# sova date 13 March 2015 12:15 +1

Marele mega avocat sova la pirnaie!ia-l si pe amicul avi, un individ care-ti seamana leit in hotii, prostie si escrocherie. In celula 4 va e locul, sub toaleta lui udrea. Voi sunteti avocati mai infractorilor? Hotii au dat spaga pentru robe. Naravul si mentalitatea de escroc nu se schimba niciodata. Asta e mediul tau avi si licul tau e dupa zabrele.

# dulu date 13 March 2015 16:46 +1

Va fi o adevarata comedie activitatea dnei in CCR, cu fosta sefa care a dat-o afara cand erau la MJ. De altfel, e binecunoscuta activitatea ei de neinteles in MJ, autosuficienta, deciziile de neinteles. Iar intoarcerea la MJ dupa plecarea Monei...apoteotica. succes!

# Gulu date 14 March 2015 00:01 +2

Nu-i asa ca mori de ciuda? Ha!ha!....da, pentru tine erau multe de neinteles si vor ramane, mai ales stiinta dreptului. Cat despre plecare, revenire etc., ce te faci daca se afla intr-o zi adevarul ??...

# Cosa nostra date 13 March 2015 17:44 0

De familia Cazacu (d-na este judecator la Judecatoria Iasi, el este trecut in declaratia de venituri din ultimii 10 ani cu 0 lei) cine se ocupa? Este cunoscut ca sunt mari aranjori de procese la Iasi, Vaslui, Piatra Neamt, Moinesti, Suceava, Radauti, Bacau! La Suceava d-na a fost inregistrata de camerele cu circuit inchis de la judecatorie in timp ce umbla cu biletelul cu mesajul correct (DNA - telefonul mobil a devenit demodat, s-a trecut la tehnici mai eficiente de trimis mesaje = biletelul scris, grefierii sunt folositi ca intermediari). Dupa sesizarea facuta la conducerea judecatoriei camerele au disparut de pe holurile judecatoriei :) Te intrebi : cind mai munceste d-na si pentru Ministerul Justitiei?

# dulu date 15 March 2015 09:16 -1

Uau, gulu...stiinta dreptului!!?? Vorbea cineva de drept??? Nu. Cat despre relatia foarte stransa intre anumite persoane, s-a mai scris. Ce adevar sa iasa? Se stie cum s-au facut numirile. Dar e greu sa rezisti in mediul de la CSM, cand ai aceleasi pretentii si aere, ca multe persoane de acolo. Si...nu le poti inlatura pe toate....  Cat despre ciuda...tocmai ii urasem succes!  Din partea tuturor.. :lol:

# Floarea-soarelui date 15 March 2015 14:14 +2

O lege mai proasta nici ca putea sa existe: cum sa numesca toti sefii din justitie un singur om,fie el si presedintele?Pana si un directoras de scoala generala da acolo un concurs! Avand in vedere importanta acestor structuri,numirea pe functii sa se faca de catre o structura democratica: Parlamentul; mai corect ar fi sa se dea concurs de competente.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva